Relatii Internationale – Procesul Decizional in Politica Externa a Republicii Socialiste Romania si transformarile ulterioare

1. Inainte de 1989, principalele institutii care participau la formularea deciziei de politica externa erau:

* Secretarul General al P.C.R., care stabilea orientarile strategice generale si lua principalele hotarari;

* Sectia de Relatii Externe a C.C. al P.C.R. condusa de un Secretar al partidului, care, pe de o parte, se ocupa de relatiile internationale ale partidului, iar, pe de alta, de coordonarea activitatii M.A.E.;

* Ministerul Afacerilor Externe, care raspundea de aducerea la indeplinire a hotararilor Secretarului General si ale partidului, fiind organizat atat pe zone geografice (SUA), cat si pe probleme (D.O.I.)

* Marea Adunare Nationala, care avea un Birou de Protocol, ce se ocupa indeosebi de ceea ce astazi am ajuns sa denumim “diplomatia parlamentara”, legile trecand prin Consiliul Legislativ. Principala sa sarcina era de a ratifica acordurile internationale ale tarii, misiune de care, intre sesiunile sale, se ocupa Consiliul de Stat.

 

2. Este de retinut ca fundamentarea stiintifica a deciziilor de politica externa era absenta, din cel putin trei motive:

* exclusivitatea deciziei de politica externa care era apanajul secretarului general;

* necesitatea mentinerii secretului, fapt care atragea dupa sine substituirea evaluarilor stiintifice cu expertize facute de functionarii din sectia externa sau MAE;

* inexistenta unei infrastructuri stiintifice in adevratul inteles al cuvantului, capabila sa sustina in mod curent decizia de politica externa.

 

3. Aceasta infrastructura in stare embrionara era compusa, in linii generale, din:

* institutii cu activitate in domeniul relatiilor internationale si politicii externe; in randul acestora mentionam:

– Institutul de Stiinte Politice, infiintat in 1971, care dispunea de un Departament, ulterior Laborator de Relatii Internationale; el realiza studii si sinteze informative, organizand, periodic, dezbateri pe probleme din domeniul respectiv (a fost desfiintat fara explicatii in 1986);

– Asociatia de Drept International si Relatii Internationale (ADIRI), organizata sub egida M.A.E., existenta si in prezent, care, in 1987 a fost reorganizata pe trei sectii: Politica externa a Romaniei (presedinte Vasile Secares), Problemele pacii si razboiului (presedinte Ioan Mircea Pascu) si Drept international (presedinte Adrian Nastase); activitatea ei consta in principal in organizarea de dezbateri privind subiecte de specialitate si editarea Revistei Romane de Studii Internationale;

– Institutul Roman pentru Relatii Culturale cu Strainatatea (IRRCS), a carui activitate era eminamente protocolara si preponderent culturala (organiza, de pilda, reuniuni de sarbatorire a zilelor nationale ale tarilor cu care aveam relatii diplomatice ?!)

* institutii ccu activitate in domeniul formarii cadrelor:

– Institutul de Relatii Internationale, care a functionat intre anii 1956/7-1967 (pana atunci oamenii nostri fiind pregatiti la Moscova, fie la Institutul lor de Relatii Internationale, fie la Academia Diplomatica);

– Cursul Postuniversitar de Relatii Internationale din cadrul Academiei “Stefan Gheorghiu”, a carui durata s-a redus continuu de la un an la inceputuri pana la 2 saptamani in ultimii ani ai deceniului noua ?! (Este de retinut ca singura catedra de relatii internationale si politica externa din tara era la Academia “Stefan Gheorghiu”.)

* Publicatii in domeniul relatiilor internationale:

– Revista Romana de Studii Internationale (trimestriala);

– Era Socialista, revista teoretica a partidului;

– Lumea, saptamanal de politica externa pe intelesul lor;

– articole ocazionale in presa centrala

4. Dupa 1989, activitatea s-a structurat si diversificat in paralel cu structurarea noului sistem politic. Astfel, in afara M.A.E. care, reorganizat (criteriile geografice si problematice au ramas, fiind reanfiintat compartimentul de analiza si sinteza, existent anterior, dar desfiintat la un moment dat), a fost asociat deplin actului de luare a deciziei de politica externa (de la care anterior fusese exclus)1, sistemul a cuprins pe rand, in afara sefului statului, ale carui atributiuni in domeniu sunt cuprinse in Constitutie (mai intai in Legea Electorala, care a avut prevederi constitutionale ce au operat pana la adoptarea legii fundamentale):

* Comisia de Politica Externa a Consiliului Frontului Salvarii Nationale, ulterior a C.P.U.N. (condusa intai de Silviu Brucan apoi de Corneliu Manescu, avand in componenta pe: Vasile Secares, Dan Mircea Popescu, Dorin Rusu, Adrian Nastase si Ioan Mircea Pascu);

* Directia de Politica Externa din Departamentul de Analiza Politica al Presedintiei Romaniei, condusa de un consilier prezidential (care era, totodata, si purtator de cuvant al Presedintelui – Ioan Mircea Pascu si Traian Chebeleu);

* Departamentul de Integrare Europeana, de pe langa Guvernul Romaniei (condus mai intai de Napoleon Pop, iar in prezent de Gheorghi Prisecaru);

* Comisia de politica externa a Parlamentului (condusa de Corneliu Manescu), divizata apoi in cele doua comisii ale celor doua camere (conduse de Sergiu Nicolaescu la Senat si Florea Dudita – in prezent ambasador in Germania – urmat de Ivanciu Valeanu la Adunarea Deputatilor).

Este de retinut multiplicarea exponentiala a relatiilor externe ale Romaniei, atat in plan oficial, cat si privat, ceea ce a ridicat problema controlului si a coordonarii lor in scopul emiterii unui mesaj extern coerent.

 

5. Pentru problemele care privesc politica de securitate a tarii, deciziile sunt luate in cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, unde atat ministrul afacerilor externe, cat si cel al apararii sunt membrii de drept.

 

6. Sub raport stiintific, desi infrastructura s-a imbogatit, ramane inca de pus la punct o legatura functionala intre cercetarea de politica externa si relatii internationale si decizia de politica externa. Astfel, reteaua stiintifica cuprinde, in linii mari:

* Institutul Roman de Studii Internationale, sub egida M.A.E., care va edita in curand o revista de specialitate in domeniu;

* Centrul Euro-Atlantic, sub egida M.A.E., cu misiunea de a organiza dezbateri, indeosebi cu participare internationala, pe teme de specialitate;

* ADIRI, sub egida M.A.E., care isi mentine profilul;

* Casa Americii Latine, sub egida M.A.E., cu rol protocolar

* Centre private.

 

7. In privinta publicatiilor, si gama acestora s-a largit, cu mentiunea ca numarul specialistilor recunoscuti a ramas in general acelasi (ceea ce spune ceva despre calitate ?!), impunandu-se afirmarea unui numar de cateva publicatii care sa fie recunoscute atat in tara, cat si peste hotare.

 

8. In privinta formarii specialistilor, si aici se constata acelasi proces de multiplicare a centrelor – care, inevitabil, este afectat de numarul inca redus al celor ce pot preda – fiind necesara, pe de o parte, realizarea unei minime “diviziuni a muncii” intre ele, iar, pe de alta, asigurarea unui flux stabil cu principalii utilizatori.

1 . Pentru formularea propriilor puncte de vedere si asigurarea sprijinului politic, pe langa MAE a fost creat un Consiliu Consultativ compus din reprezentantii celorlalte institutii cu activitati internationale, precum si din reprezentantii formatiunilor politice reprezentate in Parlament.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s