Relatii Internationale – ACTORII SISTEMULUI INTERNATIONAL

1. Abordarea vietii internationale prin intermediul teoriei sistemelor implica doua paliere: cel al elementelor ei componente – “ACTORII” – si cel al “RAPORTURILOR” dintre ei. Modificarea naturii, respectiv a tipului de “ACTOR” influenteaza “RAPORTURILE” dintre acestia, respectiv intregul “SISTEM“. Ca atare, observarea transformarilor la nivelul “ACTORILOR” ne da masura transformarii “SISTEMULUI” insusi.

 

2. Istoric vorbind, “ACTORI” au fost pe rand: colectivitati umane (triburi, uniuni de triburi etc.), orasele-state ale lumii grecesti, imperiile antichitatii (Roman, Persan etc.), formatiunile atomizate ale feudalismului, care , impreuna cu orasele ce, scapand invaziei migratorilor, au prosperat prin concentrarea activitatii clasei burgheze, au constituit germenii statelor de mai tarziu. Acestea, dupa alcatuirea pe baza “principiului dinastic”, au capatat treptat un caracter national. Prefigurarea acestui caracter a insemnat, in realitate, evolutia “SISTEMULUI” european, ca nucleu al “SISTEMULUI” international in ansamblul sau.

 

3. In felul acesta, principalul “ACTOR” al “SISTEMULUI” devine cu timpul “STATUL NATIONAL“. Atributele sale sunt: populatia, teritoriul si suveranitatea propriului guvern asupra ambelor. Este de subliniat rolul “PIETEI” in asigurarea coeziunii statale si a individualitatii “ACTORULUI“.

 

4. Prin dezvoltarea economico-sociala, asistam, pe de o parte, la consolidarea “STATULUI NATIONAL” ca principal “ACTOR” al “SISTEMULUI” international, iar, pe de alta, la multiplicarea tipurilor de “ACTORI” (firme, persoane etc). Primul razboi mondial a dus la aparitia unui nou tip de ACTOR” multinational – LIGA NATIUNILOR (ulterior ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE).

 

Continuarea dezvoltarii economico-sociale a determinat multiplicarea atat a tipurilor de “ACTORI“, cat si a “RAPORTURILOR” dintre acestia, conducand la adancirea integrarii in cadrul “SISTEMULUI“. Astfel, dupa cel de-al doilea razboi mondial, in randul “ACTORILOR” se numara: statele nationale, organizatiile internationale (guvernamentale si neguvernamentale), organizatii cu tendinte suprastatale (care presupun o delegare de suveranitate de la statele nationale spre ele – UE), firmele multinationale, precum si indivizi (Berlusconi). In rindul actorilor non-statali pot fi incluse si organizatiile mafiote care actioneaza pe scara globala respectiv gruparile teroriste internationale.

 

6. Aceasta multiplicare ar fi insotita, dupa unii, de o deplasare de accent dinspre “STATUL NATIONAL” spre celelalte tipuri de “ACTORI“, datorata, pe de o parte, pierderii inevitabile de substanta a “STATULUI NATIONAL” (vezi delegarea de suveranitate atat “in sus”, spre organizatii internationale, cat si “in jos”, spre “regiuni”), iar, pe de alta, concentrarii acesteia la ceilalti “ACTORI” (firmele multinationale, de pilda). In context, se impune o evaluare diferentiata pentru cele doua parti ale continentului: daca in VEST, lucrurile par sa stea asa, in EST ele sunt mai complicate caci avem “actorii vechi”, care tind spre integrare si noile state, care doresc acelasi lucru, dar sunt nevoite ca, in paralel, sa-si consolideze statalitatea de curand dobandita.

 

7. Pozitia STATULUI NATIONAL ca actor central al sistemului international constituie astfel una dintre cele mai controversate teme de interogare ale teoriei relatiilor internationale. Mentionam o parte dintre argumentele adeptilor diminuarii rolului statului: multiplicarea surselor de autoritate si putere; diminuarea capacitatii statelor de control al economiilor nationale – ca rezultat al globalizarii si interdependentei; incapacitatea de control al informatiilor si ideilor ca urmare a revolutiei microelectronice (exemplu China si eforturile de cenzurare a accesului la Internet); tendinta spre descentralizare si crestere a rolului autoritatilor locale si provinciale in dauna guvernului central (exemplu devolutia in Scotia si Tara Galilor); dependenta crescuta a majoritatii statelor de resurse naturale externe. Majoritatea analistilor considera ca statul pastreaza o pozitie dominanta in sistemul international chiar in conditiile reconsiderarii acceptiunii traditionale a suveranitatii. Astfel, competitivitatea si cresterea economica, securitatea sociala, asigurarea materiilor prime, etc. ramin in competenta guvernelor nationale; companiile multinationale depind de statele de origine pentru protectie directa sau indirecta; statele au, pentru moment, monopolul folosirii legitime a fortei pentru a controla tulburarile interne sau pentru a raspunde unor crize internationale. De asemenea reprezentantii guvernelor nationale sunt factori decidenti in organizatiile internationale sau regionale. Chiar si organizatiile supranationale (UE) sunt folosite de catre statele mebre pentru a-si sustine interesele nationale. Criza din Kosovo si includerea operatiunilor de tip non-Article 5 in noul Concept Strategic al NATO impun o reevaluare a argumentelor traditionale ale sustinatorilor pozitiei centrale a statului.

 

7. In ce priveste situatia ROMANIEI, prin revolutia din decembrie 1989, tara si-a multiplicat exponential tipologia contactelor sale internationale, anterior reduse exclusiv la nivelul (controlat in totalitate) STATAL. Nu numai ca si in cadrul acestuia s-a inregistrat o multiplicare a contactelor (vezi activitatea internationala depusa de diferite componente ale sistemului politic si administrativ), dar acum si organizatii interne (economice – firme, politice, culturale, sociale, stiintifice etc.), precum si persoane fizice intretin propriile lor contacte internationale. Presiunea pe infrastructura rutiera, aeriana, fluviala, maritima, precum si informationala este o dovada concreta a integrarii Romaniei in “SISTEMUL” international.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s