Programul Național de Dezvoltare Rurală |PNRR 2020 V13 – 2021

Text Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNRR 2014 -2020 V13 -actualizat 2021
Pentru documentul oficial accesati link-ul de mai jos

PNDR V13 – aprobat iunie 2021


.. Pentru ultimele noutati cu privire la fondurile europene si programele cu finantare nerambursabile vizitati

https://www.facebook.com/groups/oportunitati.finantari

Ai o idee de afaceri si vrei sa discuti cu un consultant specializat pentru intocmirea documentatiei necesare accesarii fondurilor sau pentru implementarea proiectului tau?
Completeaza formularul de ma jos si poti beneficia gratuit de o analiza preliminara privind sansele de succes!
http://bit.ly/InformatiiConsultanta


Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 – 2020

CCI 2014RO06RDNP001
Tipul programului Program de dezvoltare rurală
Țară România
Regiune RO – National
Perioada de programare 2014 – 2022
Autoritatea de gestionare Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) – Direcția Generală de Dezvoltare Rurală (AM PNDR)
Versiunea 13.0
Statutul versiunii Adoptat de către CE
Ultima dată de modificare 24/06/2021 – 14:31:30 CEST

Cuprins
1. TITLUL PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE RURALĂ 13
1.1. Modificare 13
1.1.1. Tip de modificare R.1305/2013 13
1.1.2. Amendament care urmărește să modifice informațiile furnizate în cadrul AP 13
1.1.3. Amendamentul este legat de articolul 4 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE)
nr. 808/2014 (fără a lua în calcul limitele stabilite în respectivul articol) 13
1.1.4. Consultarea Comitetului de monitorizare [articolul 49 alineatul (3) din Regulamentul 1303/2013] 13
1.1.5. Descrierea modificării – articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 808/2014 14
2. STATUL MEMBRU SAU REGIUNEA ADMINISTRATIVĂ 86
2.1. Zona geografică acoperită prin program 86
2.2. Clasificarea regiunii 86
3. EVALUARE EX-ANTE 88
3.1. Descriere a procesului, inclusiv plasarea în timp a principalelor evenimente, rapoarte intermediare, în ceea ce privește principalele etape ale dezvoltării PDR. 88
3.2. Tabel structurat care conține recomandările evaluării ex ante și modul în care acestea au fost abordate. 89
3.2.1. 001. Indicatorii comuni 93
3.2.2. 002. Indicatorii comuni 93
3.2.3. 003. Indicatorii comuni 94
3.2.4. 004. Indicatorii comuni 95
3.2.5. 005. Indicatorii comuni 95
3.2.6. 006. Indicatorii comuni 96
3.2.7. 007. Indicatorii adiționali 96
3.2.8. 008. Indicatorii adiționali 97
3.2.9. 009. Indicatorii adiționali 97
3.2.10. 010. Indicatorii adiționali 97
3.2.11. 011. Evidențele care susțin analiza SWOT 98
3.2.12. 012. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT 99
3.2.13. 013. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT 99
3.2.14. 014. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT 100
3.2.15. 015. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT 101
3.2.16. 016. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT 101
3.2.17. 017. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT 102
3.2.18. 018. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT 103
3.2.19. 019. Analiza SWOT în perspectiva SEA 104
3.2.20. 020. Analiza SWOT în perspectiva SEA 104

3.2.21. 021. Analiza SWOT în perspectiva SEA 105
3.2.22. 022. Analiza SWOT în perspectiva SEA 105
3.2.23. 023. Conexiunea cu analiza SWOT 106
3.2.24. 024. Formularea corectă a nevoilor 106
3.2.25. 025. Strategia 107
3.2.26. 026. Strategia 107
3.2.27. 027. Strategia 108
3.2.28. 028. Strategia 108
3.2.29. 029. Măsuri 109
3.2.30. 030. Măsuri 109
3.2.31. 031. Măsuri 110
3.2.32. 032. Analiza și evaluarea gradului de integrare în PDR al principiului egalității de șanse și nediscriminării 110
3.2.33. 033. Conexiunea cu analiza SWOT 111
3.2.34. 034. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității 111
3.2.35. 035. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității 112
3.2.36. 036. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității 112
3.2.37. 037. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității 113
3.2.38. 038. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității 113
3.2.39. 039. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității 114
3.2.40. 040. Analiza contribuției Rețelei Rurale la implementarea politicii rurale și la buna guvernanță în zonele rurale 115
3.2.41. 041. Plan indicatori 115
3.2.42. 042. Plan indicatori 116
3.2.43. 043. Plan indicatori 116
3.2.44. 044. Plan Indicatori 117
3.2.45. 045. Plan Indicatori 117
3.2.46. 046. Analiza Planului de evaluare 117
3.2.47. 047. Analiza Planului de evaluare 118
3.2.48. 048. Resurse umane 119
3.2.49. 049. Resurse umane 119
3.2.50. 050. Resurse umane 120
3.2.51. 051. Resurse umane 120
3.2.52. 052. Resurse umane 121
3.2.53. 053. Analiza gradului de adecvare al sub-programelor tematice 122
3.2.54. 054. Analiza gradului de adecvare al sub-programelor tematice 122

3.2.55. 055. Strategia 123
3.2.56. 056. Raportul final preliminar 124
3.2.57. 057. Măsura 4 124
3.2.58. 058. Măsura 6 125
3.2.59. 059. Măsura 7 126
3.2.60. 060. Măsura 8 126
3.2.61. 061. Măsura 16 127
3.2.62. 062. Măsura Leader 127
3.2.63. 063. Rețeaua Rurală 128
3.2.64. 064. Sub-program tematic – SWOT și Nevoi 129
3.2.65. 065. Sub-program tematic – SWOT și Nevoi 130
3.2.66. 066. Analiza Planului de Evaluare 130
3.2.67. 067. Resurse umane 131
3.3. Raport de evaluare ex-ante 131
4. SWOT ȘI IDENTIFICAREA NEVOILOR 132
4.1. SWOT 132
4.1.1. Descriere generală cuprinzătoare a situației actuale a zonei vizate de program, pe baza indicatorilor contextuali comuni și specifici programului și pe baza altor informații calitative actualizate 132
4.1.2. Puncte tari identificate în zona vizată de program 151
4.1.3. Puncte slabe identificate în zona vizată de program 153
4.1.4. Oportunitățile identificate în zona vizată de program 156
4.1.5. Amenințări identificate în zona vizată de program 158
4.1.6. Indicatori comuni de context 160
4.1.7. Indicatori contextuali specifici programului 168
4.2. evaluarea nevoilor 177
4.2.1. 001. Cunoștințe adecvate în rândul fermierilor 181
4.2.2. 002. Servicii de consiliere și consultanță agricolă adecvate și de calitate 182
4.2.3. 003. Adaptarea activităților de cercetare și a rezultatelor cercetării la nevoile fermierilor și procesatorilor 183
4.2.4. 004. Nivel adecvat de capital şi tehnologie pentru realizarea de activități agricole moderne 184
4.2.5. 005. Modernizarea sectorului de procesare a produselor agricole și adaptarea acestuia la standardele UE 185
4.2.6. 006. Reîntinerirea generațiilor de fermieri 186
4.2.7. 007. Restructurarea și modernizarea fermelor mici, în ferme orientate către piață 187
4.2.8. 008. Înființarea de grupuri și cooperative de producători 187
4.2.9. 009. Lanțuri alimentare integrate 188
4.2.10. 010. Managementul riscului în agricultură si actiuni de prevenire si refacere a potentialului agricol 189
4.2.11. 011. Acces facil la instrumente financiare adecvate pentru fermieri, procesatori, a micilor antreprenori din zonele rurale 190

4.2.12. 012. Menținerea diversității biologice și a valorii de mediu a terenurilor agricole și forestiere 191
4.2.13. 013. Susținerea unui management eficient și durabil al pădurilor 192
4.2.14. 014. Creșterea suprafețelor împădurite 193
4.2.15. 015. Menținerea și îmbunătățirea resurselor de apă 193
4.2.16. 016. Protecția și îmbunătățirea resurselor de sol 194
4.2.17. 017. Adaptarea la efectele schimbărilor climatice 195
4.2.18. 018. Nivel redus de emisii GES din sectorul agricol și tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon 195
4.2.19. 019. Reducerea gradului de sărăcie și a riscului de excluziune socială 196
4.2.20. 020. Infrastructura de bază şi servicii adecvate în zonele rurale 197
4.2.21. 021. Creșterea și diversificarea numărului de locuri de muncă în zonele rurale 198
4.2.22. 022. Patrimoniu local conservat 198
4.2.23. 023. Dezvoltare locală prin abordarea LEADER 199
4.2.24. 024. Îmbunătățirea colaborării între actorii din mediul rural 200
4.2.25. 025. Accesul la infrastructura modernă TIC 201
4.2.26. 026. Modernizarea infrastructurii de invățământ agricol 202
4.2.27. 027. Asigurarea unor condiții superioare de bunăstare a animalelor în fermele de suine și păsări 203
5. DESCRIEREA STRATEGIEI 205
5.1. O justificare a nevoilor selectate pentru a fi abordate prin programul de dezvoltare rurală, precum și alegerea obiectivelor, priorităților, domeniilor prioritare și stabilirea obiectivului pe baza probelor din SWOT și a evaluării nevoilor. Dacă este relevant, o justificare a subprogramelor tematice incluse în program. Justificarea va trebui, în special, să demonstreze cerințele menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctele (i) și (iv) din Regulamentul
(UE) nr. 1305/2013 205
5.2. Combinarea și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală pentru fiecare arie de intervenție, inclusiv justificarea alocărilor financiare pentru măsuri și caracterul adecvat al resurselor financiare în raport cu țintele stabilite, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) și (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013. Combinarea măsurilor incluse în logica de intervenție se bazează pe dovezi rezultate din analiza SWOT și pe justificarea și stabilirea unei ordini a priorităților în privința nevoilor menționate la punctul 5.1 214
5.2.1. P1: Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale 214
5.2.2. P2: Creșterea viabilității fermelor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor; 216
5.2.3. P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare și comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură 219
5.2.4. P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură 221

5.2.5. P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar
și silvic 225
5.2.6. P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale 228
5.3. O descriere a modului în care vor fi abordate obiectivele transversale, inclusiv cerințele specifice menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctul (v) din Regulamentul (UE)
nr. 1305/2013. 231
5.4. Un tabel recapitulativ cu logica de intervenție care să indice prioritățile și domeniile prioritare selectate pentru PDR, obiectivele cuantificate, precum și combinația de măsuri care urmează a fi utilizate pentru realizarea lor, inclusiv cheltuielile planificate (generat automat din
informațiile prevăzute la punctele 5.2 și 11) 236
5.5. O descriere a capacității consultative necesare asigurării unui nivel adecvat de sprijin și consiliere în privința cerințelor de reglementare și a acțiunilor legate de inovare, în scopul demonstrării măsurilor luate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctul (vi)
din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013. 239
6. EVALUAREA CONDIȚIONALITĂȚILOR EX-ANTE 242
6.1. Informații suplimentare 242
6.2. Condiționalități ex-ante 243
6.2.1. Lista acțiunilor care urmează a fi întreprinse pentru condiționalitățile ex ante generale 262
6.2.2. Lista acțiunilor care urmează a fi întreprinse pentru condiționalitățile ex-ante legate de priorități 266
7. DESCRIEREA CADRULUI DE PERFORMANȚĂ 269
7.1. Indicatori 269
7.1.1. P2: Creșterea viabilității fermelor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor; 273
7.1.2. P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare și comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură 273
7.1.3. P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură 274
7.1.4. P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar
și silvic 274
7.1.5. P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale 275
7.2. Indicatori alternativi 277
7.2.1. P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare și comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură 278
7.2.2. P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură 279

7.2.3. P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar
și silvic 279
7.2.4. P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale 280
7.3. Rezervă 281
8. DESCRIEREA MĂSURILOR SELECTATE 282
8.1. Descrierea condițiilor generale aplicate mai multor măsuri, inclusiv, dacă este relevant, definirea zonei rurale, valorile de referință, ecocondiționalitatea, utilizarea preconizată a instrumentelor financiare, utilizarea preconizată a avansurilor și dispozițiile comune referitoare la investiții, inclusiv dispozițiile de la articolele 45 și 46 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 282
8.2. Descriere pe măsură 294
8.2.1. M01 – Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (articolul 14) 294
8.2.2. M02 – Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (articolul 15) 317
8.2.3. M03 – Sisteme de calitate pentru produsele agricole și alimentare (articolul 16) 328
8.2.4. M04 – Investiții în active fizice (articolul 17) 348
8.2.5. M05 Refacerea potențialului de producție agricolă afectat de dezastre naturale și de evenimente catastrofale și instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare (articolul
18) ………………………………………………………………………………………………………………………………421
8.2.6. M06 – Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor (articolul 19) 430
8.2.7. M 07 – Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale (articolul 20) 472
8.2.8. M08 – Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor (articolele 21-26) 493
8.2.9. M09 – Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură (articolul
27) ………………………………………………………………………………………………………………………………514
8.2.10. M10 – Agromediu și climă (articolul 28) 528
8.2.11. M 11 – Agricultură ecologică (articolul 29) 666
8.2.12. M13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (articolul 31) 690
8.2.13. M14 – Bunăstarea animalelor (articolul 33) 717
8.2.14. M15 – Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (articolul 34) 753
8.2.15. M16 – Cooperare (articolul 35) 771
8.2.16. M17 – Gestionarea riscurilor (articolul 36) 802
8.2.17. M19 – Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC – Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității) (art. 35 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013) 815
8.2.18. M21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 (articolul 39b) 852
9. PLAN DE EVALUARE 862
9.1. Obiective și scop 862
9.2. Guvernanță și coordonare 862
9.3. Subiecte și activități de evaluare 866

9.4. Date și informații 868
9.5. Planificare 870
9.6. Comunicare 873
9.7. Resurse 874
10. PLAN DE FINANȚARE 876
10.1. Contribuții anuale ale FEADR (EUR) 876
10.2. Rata unică a contribuției din FEADR pentru toate măsurile, defalcată în funcție de tipul de regiune, astfel cum se menționează la articolul 59 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 879
10.3. Defalcare în funcție de măsură sau tip de operațiune cu o rată specifică a contribuției FEADR
(în EUR pentru întreaga perioadă 2014-2022) 880
10.3.1. M01 – Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (articolul 14) 880
10.3.2. M02 – Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (articolul 15) 884
10.3.3. M03 – Sisteme de calitate pentru produsele agricole și alimentare (articolul 16) 886
10.3.4. M04 – Investiții în active fizice (articolul 17) 888
10.3.5. M05 Refacerea potențialului de producție agricolă afectat de dezastre naturale și de evenimente catastrofale și instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare (articolul
18) ………………………………………………………………………………………………………………………………891
10.3.6. M06 – Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor (articolul 19) 893
10.3.7. M 07 – Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale (articolul 20) 897
10.3.8. M08 – Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor (articolele 21-26) 899
10.3.9. M09 – Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură (articolul 27) 901
10.3.10. M10 – Agromediu și climă (articolul 28) 904
10.3.11. M 11 – Agricultură ecologică (articolul 29) 906
10.3.12. M13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (articolul 31) 908
10.3.13. M14 – Bunăstarea animalelor (articolul 33) 910
10.3.14. M15 – Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (articolul 34) 912
10.3.15. M16 – Cooperare (articolul 35) 914
10.3.16. M17 – Gestionarea riscurilor (articolul 36) 917
10.3.17. M19 – Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC – Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității) (art. 35 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013) 920
10.3.18. M20 – Asistență tehnică pentru statele membre (articolele 51-54) 923
10.3.19. M21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au
fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 (articolul 39b) 925
10.4. Defalcare indicativă pe măsură pentru fiecare subprogram 927
11. PLAN DE INDICATORI 929
11.1. Plan de indicatori 929

11.1.1. P1: Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale 929
11.1.2. P2: Creșterea viabilității fermelor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor; 932
11.1.3. P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare și comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură 936
11.1.4. P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură 940
11.1.5. P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar
și silvic 944
11.1.6. P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale 949
11.2. Prezentare generală a producției planificate și a cheltuielilor planificate pe măsură și pe zonă
de interes (generate automat) 954
11.3. Efecte secundare: identificarea contribuțiilor potențiale ale măsurilor/submăsurilor de dezvoltare rurală programate în temeiul unei anumite arii de intervenție la alte arii de intervenție/obiective 958
11.4. tabel pentru a arăta modul în care sprijinul mediu măsuri/scheme sunt programate pentru a atinge unul sau mai multe obiective de mediu/climatici 960
11.4.1. Terenuri agricole 960
11.4.2. zonele forestiere 965
11.5. Țintă și realizare specifice programului 966
12. FINANȚARE NAȚIONALĂ SUPLIMENTARĂ 969
12.1. M01 – Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (articolul 14) 970
12.2. M02 – Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (articolul 15) 970
12.3. M03 – Sisteme de calitate pentru produsele agricole și alimentare (articolul 16) 970
12.4. M04 – Investiții în active fizice (articolul 17) 970
12.5. M05 Refacerea potențialului de producție agricolă afectat de dezastre naturale și de evenimente catastrofale și instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare (articolul 18) 970
12.6. M06 – Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor (articolul 19) 970
12.7. M 07 – Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale (articolul 20) 971
12.8. M08 – Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor (articolele 21-26) 971
12.9. M09 – Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură (articolul
27) ………………………………………………………………………………………………………………………………….971
12.10. M10 – Agromediu și climă (articolul 28) 971
12.11. M 11 – Agricultură ecologică (articolul 29) 971
12.12. M13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (articolul 31) 972
12.13. M14 – Bunăstarea animalelor (articolul 33) 972

12.14. M15 – Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (articolul 34) 972
12.15. M16 – Cooperare (articolul 35) 972
12.16. M17 – Gestionarea riscurilor (articolul 36) 972
12.17. M19 – Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC – Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității) (art. 35 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013) 972
12.18. M20 – Asistență tehnică pentru statele membre (articolele 51-54) 973
12.19. M21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 (articolul 39b) 973
13. ELEMENTELE NECESARE PENTRU EVALUAREA AJUTOARELOR DE STAT 974
13.1. M03 – Sisteme de calitate pentru produsele agricole și alimentare (articolul 16) 976
13.2. M04 – Investiții în active fizice (articolul 17) 976
13.3. M06 – Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor (articolul 19) 977
13.4. M08 – Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor (articolele 21-26) 978
13.5. M15 – Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (articolul 34) 978
13.6. M19 – Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC – Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității) (art. 35 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013) 979
14. INFORMAȚII PRIVIND COMPLEMENTARITATEA 980
14.1. Descrierea mijloacelor pentru realizarea complementarității și a coerenței: 980
14.1.1. Alte instrumente ale Uniunii și, în special, cu fondurile ESI și cu pilonul 1, inclusiv cu ecologizarea, precum și cu alte instrumente ale politicii agricole comune 980
14.1.2. Dacă un stat membru a ales să prezinte un program național și un set de programe regionale, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013,
cu informațiile privind complementaritatea între acestea 988
14.2. Dacă este relevant, informații privind complementaritatea cu alte instrumente ale Uniunii, inclusiv LIFE 988
15. DISPOZIȚIILE DE IMPLEMENTARE A PROGRAMULUI 991
15.1. Desemnarea de către statul membru a tuturor autorităților menționate la articolul 65 alineatul
(2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, precum și o descriere sumară a structurii de management și de control ale programului solicitate în temeiul articolul 55 alineatul (3) litera
(i) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și măsurile în temeiul articolului 74 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 991
15.1.1. Autorități 991
15.1.2. Descriere sumară a structurii de gestionare și de control a programului și modalitățile de examinare independentă a reclamațiilor 991
15.2. Componența preconizată a comitetului de monitorizare 994
15.3. Dispoziții prin care să se asigure publicitatea programului, inclusiv prin intermediul rețelei rurale naționale, făcând referire la Strategia de informare și de publicitate menționate la articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 808/2014 997
15.4. Descrierea mecanismelor menite a asigura coerența în ceea ce privește strategiile de dezvoltare locală implementate în cadrul LEADER, activitățile preconizate în cadrul măsurii de cooperare menționate la articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, măsura referitoare

la serviciile de bază și la reînnoirea satelor în zonele rurale menționată la articolul 20 din regulamentul respectiv, precum și alte fonduri ESI 1001
15.5. Descrierea acțiunilor care vizează reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari, menționate la articolul 27 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 1004
15.6. Descrierea modului de utilizare a asistenței tehnice, inclusiv a acțiunilor legate de pregătirea, gestionarea, monitorizarea, evaluarea, informarea și controlul programului și de implementarea acestuia, precum și a activităților referitoare la perioadele de programare precedente sau ulterioare menționate la articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul (UE)
nr. 1303/2013 1005
16. LISTĂ DE ACȚIUNI CARE SĂ IMPLICE PARTENERII 1010
16.1. a. Nivel tehnic – Constituirea Comitetului Consultativ Tematic pentru Dezvoltare Rurală Agricultură și Pescuit CCT DRAP 1010
16.1.1. Subiectul consultării corespunzătoare 1010
16.1.2. Sinteza rezultatelor 1010
16.2. b. Constituirea Grupurilor de Lucru la nivel tehnic 1011
16.2.1. Subiectul consultării corespunzătoare 1011
16.2.2. Sinteza rezultatelor 1012
16.3. c. Nivel non-tehnic: Conferințe naționale – 2 întâlniri/Conferințe regionale – 7 întâlniri 1013
16.3.1. Subiectul consultării corespunzătoare 1013
16.3.2. Sinteza rezultatelor 1013
16.4. d. Informarea și consultarea beneficiarilor – Call Center: contactarea beneficiarilor PNDR
2007-2013 şi ai potenţialilor beneficiari ai PNDR 2014-2020 1014
16.4.1. Subiectul consultării corespunzătoare 1014
16.4.2. Sinteza rezultatelor 1014
16.5. e. Site-ul MADR: http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr.html 1014
16.5.1. Subiectul consultării corespunzătoare 1014
16.5.2. Sinteza rezultatelor 1015
16.6. (Opțional) explicații sau informații suplimentare pentru completarea listei de acțiuni 1015
17. REȚEA RURALĂ NAȚIONALĂ 1017
17.1. Procedura și calendarul înființării rețelei rurale naționale (denumită în continuare NRN) 1017
17.2. Organizarea planificată a rețelei, mai exact a modului în care vor fi implicate organizațiile și administrațiile active în domeniul dezvoltării rurale, inclusiv partenerii, menționați la articolul 54 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, și a modului în care vor fi facilitate activitățile în rețea 1018
17.3. O descriere sumară a principalelor categorii de acțiuni care urmează să fie întreprinse de către rețeaua rurală națională în conformitate cu obiectivele programului 1020
17.4. Resursele disponibile pentru înființarea și funcționarea rețelei rurale naționale 1021
18. O EVALUARE EX ANTE A POSIBILITĂȚII DE A VERIFICA, CONTROLA ȘI A RISCULUI DE EROARE 1023
18.1. Declarație a Autorității de Management și a agenției de plăți privind posibilitățile de a verifica
și de a controla măsurile sprijinite din cadrul PDR 1023

18.2. Declarație a organismului independent din punct de vedere funcțional de autoritățile responsabile de implementarea programului, care să confirme caracterul adecvat și precis al calculării costurilor standard, a costurilor suplimentare și a pierderilor de venit 1024
19. DISPOZIȚII TRANZITORII 1053
19.1. Descrierea condiții tranzitorii pe măsură 1053
19.2. Tabel indicativ de reportare 1056
20. SUBPROGRAME TEMATICE 1058
Documente 1059

1. TITLUL PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE RURALĂ

1.1. Modificare

1.1.1. Tip de modificare R.1305/2013

1.1.2. Amendament care urmărește să modifice informațiile furnizate în cadrul AP

1.1.3. Amendamentul este legat de articolul 4 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 808/2014 (fără a lua în calcul limitele stabilite în respectivul articol)

1.1.4. Consultarea Comitetului de monitorizare [articolul 49 alineatul (3) din Regulamentul 1303/2013]

1.1.4.1. Data

1.1.4.2. Avizul comitetului de monitorizare

1.1.5. Descrierea modificării – articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 808/2014

1.1.5.1. A. Modificarea Planului financiar – Cap. 10

1.1.5.1.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

În baza Regulamentului privind tranziția PAC, aprobat în data de 23 decembrie 2020 (Regulamentul (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului), a fost agreată extinderea aplicabilității cadrului legal existent în anii 2021-2022 și suplimentarea bugetului aferent PNDR cu resurse aferente anilor 2021 și 2022 din noul Cadrul Financiar Multianual (CFM 2021-2027) și EURI – Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene.

Astfel, RO propune modificarea PNDR 2014-2020 pentru perioada de tranziție 2021-2022 în vederea facilitării tranziției către noua perioada de programare 2023-2027, prin alocarea resurselor financiare avute la dispoziție în acord cu prevederile Reg. 2220/2020 şi nevoile României.

Măsurile selectate pentru a fi continuate din bugetul CFM sunt măsurile care răspund nevoilor identificate în program cât și rezultatelor evaluărilor implementării măsurilor PNDR, ținând cont de indicatorii economici relevanți dar și de obiectivele de mediu.

Măsurile destinate investițiilor în exploatațiile agricole, crearea de valoare adăugată produselor agricole la nivelul fermei, investițiilor în activitățile non agricole sunt vitale în contextul perioadei de pandemie traversate în prezent. De asemenea, selectarea și bugetarea din resursele suplimentare a măsurilor de mediu și climă este esențială luând în calcul principiul “non regresiei” (în cazul RO 36% dintre resursele FEADR sunt alocate priorităților de mediu în ultimul Program aprobat).

În acord cu articolul nou introdus în regulament, respectiv art. 58a, statele au la dispoziție resurse adiționale EURI ce pot fi programate prin aplicarea măsurilor de dezvoltare rurală care promovează dezvoltarea economică și socială în zonele rurale, contribuie la o redresare economică rezilientă, durabilă și digitală.

O cotă obligatorie din resursele suplimentare EURI s-a rezervat și pentru măsurile de mediu și climă și LEADER.

În alocarea resurselor suplimentare CFM și EURI, RO a ținut cont de toate condițiile (procente minime/maxime obligatorii) prevăzute în Regulamentul UE 2020/2220.

Urmare a propunerilor de realocare a fondurilor în cadrul măsurilor active 2014-2020, precum și datorită adăugării resurselor suplimentare 2021-2022 CFM și EURI, cap.10 PNDR – Planul financiar a înregistrat următoarele modificări:

10.1. Contribuții anuale ale FEADR (EUR):

– s-au adăugat alocările anilor 2021 și 2022 CFM și EURI așa cum sunt prevăzute în anexa I și II a REGULAMENTULUI (UE) 2020/2220, ceea ce a condus la o alocare Total (FEADR + EURI) de 10.968.146.956 euro.

10.3. Defalcare în funcție de măsură sau tip de operațiune cu o rată specifică a contribuției FEADR (în EUR pentru întreaga perioadă 2014-2020)

M03 – Sisteme de calitate pentru produsele agricole și alimentare (articolul 16)

Art. 59(3)(a) din Reg.(UE) nr. 1305/2013: DI3A a fost suplimentat cu 4.172.500,00 euro (realocați din disponibilul înregistrat la nivelul sM6.3 DI2A).

Urmare realocării, Total FEADR M3 este de 9.201.050,00 euro.

Realocarea va fi la nivelul sM3.2 Sprijin pentru activităţile de informare şi de promovare desfăşurate de grupurile de producători în cadrul pieţei interne. Prin suplimentarea alocării aferente submăsurii 3.2 se are în vedere diminuarea efectelor pandemiei de COVID 19 prin restabilirea lanțurilor agroalimentare și facilitarea comercializării produselor obținute sub schemele de calitate europene și naționale prin asigurarea
promovării acestor scheme de calitate.

M04 – Investiții în active fizice (articolul 17)

Art. 59(3)(a) din Reg.(UE) nr. 1305/2013: DI2A a fost suplimentat cu 820.616.000,00 euro fonduri CFM, din care 634.220.000,00 euro vor suplimenta sM4.1, 102.396.000,00 euro sM4.1a si 84.000.000,00 euro sM4.3 componenta drumuri agricole.

DI3A a fost suplimentat cu 110.830.000,00 euro fonduri CFM, care vor suplimenta bugetul sM4.2.

DI6A a fost suplimentat cu 14.345.000,00 euro fonduri CFM, din care 6.000.000,00 euro vor suplimenta sM4.2 și 8.345.000,00 euro sM4.2a.

Urmare adăugării alocării CFM 2021-2022, Total FEADR M4 este de 3.037.516.044,00 euro.

sM4.1 și sM4.1a – investiții în exploatațiile agricole/pomicole, au fost selectate deoarece sunt măsuri importante la nivelul strategiei PNDR care în continuare deservesc nevoia de restructurare a exploatațiilor, de capitalizare a acestora, de investiții care respectă standardele de mediu și biosecuritate în fermele zootehnice. Nevoia de investiții la nivelul sectorului legumicol și pomicol continuă sa fie o nevoie stringentă a RO, balanța comercială fiind un bun barometru în acest sens.

Totodată, sunt măsuri cu un grad mare de accesare la nivelul PNDR, aspect ce se reflectată și în proiectele depuse, selectate, contractate dar și în proiectele eligibile rămase fără finanțare din bugetul 2014-2020.

În plus, sM4.2 și 4.2a care se adresează prelucrării și marketingului produselor agricole sunt de asemenea selectate pentru a fi bugetate în aceasta perioadă de tranziție, pentru a integra în lanțul alimentar producția primară la nivelul unităților de procesare.

M06 – Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor (articolul 19)

Art. 59(3)(a) din Reg. (UE) nr. 1305/2013: DI2A a fost redus cu 4.172.500,00 euro din FEADR 2014-2020, reducerea este din disponibilul sM6.3, suma s-a realocat către sM3.2.

Art. 59(3)(a) Reg. (UE) nr 1305/2013 – Art. 59(4)(ea) Reg. (UE) nr 1305/2013 (EURI)NGEU – Principal
(Main): DI2A au fost alocați 87.000.000,00 euro din fonduri EURI (pentru sM6.3).

DI6A au fost alocați 147.800.000,00 euro din fonduri EURI, din care 48.800.000,00 euro pentru sM6.2 și 99.000.000,00 euro pentru sM6.4.

Art. 59(3)(a) Reg. (UE) nr 1305/2013 – Art. 59(4)(ea) Reg. (UE) nr 1305/2013 (EURI)NGEU – Art. 59
(4)(a) Reg. (UE) nr. 1305/2013: DI2B au fost alocați 100.000.000,00 euro din fonduri EURI (pentru sM6.1)

Art. 59(3)(b) Reg. (UE) nr 1305/2013 – Art. 59(4)(ea) Reg. (UE) nr 1305/2013 (EURI)NGEU – Principal
(Main): DI6A au fost alocați 2.200.000,00 euro din fonduri EURI, din care 1.200.000,00 euro pentru sM6.2 și 1.000.000,00 euro pentru sM6.4.

Urmare adăugării alocării EURI 2021-2022, Total FEADR M6 este de 1.226.574.045,00 euro.

Pentru susținerea obiectivelor EURI, RO vizează bugetarea măsurilor de tipul 6.2 “Sprijin pentru înființarea de activități neagricole”, 6.4 “Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”, în vederea susținerii micilor afaceri de producție și a turismului rural ca urmare a efectelor generate de pandemie.

Sub-măsurile destinate activităților neagricole sunt foarte atractive pentru mediul rural, astfel, alocările programate în PNDR 2014-2020 au fost epuizate, fiind multe proiecte eligibile care nu au fost finanțate.

Sprijinul acordat în temeiul instrumentului pentru activitățile neagricole contribuie semnificativ la combaterea consecințelor economice negative ale crizei provocate de COVID-19. Creșterea numărului de întreprinderi active și diversificarea activităților agricole către cele neagricole determină creșterea veniturilor populației și ponderarea decalajului dintre mediul rural şi cel urban.

Totodată se are în vedere finanțarea sM6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și sM 6.3 “Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, în vederea susținerii micilor producători agricoli și a tinerilor fermieri.

M08 – Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor (articolele 21-26)

Art. 59(3)(a) din Reg.(UE) nr. 1305/2013: DI5E a fost redusă cu 20.862.500,00 euro (realocați către sM15.1 P4).

Urmare realocării, Total FEADR M8 este de 18.060.160,00 euro.

Având în vedere disponibilul actual al măsurii 8, istoricul accesării acestei măsuri care arată un interes destul de slab de accesare în ciuda eforturilor de creștere a atractivității (campanii de informare țintite, includerea unui sprijin suplimentar pentru lucrările de împrejmuire, etc.), precum și perioadele lungi de implementare a angajamentelor (din cauza specificității tehnologiilor aplicate la înființarea de suprafețe împădurite), este necesară păstrarea unei alocări de cca. 5 mil. euro pentru deschiderea unei noi sesiuni și realocarea sumei rămase neangajate către Măsura 15 Plăți pentru angajamente de silvo-mediu.

M09 – Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și silvicultură (articolul 27)

Art. 59(3)(a) din Reg.(UE) nr. 1305/2013 – Art. 59(4) a) din Reg. (UE) nr. 1305/2013: DI3A a fost suplimentată cu 4.466.000,00 euro din fonduri CFM 2021-2022 (suplimentarea este pentru sM9.1).

Urmare realocării, Total FEADR M9 este de 22.466.000,00 euro.

Având în vedere suplimentarea alocării din fonduri CFM 2021-2022 pentru investițiile în exploatațiile agricole, s-a considerat necesară și finanțarea suplimentară a măsurilor suport de tipul M 9 “Grupuri de producători” și sM17.1 “Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor si a plantelor”.

M10 – Agromediu și climă (articolul 28)

Art. 59(3)(a) din Reg.(UE) nr. 1305/2013: P4 a fost suplimentată cu 118.499.000,00 euro din fonduri CFM 2021-2022, din această sumă se va finanța Campania 2022.

Art. 59(3)(a) Reg. (UE) nr 1305/2013 – Art. 59(4)(ea) Reg. (UE) nr 1305/2013 (EURI)NGEU – Principal
(Main): P4 au fost alocați 146.760.000,00 euro din fonduri EURI. Din această sumă se va finanța Campania 2023.

Urmare realocării, Total FEADR M10 este de 979.950.916,00 euro

M 11 – Agricultură ecologică (articolul 29)

Art. 59(3)(a) din Reg.(UE) nr. 1305/2013: P4 a fost suplimentată cu 108.176.235,00 euro din fonduri CFM 2021-2022, din această sumă se va finanța Campania 2021 sM11.1 și sM11.2, Campania 2022 sM11.2.

Art. 59(3)(a) Reg. (UE) nr 1305/2013 – Art. 59(4)(ea) Reg. (UE) nr 1305/2013 (EURI)NGEU – Principal
(Main): P4 au fost alocați 102.650.058,00 euro din fonduri EURI. Din această sumă se va finanța Campania 2022 sM11.1, Campania 2023 sM11.1 și sM11.2.

Urmare realocării, Total FEADR M11 este de 420.691.954,00 euro

M13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (articolul 31)

Art. 59(3)(a) din Reg.(UE) nr. 1305/2013: P4 a fost suplimentată cu 550.871.309,00 euro din fonduri CFM 2021-2022, din această sumă se vor finanța Campaniile 2021-2022 (toate cele trei submasuri) si C2023 (doar submasurile 13.1 si 13.3).

Urmare realocării, Total FEADR M13 este de 1.872.740.227,00 euro

La bugetarea măsurilor de mediu și climă s-a avut în vedere asigurarea resurselor financiare necesare încurajării continuării activităților agricole în zonele care se confruntă cu riscul abandonului, urmărindu-se în același timp principiul non-regresiei și menținerea ambițiilor de mediu.

M14 – Bunăstarea animalelor (articolul 33)

Art. 59(3)(a) din Reg.(UE) nr. 1305/2013: DI3A a fost suplimentată cu 228.319.200,00 euro din fonduri CFM 2021-2022, din această sumă se vor finanța Campaniile 2021-2022.

Urmare realocării, Total FEADR M14 este de 931.278.906,00 euro

Bugetarea măsurii 14 a avut în vedere asigurarea resurselor financiare necesare pentru încurajarea în continuare a aplicării de standarde superioare de bunăstare a animalelor.

M15 – Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (articolul 34)

Art. 59(3)(a) din Reg.(UE) nr. 1305/2013: P4 a fost suplimentată cu 20.862.500,00 euro din fonduri FEADR 2014-2020 (din suma disponibilă la nivelul sM8.1).

Urmare realocării, Total FEADR M15 este de 95.967.500,00 euro

Bugetarea măsurii 15 a avut în vedere creșterea substanțială a interesului pentru accesarea măsurii în ultimele două sesiuni desfășurate, pe fondul specificității angajamentelor prin care se promovează aplicarea imediată a unor metode durabile de management forestier.

M16 – Cooperare (articolul 35)

Art. 59(3)(a) Reg. (UE) nr 1305/2013 – Art. 59(4)(ea) Reg. (UE) nr 1305/2013 (EURI)NGEU – Art. 59
(4)(a) Reg. (UE) nr. 1305/2013: DI3A au fost alocați 49.400.000,00 euro din fonduri EURI (39.400.000,00 euro pentru sM16.4 și 10.000.000,00 euro pentru sM16.4a).

Art. 59(3)(b) Reg. (UE) nr 1305/2013 – Art. 59(4)(ea) Reg. (UE) nr 1305/2013 (EURI)NGEU – Art. 59
(4)(a) Reg. (UE) nr. 1305/2013: DI3A au fost alocați 600.000,00 euro din fonduri EURI pentru sM16.4. Urmare adăugării alocării EURI 2021-2022, Total FEADR M16 este de 78.021.100,00 euro.
În acord cu art. 58a, în scopul promovării cooperării între actorii locali și comercializării produselor agoalimentare prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare, s-au alocat sume adiționale EURI pentru sM16.4 și16.4a.

M17 – Gestionarea riscurilor (articolul 36)

Art. 59(3)(a) din Reg.(UE) nr. 1305/2013: DI3B a fost suplimentată cu 16.690.000,00 euro din fonduri CFM 2021-2022.

Urmare realocării, Total FEADR M17 este de 36.033.594,00 euro

Având în vedere suplimentarea alocării din fonduri CFM 2021-2022 pentru investițiile în exploatațiile agricole, s-a considerat necesară și finanțarea suplimentară a măsurilor suport de tipul M 9 “Grupuri de producători” și sM17.1 “Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor si a plantelor”.

M19 – Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC – Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității) (art. 35 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013)

Art. 59(3)(a) Reg. (UE) nr 1305/2013 – Art. 59(4)(a) Reg. (UE) nr. 1305/2013: DI6B a fost suplimentată alocarea cu 89.081.275,00 euro din fonduri CFM 2021-2022 (4.412.000,00 euro pentru sM19.1, 64.309.275,00 euro pentru sM19.2 si 20.360.000,00 euro pentru sM19.4).

Art. 59(3)(a) Reg. (UE) nr 1305/2013 – Art. 59(4)(ea) Reg. (UE) nr 1305/2013 (EURI)NGEU – Art. 59

(4)(a) Reg. (UE) nr. 1305/2013: DI6B au fost alocați 28.000.000,00 euro din fonduri EURI (pentru sM19.2).

Art. 59(3)(b) Reg. (UE) nr 1305/2013 – Art. 59(4)(a) Reg. (UE) nr. 1305/2013: DI6B a fost suplimentată alocarea cu 238.725,00 euro din fonduri CFM 2021-2022 (54.255,00 euro pentru sM19.1 si 184.470,00 euro pentru sM19.4).

Urmare adăugării alocării CFM și EURI 2021-2022, Total FEADR M19 este de 689.684.671,00 euro.

Ca urmare a consultării partenerilor economici şi sociali s-a considerat necesar ca, GAL-urile să beneficieze de alocări suplimentare provenite din fondurile disponibile pentru perioada de tranziție, care vor fi utilizate pentru implementarea strategiilor și acoperirea nevoilor locale pentru perioada 2021-2022.

Distribuirea către GAL-uri a alocărilor suplimentare provenite din fondurile de tranziție vor asigura menținerea unei dezvoltări durabile la nivel local, asigurând continuitate până la demararea implementării viitoarelor strategii. GAL-urile au posibilitatea de a direcționa sprijinul pentru a răspunde problemelor specifice din teritoriul acoperit, în special pentru acelea apărute ca urmare a crizei pandemice și economice.

Bugetarea implementării strategiilor de dezvoltare locală (sM19.2) este importantă în dezvoltarea la nivel local a investițiilor la scară mică prevăzute la nivelul strategiilor, care răspund direct nevoilor locale.

Având în vedere că în urma distribuirii fondurilor pentru perioada de tranziție, valoarea SDL va crește pentru GAL-urile care vor beneficia de fonduri suplimentare este necesară direcționarea fondurilor și către cheltuielile de funcționare sM19.4 (în cuantum maxim de 20% din noua valoare a SDL). Acestea vor fi utilizate de GAL-uri ca suport pentru cheltuielile de personal, animare și funcționare, necesare pentru desfășurarea activității în scopul gestionării acestor fonduri, în vederea atingerii obiectivelor SDL. Desfășurarea eficientă și asigurarea continuității activității GAL-urilor reprezintă un aspect important în perioada imediat următoare.

În plus, este necesară pregătirea teritoriilor în vederea elaborării strategiilor de dezvoltare locală pentru perioada 2023-2027 (sM19.1). În următoarea perioadă de programare, Autoritatea de Management are obligația de a selecta SDL – urile în maximum un an de la aprobarea PNS, astfel acordarea sprijinului pregătitor în perioada de tranziție, creează premisele îndeplinirii acestei condiții.

M20 – Asistență tehnică pentru statele membre (articolele 51-54)

Art. 59(3)(a) din Reg.(UE) nr. 1305/2013: alocarea a fost suplimentată cu 85.924.000,00 euro din fonduri CFM 2021-2022.

Art. 59(3)(a) Reg. (UE) nr 1305/2013 – Art. 59(4)(ea) Reg. (UE) nr 1305/2013 (EURI)NGEU – Principal
(Main): au fost alocați 27.683.752,00 euro din fonduri EURI. Urmare realocării, Total FEADR M20 este de 264.946.021,00 euro
Bugetarea măsurii 20 a avut în vedere atât reîntregirea alocării diminuate în PNDR v.12.0 pentru a putea suplimenta și finanța toți solicitanții eligibili de la nivelul M21 Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 (articolul 39b) cât și necesarul de finațare identificat la nivelul beneficiarilor măsurii pentru perioada de tranziție.

Secțiunea 10.4 Defalcare indicativă pe măsură pentru fiecare subprogram (STP) a înregistrat următoarele

1.1.5.1.2. Efectele estimate ale modificării

Efectele estimate ale acestei modificări sunt asigurarea continuității sprijinului acordat agricultorilor și altor beneficiari în cadrul Politicii Agricole Comune în anul 2021 și 2022, pe baza resurselor suplimentare CFM și EURI, facilitarea tranziției către noua perioada de programare 2023-2027 prin alocarea resurselor financiare avute la dispoziție în acord cu prevederile Reg. 2220/2020 şi nevoile României.

Suplimentarea alocărilor măsurilor de mediu și climă ale PNDR 2014-2020, precum și realocările de fonduri de la sM.8.1 la sM.15.1 va asigura resursele necesare implementării în continuare a angajamentelor aplicate pe terenuri agricole sau forestiere, care contribuie într-o manieră efectivă la conservarea biodiversității, protecția apei și solului, reducerea emisiilor GES și sechestrarea carbonului, precum și la menținerea peisajelor rurale. Astfel se asigură premisele necesare tranziției la următorul exercițiu financiar, care trebuie să pună un accent deosebit pe performanța de mediu și să asigure un nivel de ambiție superior din perspectiva obiectivelor de mediu și climă.

Suplimentarea alocării M.14 va asigura de asemenea resursele necesare implementării în continuare a angajamentelor superioare de bunăstare a animalelor, care contribuie la sănătatea animalelor, sănătatea publică şi la protecția mediului (în special protecția resurselor de apă și reducerea emisiilor de anomiac). Aplicarea de standarde superioare de bunăstare la porci și păsări conduce la reducerea incidenţei bolilor şi a mortalității în ferme la toate categoriile de animale, scăderea incidenței luptei pentru hrană corelată cu reducerea cazurilor de comportament anormal si a leziunilor traumatice, scăderea incidenței folosirii medicamentelor, vaccinărilor și a altor tipuri de medicații, fapt care conduce în final la îmbunătăţirea siguranţei alimentare şi sănătăţii publice, dar şi la reducerea gradului de poluare a resurselor de apă, îmbunătăţirea siguranţei alimentare în urma monitorizării mai bune a condiţiilor de creştere a animalelor și păsărilor, îmbunătăţirea factorilor de mediu rezultată în urma reducerii poluării apelor şi a emisiilor de gaze. Ca și în cazul măsurilor de mediu și climă, se asigură astfel premisele necesare tranziției la următorul exercițiu financiar, care trebuie să pună un accent deosebit pe performanța de mediu și să asigure un nivel
de ambiție superior din perspectiva obiectivelor de mediu și climă.

1.1.5.1.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.1.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.2. B. Modificarea planului de indicatori – Cap. 11

1.1.5.2.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

Având în propunerile de realocări din bugetul 2014-2020/alocări de fonduri CFM și EURI 2021-2022 de la nivelul capitolul 10 Planul financiar, capitolul 11 va suferi următoarele modificări:

Capitolul 11.1 „Plan de indicatori”:

DI 1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale

Indicatori de realizare planificați:

• Cheltuieli publice totale (16.1 – 16.9) M16 au crescut de la 31,36 mil. euro la 81,36 mil. euro urmare alocării a 50 mil. euro din fondurile EURI către sM16.4 și 16.4a.

Indicatori țintă: în urma modificării indicatorilor de realizare planificați, indicatorul țintă T1 s-a modificat.

• T1: procentajul cheltuielilor în temeiul articolelor 14, 15 și 35 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 în raport cu cheltuielile totale pentru PDR (aria de intervenție 1A) a crescut de la 0,44% la 0,72%, modificarea a fost efectuata automat de sistem pe baza alocărilor revizuite.

• Cheltuielile publice totale aferente DI 1A au crescut de la 41,30 mil. euro la 91,30 mil. euro.

DI 1B) Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite.

Indicatori de realizare planificați:

• Numărul de grupuri operaționale PEI care urmează să fie sprijinite (înființare și funcționare) (16.1) a crescut de la 24 la 36, modificarea a fost efectuată urmare realocării a cca. 6 mil. euro din disponibilul 2014-2020 înregistrat la nivelul componentelor M16, către sM16.1 în vederea selectării de noi GO-uri.

• Numărul de alte forme de operațiuni de cooperare (grupări, rețele/grupuri, proiecte-pilot…) (16.2- 16.9) a crescut de la 187 la 387, modificarea a fost efectuata urmare alocării a 50 mil. euro din fondurile EURI către sM16.4 și 16.4a. Din cele 50 mil. euro EURI se vor sprijini cca. 200 de operațiuni.

Indicatori țintă: în urma modificării indicatorilor de realizare planificați, indicatorul țintă T2 s-a modificat.

• T2: Numărul total de operațiuni de cooperare sprijinite în cadrul măsurii de cooperare [articolul 35

din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013] (grupuri, rețele/clustere, proiecte pilot…) (aria de intervenție 1B) a crescut de la 211 la 423.

DI 1C) Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier – nu a suferit modificări.

DI 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole

Indicatori de realizare planificați:

• Numărul de exploatații care beneficiază de ajutor pentru investiții în exploatațiile agricole (4.1) a crescut
de la 3.393 beneficiari la 4.726 beneficiari ca efect al suplimentării bugetului din fondurile CFM 2021-2022;

• Totalul cheltuielilor publice pentru investiții în infrastructură (4.3) au crescut de la 133,3 mil. euro la 233,96 mil. euro, urmare a alocării fondurilor din CFM 2021-2022 către sM4.3 – componenta drumuri agricole.

• Investiții totale în EUR (publice + private) M04 au crescut de la 1.459,5 mil. euro la 2.643,4 mil. euro

• Cheltuieli publice totale EUR (4.1) M04 au crescut de la 1.044,8 mil. euro la 1.927,6 mil. euro, urmare a alocării fondurilor din CFM 2021-2022 către sM4.1 și 4.1a;

• Cheltuieli publice totale EUR M04 au crescut de la 1.178,1 mil. euro la 2.161,5 mil. euro, pe baza modificărilor de la nivelul sM4.1, 4.1a și 4.3 – componenta drumuri agricole;

• Numărul de beneficiari (exploatații) care beneficiază de ajutor la înființare pentru fermele mici (6.3) a crescut de la 31.093 beneficiari la 36.893 beneficiari ca efect al suplimentării bugetului din fondurile EURI 2021-2022. Din cele 87 mil. euro EURI se vor sprijini cca. 5.800 de beneficiari.

• Investiții totale în EUR (publice + private) M06, respectiv Cheltuieli publice totale EUR M06 au crescut
de la 251,5 mil. euro la 333,6 mil. euro. Reflectă suplimentarea alocării sM6.3 cu 87 mil. euro din EURI. În cadrul acestui DI valorile celor doi indicatori „Investiții totale” și „Cheltuieli publice totale” sunt egale.

Indicatori țintă: în urma modificării indicatorilor de realizare planificați, indicatorul țintă T4 s-a modificat.

• T4: procentajul exploatațiilor agricole cu sprijin prin PDR pentru investiții în restructurare sau modernizare (aria de intervenție 2A) a crescut de la 0,09 la 0,12 (datorită creșterii indicatorului de output de la nivelul sM4.1/4.1a).

DI 2B) Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor

Indicatori de realizare planificați:

• Numărul de beneficiari (exploatații) care beneficiază de ajutor la înființare pentru tinerii agricultori (6.1) a crescut de la 12.000 beneficiari la 13.666 beneficiari (urmare a suplimentării alocării sM6.1 cu 100 mil. euro

din EURI). Din cele 100 mil. euro EURI se vor sprijini cca. 1.666 de beneficiari.

• Investiții totale în EUR (publice + private), Cheltuieli publice totale EUR (6.1), respectiv Cheltuieli publice totale EUR M06 au crescut de la 476,7 mil. euro la 576,7 mil euro ca efect al suplimentării bugetului cu 100 de mil. euro din EURI.

Indicatori țintă:

T5: procentajul exploatațiilor agricole cu investiții/planuri de afaceri pentru tinerii fermieri sprijinite prin PDR (aria de intervenție 2B) – a crescut de la 0,31% la 0,35%, modificarea se datorează recalculării indicatorului de output „Numărul de beneficiari (exploatații) care beneficiază de ajutor la înființare pentru tinerii agricultori (6.1)”.

DI 2C+) Îmbunătățirea performanței economice a pădurilor – nu a suferit modificări.

DI 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale

Indicatori de realizare planificați:

• Cheltuieli publice totale EUR (3.1 – 3.2) M03 au crescut de la 6,1 mil. euro la 11,1 mil. euro ca efect al suplimentării bugetului sM3.2 cu 5 mil. euro din disponibilul înregistrat la nivelul sM6.3 din fonduri 2014- 2020;

• Numărul de operațiuni care au beneficiat de sprijin pentru investiții (de exemplu, în exploatații agricole, în prelucrarea și comercializarea produselor agricole) (4.1 și 4.2) a crescut de la 279 la 412 ca efect al suplimentării bugetului sM4.2 din fondurile CFM 2021-2022.

• Investiții totale în EUR (publice + private) M04 au crescut de la 432,1 mil. euro la 689,2 mil euro.

• Cheltuieli publice totale EUR M04 au crescut de la 211,8 mil. euro la 344,6 mil. euro ca efect al suplimentării bugetului sM4.2;

• Numărul de operațiuni care au beneficiat de sprijin (grupurile de producători înființate) a crescut de la 62 la 72 ca efect al suplimentării bugetului sM9.1 cu 5 mil. euro din fondurile CFM 2021-2022.

• Numărul de exploatații care participă la grupurile de producători care beneficiază de sprijin a crescut de la 620 la 720 ca efect al suplimentării bugetului sM9.1.

• Cheltuieli publice totale EUR M09 au crescut de la 20,04 mil. euro la 25,04 mil. euro ca efect al suplimentării bugetului sM9.1.

• Cheltuieli publice totale EUR M14 au crescut de la 792,5 mil. euro la 1.066,1 mil. euro, urmare a suplimentării bugetului din fonduri CFM 2021-2022 în vederea finanțării campaniilor de depunere a cererilor de plată din anii 2021 și 2022;

• Numărul de exploatații agricole care participă la cooperare/promovare locală împreună cu

participanții din lanțul de aprovizionare (16.4) crescut de la 748 la 1.148, modificarea a fost efectuata urmare alocării a 50 mil. euro din fondurile EURI către sM16.4 și 16.4a. Din cele 50 mil. euro EURI se vor sprijini cca. 200 de operațiuni, la fiecare operațiune vor participa minim 2 exploatații. Astfel din fondurile EURI se vor sprijini cca. 400 de exploatații.

• Cheltuieli publice totale EUR (16.1 – 16.9) au crescut de la 31,4 mil. euro la 81,4 mil. euro, urmare a suplimentării bugetului cu 50 mil. euro din fonduri EURI.

Indicatori țintă:

T6: procentajul exploatațiilor agricole care primesc sprijin pentru participarea la sistemele de calitate, la piețele locale și la circuitele de aprovizionare scurte, precum și la grupuri/organizații de producători (aria de intervenție 3A) – a crescut de la 0,04% la 0,05%.

DI 3B) Sprijinirea prevenirii și a gestionării riscurilor la nivelul fermelor

Indicatori de realizare planificați:

• Cheltuieli publice totale EUR (5.1) M05 au crescut de la 24,8 mil. euro la 28,5 mil. euro urmare a realocării disponibilului din fonduri 2014-2020 din sM5.2 în sM5.1;

• Cheltuieli publice totale EUR (17.1) au crescut de la 23,7 mil. euro la 43,7 mil. euro urmare alocării a cca. 20 mil. euro din fonduri CFM 2021-2022 în vederea susținerii primelor de asigurare în anii 2021-2022;

P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură

Indicatori de realizare planificați – Agricultură:

• Cheltuieli publice totale EUR M10 au crescut de la 816,8 mil. euro la 1.105,6 mil. euro, urmare a alocării de fonduri suplimentare atât din CFM cât și din EURI 2021-2022 în vederea susțierii campaniilor 2022 și 2023. Din EURI s-au alocat 146,8 mil. euro în vederea susținerii campaniei 2023;

• Suprafața (ha) inclusă în măsuri de agromediu și climă (10.1) a crescut de la 866.525 ha la 884.075 ha. Valorile utilizate pentru calculul outputului pe pachete/variante se bazează pe rezultatele implementării
M.10 in anul 2020, doar pentru Pachetul 5 și 11 s-au menținut estimările inițiale de la momentul introducerii acestor pachete în măsură. Având în vedere că o campanie se va finanța din fonduri EURI, suprafața susținută din EURI va fi aceiași cu cea din fonduri CFM, respectiv 884.075 ha.

• Cheltuieli publice totale EUR M11 au crescut de la 247,04 mil. euro la 479,35 mil. euro, urmare a alocării de fonduri suplimentare atât din CFM cât și din EURI 2021-2022 în vederea susțierii campaniilor 2021, 2022 și 2023. Din EURI s-au alocat 102,65 mil. euro în vederea susținerii campaniei 2022 sM11.1, campaniei 2023 sM11.1 si sM11.2.

• Suprafață (ha) – conversie la agricultura ecologică (11.1) a crescut de 154.425 ha la 165.000 ha.

• Suprafață (ha) – menținerea agriculturii ecologice (11.2) a crescut de la 150.225 ha la 208.000 ha. Pentru M.11 a fost realizata o reașezare a alocărilor si outputurilor ținând seama de gradul de accesare al

fiecărei submăsuri/pachet/varianta în campania 2020.

Având în vedere că cel puțin o campanie se va finanța integral din fonduri EURI, suprafața susținută din EURI va fi aceiași cu cea din fonduri CFM.

• Cheltuieli publice totale EUR M13 au crescut de la 1.522,7 mil. euro la 2.182,8 mil. euro, urmare a suplimentării bugetului din fonduri CFM 2021-2022 în vederea susținerii Campaniilor 2021-2023 pentru sM13.1 și 13.3 și Campaniilor 2021-2022 pentru sM13.2;

•Suprafață (ha) (13.1) a scazut de 1.370.000 ha la 1.270.000 ha.

• Suprafață (ha) (13.2) a crescut de la 3.150.000 ha la 3.850.000 ha.

• Suprafață (ha) (13.3) a scazut de la 180.000 ha la 149.000 ha.

Pentru M.13 a fost realizata o reașezare a alocărilor si outputurilor ținând seama de gradul de accesare al fiecărei submăsuri în campania 2020.

Indicatori de realizare planificați – Pădure:

• Zone în cadrul contractelor privind mediul forestier (15.1) au crescut de 990.000 ha la 1.265.000 ha, ca efect al suplimentarii bugetului.

• Cheltuieli publice totale EUR M15 au crescut de la 90,15 mil. euro la 115,15 mil. euro, urmare a realocării de fonduri 2014-2020 din disponibilul de la nivelul sM8.1.

Indicatori țintă: Conform metodologiei de calcul, la indicatorii țintă – terenuri agricole (T9, T10, T12) contribuie suprafețele fizice sprijinite prin masurile M10, M11, M8, la indicatorul T18 contribuie suprafețele fizice sprijinite prin măsura M10 iar la T19 contribuie suprafețele fizice sprijinite prin masurile M10, M8. La indicatorii țintă – terenuri forestiere (T8, T13) contribuie suprafețele sprijinite prin masura M15 (a se vedea cap. 11.4 Tabel pentru a arăta modul în care sprijinul mediu măsuri/scheme sunt programate pentru a atinge unul sau mai multe obiective de mediu/climatici).

Indicatori țintă: Agricultură

T9: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru sprijinirea biodiversității și/sau a peisajelor (aria de intervenție 4A) – s-a mentinut la 9,11%.

T10: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție 4B) – s-a mentinut la 10,73%.

T12: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării solului și/sau pentru prevenirea eroziunii solului (aria de intervenție 4C) – a crescut de la 3,42% la 4,02%.

Indicatori țintă: Pădure

T8: procentajul pădurilor/al altor suprafețe împădurite care fac obiectul unor contracte de gestionare pentru sprijinirea biodiversității (aria de intervenție 4A) – a crescut de la 14,67% la 18,75%.

T13: procentajul terenurilor forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării solului și/sau pentru prevenirea eroziunii solului (aria de intervenție 4C) – a crescut de la 0,66% la 0,84%.

DI 5D) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură

T18: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru reducerea emisiilor de GES și/sau de amoniac (aria de intervenție 5D) – s-a mentinut la 8,94%.

• UVM în cauză prin investiții în gestionarea șeptelului cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și amoniac: a fost revizuita estimarea de la 89.000 UVM la 160.000 UVM. Având în vedere rezultatele sM4.1 sector zootehnic din etapa de implementare (inclusiv proiectele contractate care încă nu au demarat şi ale căror rezultate vor deveni vizibile în următorii ani) consideram necesara ajustarea indicatorului.

Urmare modificării indicatorului referitor la UVM, indicatorul T17: procentajul de UVM vizate de investiții în gestionarea șeptelului în vederea reducerii emisiilor de GES și/sau de amoniac (aria de intervenție 5D) a crescut de la 1,63 la 2,94.

DI 5E) Promovarea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură

T19: procentajul terenurilor agricole și forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la sechestrarea și conservarea carbonului (aria de intervenție 5E) – a scăzut de la 1,09% la 0,66%.

Indicatori de realizare planificați:

• Suprafață (ha) care urmează să fie împădurită (stabilire – 8.1) a scăzut de la 3.640 ha la 1.700 ha urmare a realocării fondurilor către sM15.1;

• Cheltuieli publice totale EUR (8.1) M08 au scăzut de la 46,8 mil euro la 21,8 mil. euro, ca efect al realocării fondurilor către sM15.1.

DI 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă.

Indicatori de realizare planificați:

• Numărul de beneficiari ai sprijinului pentru investiții (în prelucrarea și comercializarea produselor agricole) (4.2) a crescut de la 413 la 430 ca efect al suplimentării bugetului sM4.2 din fondurile CFM 2021-2022. Majoritar, suplimentarea bugetară de la nivelul sM4.2 a fost programată pentru modernizarea și extinderea unităților existente DI 3A, nu pentru înfiintarea de unități noi DI 6A.

• Investiții totale în EUR (publice + private) M04 au crescut de la 662,1 mil. euro la 687,2 mil. euro, datorită suplimentării bugetului sM4.2 din fondurile CFM 2021-2022.

• Cheltuieli publice totale EUR M04 au crescut de la 326,4 mil euro la 343,6 mil. euro, ca efect al suplimentarii fondurilor sM4.2 din fondurile CFM 2021-2022.

• Numărul de beneficiari (exploatații) care beneficiază de ajutor la înființare/sprijin pentru investiții în activități neagricole în zonele rurale (6.2 și 6.4) a crescut de la 2.928 la 4.261 ca efect al

suplimentării bugetului sM6.2 și 6.4 cu 50 mil. euro, respectiv 100 mil. euro din fondurile EURI. Din fondurile EURI se vor finanța cca. 1.333 de beneficiari.

• Investiții totale în EUR (publice + private) M06 au crescut de la 306,3 mil euro la 473,7 mil. euro, ca efect al suplimentarii fondurilor sM6.2 și 6.4 din fondurile EURI.

• Cheltuieli publice totale EUR M06 au crescut de la 276,9 mil euro la 426,9 mil. euro, ca efect al suplimentarii fondurilor sM6.2 și 6.4 cu 150 mil. euro din fondurile EURI.

• Indicatorul țintă T20: Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (aria de intervenție 6A), a fost menținut la 24.474 având în vedere că suplimentarea bugetului sM4.2 a fost direcționată către modernizarea unităților existente DI3A și menținerea locurilor de muncă, iar din analiza implementării măsurilor care contribuie la acest target (4.2, 6.2 și 6.4) au reieșit valori mult mai mai mici ale locurilor de muncă nou create decât ceea ce s-a estimat inițial.

DI 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale. Indicatori de realizare planificați:
• Cheltuieli publice totale EUR M07 au fost ajustate pentru a se corela cu cap. 10 Alocarea FEADR.

• Număr de GAL-uri selectate – valoarea a fost ajustată conform implementării, respectiv a crescut de la 120 la 239 GAL-uri.

• Cheltuieli publice totale (EUR) – asistență pregătitoare (19.1) au crescut de la 1,99 mil euro la 6,99 mil. euro, ca efect al suplimentarii alocării cu 5 mil. euro din fondurile CFM 2012-2022, pentru a finanța sprijinul pregătitor necesar pentru elaborarea viitoarelor Strategii de Dezvoltare Locală.

• Cheltuieli publice totale (EUR) – sprijin pentru implementarea operațiunilor în cadrul strategiei DLRC (19.2) au crescut de la 495,6 mil euro la 595,6 mil. euro, ca efect al suplimentarii alocării cu 72 mil. euro din fondurile CFM 2021-2022 si cu 28 mil. euro din fondurile EURI.

• Cheltuieli publice totale (EUR) – sprijin pentru costurile de funcționare și animare (19.4) au crescut de la 123,01 mil. euro la 146,01 mil. euro, ca efect al suplimentarii alocării cu 23 mil. euro din fondurile CFM 2021-2022, pentru a finanța costurile de funcționare și animare ale GAL-urilor în perioada de tranziție.

Indicatori țintă:

• T21: procentajul populației rurale vizate de strategiile de dezvoltare locală (aria de intervenție 6B) și T22: procentajul populației rurale care beneficiază de servicii/infrastructuri îmbunătățite (aria de intervenție 6B) s-au menținut.

• T23: Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (Leader) (aria de intervenție 6B) a crescut de la 2.055 la 2.725 (s-au adăugat 670 de locuri de muncă nou create pe baza proiectelor ce se vor finanța din cele 100 de mil. euro suplimentare, s-a avut în vedere și faptul că o cotă de minim 1/3 din alocarea suplimentară va fi utilizată pentru proiecte de servicii/infrastructură adresate populației rurale care nu generează locuri de muncă).

Capitolul 11.2. Prezentare generală a producției planificate și a cheltuielilor planificate pe măsură și pe zonă de interes este generat automat de SFC2014 în urma efectuării modificărilor în capitolul 11.1.

Capitolul 11.3. Efecte secundare: identificarea contribuțiilor potențiale ale măsurilor/submăsurilor de dezvoltare rurală programate în temeiul unei anumite arii de intervenție la alte arii de intervenție/obiective s-au bifat DI-urile secundare aferente M14 conform fișei măsurii (omise anterior).

Capitolul 11.4. Tabel pentru a arăta modul în care sprijinul mediu măsuri/scheme sunt programate pentru a atinge unul sau mai multe obiective de mediu/climatici a suferit următoarele modificări:

11.4.1.1. M10 – Agromediu și climă (articolul 28) – la nivelul măsurii 10 alocarea suplimentară și rezultatele implementării la nivel de pachet au generat necesitatea redistribuirii sumelor între pachete.

Astfel, tabelul a suferit modificări în coloanele „Total cheltuieli (EUR)” și „Suprafața totală (ha) în funcție de măsură sau tipul de operațiuni”.

11.4.1.2. M11 – Agricultură ecologică (articolul 29) – la nivelul măsurii 11 alocarea suplimentară a fost distribuita între cele două submăsuri ținând seama de gradul de accesare al fiecăreia. De asemenea, suprafețele s-au corelat cu noile alocări și stadiul implementării.

Astfel, tabelul a suferit modificări în coloanele „Total cheltuieli (EUR)” și „Suprafața totală (ha) în funcție de măsură sau tipul de operațiuni”.

11.4.1.4. M08 – Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea viabilității pădurilor (articolele 21-26) – la nivelul măsurii 08 diminuarea alocării a generat recalcularea suprafeței totale sprijinite.

Tabelul a suferit modificări în coloanele „Total cheltuieli (EUR)” și „Suprafața totală (ha) în funcție de măsură sau tipul de operațiuni”.

11.4.2.1. M15 – Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (articolul 34) – la nivelul măsurii 15 suplimentarea alocării a generat recalcularea suprafeței totale sprijinite.

Tabelul a suferit modificări în coloanele „Total cheltuieli (EUR)” și „Suprafața totală (ha) în funcție de măsură sau tipul de operațiuni”.

Capitolul 11.5. Țintă și realizare specifice programului.

Pe baza analizei rezultatelor implementării programului (având in vedere proporția pe care diferite categorii de beneficiari o au in total beneficiari finanțați pana in prezent la nivelul diferitelor submăsuri) si a suplimentarii bugetului din fondurile 2021-2022, indicatorii țintă și realizare specifici programului, s-au modificat astfel:

– RO TA2 Procentajul de ferme de dimensiuni medii sprijinite prin PDR pentru investiții in restructurare sau modernizare, a crescut de la 2,66 la 4,75.

– RO TA4 Procentajul de ferme de dimensiuni cuprinse intre 12 000 – 50 000 PS sprijinite prin PDR pentru investiții pentru tinerii fermieri, a crescut de la 22,61 la 25,75.

1.1.5.2.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.2.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.2.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.3. C. Actualizarea Cadrului de performanta – Cap. 7

1.1.5.3.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

1.1.5.3.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.3.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.3.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.4. D. Actualizarea strategiei – Cap. 5

1.1.5.4.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

1.1.5.4.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.4.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.4.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.5. E. Modificarea Cap. 8.1 privind Conditiile generale aplicabile mai multor masuri

1.1.5.5.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

Corecție Tehnică referitoare la acordarea avansului în cadrul M5

Având în vedere urgenţa aprobării şi implementării fișei Măsurii 5, în anul 2018, s-a produs o erorare tehnică la nivelul acestui capitol care necesită a fi corectată.

Corecția presupune menționarea în cadrul descrierii acestui capitol, a sub-măsurii 5.1 ca sub-măsură pentru care se pot acorda plăți în avans, aceasta reprezentand o corelare cu prevederile fișei sub-măsurii, introdusă în cadrul versiunii 8 a PNDR.

Completarea definiției activității agricole și corelarea în consecință a bazei legale privind criteriile relevante și activitățile minime

A fost completat textul cu definiția activității agricole așa cum este prevăzută în legislația națională aplicabilă în perioada de tranziție (OUG nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022), În corelare a fost completată și baza legală care definește criteriile relevante și activitățile minime stabilite în temeiul articolului 4 alineatul
(1) litera (c) punctele (ii) și (iii) din R. (UE) nr. 1307/2013.

Eliminarea definiției proiectelor integrate

Având în vedere că nu a existat posibilitatea depunerii de proiecte integrate și nici pe perioada de tranziție nu se intenționează a se utiliza această opțiune a fost necesară eliminarea definiției.

Costuri simplificate

Având în vedere că nu se intenționează sprijinirea sectorului strugurilor de masă pe perioada de tranziție, urmând ca pe PNS 2023-2027 să se acorde o atenție mai mare acestui sector, a fost necesară eliminarea prevederilor din capitolul 8.1 referitoare la strugurii de masă.

Pentru corelare cu metodologia de calcul aplicabilă în cazul sM.8.1, au fost enumerate categoriile de costri care fac obiectul primelor compensatorii (costuri standard necesare proiectării, instalării și conducerii plantației forestiere și acoperirii pierderilor de venit agricol).

Actualizarea sectiunii privind selectia aplicabila sesiunilor lansate in perioada de tranzitie

În baza prevederilor Regulamentului (UE) 2020/2220 este necesară completarea și modificarea Cap.8.1 cu prevederi care vizează selecţia proiectelor/cererilor de finanţare prin utilizarea fondurilor provenite din cadrul financiar multianual și din EURI, precum şi datorită modificării fișei măsurii 19 Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER.

În acest context, a reieşit necesitatea operării următoarelor modificări, astfel:

– Se impune organizarea sesiunilor continue de depunere pe o periodă predefinita pentru a ne asigura de finalizarea proiectelor până la sfârşitului anului 2025;

– Posibilitatea utilizării disponibilului rezultat în urma închiderii sesiunii de depunere în cadrul unei/unor componenete ale submăsurii pentru selectarea proiectelor eligibile depuse în cadrul altor componente ale aceleaşi submăsuri (cu acelaşi domeniu de intervenție) cu respectarea principiului transparenței; astfel, se va crea cadrul necesar pentru selectarea intr-un termen cat mai scurt posibil a proiectelor, in situatia in care vor exista componente fara cerere, iar pentru altele se va inregistra un grad ridicat de depunere;

– Limitarea posibilitătii aplicarii supracontractarii pentru sesiunile de depunere organizate cu fondurile aferente EURI, având în vedere tipologia sub-masurilor pentru care au fost alocate sume din EURI, coroborata cu regulile stricte privind utilizarea, inregistrarea si monitorizarea distinctă a acestor fonduri.

– În cazul M9 și M16 a fost reformulată secțiunea pentru a fi mai clară și pentru a avea mai multă flexibilitate în organizarea sesiunilor

– Având în vedere modificările operate în cadrul fișei măsurii 19 este necesară modificarea mențiunilor ce vizează selecția submăsurii 19.1, ținând cont de decizia de finanțare a sprijinului pregătitor pentru viitoarea perioadă de programare din fondurile alocate perioadei de tranziție 2021-2022. Astfel, prevederile legate de sprijinul pregatitor vor fi modificate şi completate dupa cum urmeaza: “Pentru sub-măsura 19.1, în perioada de programare 2014-2020, va fi organizată o singură sesiune de selecție a proiectelor cu o durată limitată, care va fi o etapă preliminară selecției SDL. Pentru următoarea perioadă de programare, va fi organizată o sesiune de selecție a proiectelor pentru finanțarea elaborării viitoarelor strategii din fondurile de tranziție. Selecția SDL se va realiza în baza unei proceduri de selecție specifice aplicată la nivelul AM. Pentru sub-măsura 19.2 procesul de selecție va intra în atribuțiile GAL-urilor, pe baza unor principii similare și este descrisă la subcapitolul 8.2.”

Eliminarea prevederilor referitoare la ITI

Având în vedere că pe perioada de tranziție nu se vor lansa apeluri dedicate ITI DD, proiectele aferente

1.1.5.5.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.5.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.5.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.6. F. Modificarea sM 4.1

1.1.5.6.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

necesitatea modificării fișei pentru perioada de tranziție prin propuneri de repartizare a fondurilor pe componente, adăugarea unor categorii de beneficiari, condiţii de eligibilitate suplimentare, dovada demararii procedurilor de mediu, criterii de selecţie noi.

Propunerea de repartizare a fondurilor pe mai multe componente, urmărește corectarea dezechilibrelor sectoriale în raport cu balanţa comercială, dar și un sprijin adaptat în funcţie de nevoi şi tipologia investiţională a sectoarelor.

Totodată prin raportarea varietătii sectoarelor şi subsectoarelor agriculturii la nevoile acestora în aceeaşi măsură diverse, este necesară o abordare mai nuanţată la nivel sectorial cu alocări distincte pentru a se putea reflecta la nivelul proiectelor ce vor fi finanaţate (vegetal, legumicultura, zootehnie).

Propunerea de repartizare a fondurilor pe componente a avut in vedere tipologiile de investitii necesare fluxului de productie pe sector dar si nevoia unor exploatatii de crearea de valoare adaugata la nivelul fermei (pachete care vizeza: productie – conditionare, conditionare – procesare la nivelul fermei).

O componeneta importantă este reprezentată de tinerii fermieri atat cei sprijiniti prin PNDR, cei care sunt sprijiniti de catre statul roman prin politici nationale, tinerii care s-au intalat cu mai putin de 5 ani, să aibă posibilitatea de a accesa SM 4.1 în vederea imbunatăţirii si consolidării exploatatiilor .

In plus s-au adăugat o serie de conditii de eligibilitate generate de practica implementarii în raport cu limitările legate de termenele de implementare şi plata în vederea reducerii risculor si a unui management eficient al programarii si utilizării fondurilor.

Introducerea de noi criterii de selecţie şi elimarea altora a avut în vedere punerea unui accent mai mare pe maturitatea solicitantului, a sustenabilitatii proiectului dar si a asigurarii principiului de echitate în accesarea fondurilor .

Totodată în ceea ce priveste modificarea ratelor şi a sumelor s-a avut in vedere cresterea responsabilitatii financiare a potentialor beneficiari, rata de finanatare crescand invers proportional cu dimensiunea fermelor astfel încat grantul cu o intensitate mai mare a sprijinului sa se adreseze categoriei de mijloc a fermelor, iar numarul de ferme sustinute sa fie crească.

In plus avand in vedere imaginea structurală a fermelor, rata intensităţii sprijinului cît şi valoarea sprijinului sunt crescute pentru formele asociative astfel incat acestea să se poata capitaliza si să devină viabile.

Modificările avute în vedere vizează următoarele secțiuni:

Operațiuni/acțiuni eligibile pentru suport

Au fost efectuate modificări pentru corelarea acțiunilor eligibile cu alocările separate care urmează a fi lansate.

• sM4.1 “Investiţii în exploataţii agricole” – achiziții simple de utilaje agricole și/sau irigații, desecare, drenaj la nivelul fermei (exceptand legumicultura si cartof)
• sM4.1 “Investiţii în exploataţii agricole” – Condiționare și procesare în fermă și marketing (vegetal și zootehnic, exceptând legumicultura și cartofii)
• sM4.1 “Investiţii în exploataţii agricole” – tineri fermieri achiziție utilaje (vegetal și zootehnic)
• sM4.1 “Investiţii în exploataţii agricole” – investiții în zootehnie (Productie primara, procesare și

marketing – NAȚIONAL și MONTAN
• sM4.1 “Investiţii în exploataţii agricole” – Legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing) – înființare, extindere, modernizare
• sM4.1 “Investiţii în exploataţii agricole” – Condiționare, procesare și marketing – legume, cartofi

Trimiteri legislative

Revizuirea secțiunii din punct de vedere al introducerii actelor normative europene aplicabile pentru perioada de tranziție (R (UE) nr. 2220/2020, R (UE) nr. 73/2021) în vederea corelării cu legislația europeană.

Beneficiari

Având în vedere obiectivul MADR de a sprijini asocierea, organizațiile de producători din sectorul legume- fructe au fost introduse în categoria beneficiarilor eligibili, urmând a fi făcută demarcare între sprijinul primit prin PNDR și cel prin APIA.

Condiții de eligibilitate

Au fost introduse condiții noi de eligibilitate in raport cu tipologia de operatiuni care au in vedere coerenta cu sprijinul oferit prin alte masuri si care duc la indeplinirea conjugata a obiectivelor, respectiv sustinerea investitiilor facute de tinerii sprijiniti prin PNDR sau in general a tinerilor.

În cazul tinerilor fermieri care au finalizat implementarea planului de afaceri în cadrul SM 6.1, tinerilor care s-au instalat cu cel mult 5 ani inaintea depunerii cererii de sprijin pentru aceasta submasură sau care au primit sprijin prin programul derulat de Agenția Domeniilor Statului (conform legislației în vigoare) dimenisiunea minimă trebuie sa fie de 12 000 euro SO (pragul minim de eligibilitate în cadrul sM 6.1) și nu trebuie să depășească 100. 000 euro SO (dimensiunea maximă a fermei de familie);

A fost introdus un creiteriu de eligibilitate nou respectiv respectarea Planului Urbanistic Zonal, la momentul depunerii proiectului, dacă acest aspect este solicitat prin Certificatul de Urbanism – aspect identificat în implementare care permite pe viitor o utilizare mai eficientă a fondurilor, fără blocaje;

– În cazul proiectelor de procesare peste 70% din produsele agricole primare care sunt supuse procesării, ca materie primă de bază, trebuie să provină din exploatația agricolă proprie și/ sau din exploatațiile membrilor (în cazul formelor asociative);

– Solicitantul va demonstra, la momentul depunerii proiectului, că a demarat procedura de evaluare de mediu. Scopul acestei condiții este de accelerare a contractării proiectului.

De asemenea, în urma pregătirii documentaţiilor pentru lansarea de către intermediarii financiari a creditelor de capital de lucru destinate IMM-uri afectate de pandemia de Covid-19, s-a constat necesitatea operării unor modificări în ceea ce priveşte condiţiile aplicabile, după cum urmează:

• Modificarea condiţiei de eligibilitate care vizează faptul ca IMM-ul a fost afectat de criza sanitară provocată de pandemia COVID-19, în acest sens, solicitându-se îndeplinirea condiţiei ca cifra de afaceri netă înregistrată sau după, caz, estimată, în anul 2020 şi 2021, comparativ cu anul 2019 să înregistreze o scădere de peste 25%, având în vedere că acesta este indicatorul verificat de către instituţiile financiare în procesul de analiză a situatiilor financiare. In acelaşi mod, pentru stabilirea

domeniului de activitate al beneficiarului urmează a fi raportată cifra de afaceri netă provenită din activităţile eligibile prin submăsura 6.4 la totalul cifrei de afaceri nete înregistrate în anul 2019.
• Totdată, luând în calcul prelungirea situaţiei de criză în urma pandemiei, la care se adaugă şi un proces laborios de agreare şi definitivare a documentaţiei pentru aplicarea acestei facilitaţi, este necesară prelungirea aplicabilităţii acestei măsuri până la 31 iulie 2022, pentru a permite acelor IMM-uri care au nevoie de sprijin să aibă timpul necesar de a solicita aceste credite. Luând în considerare posibilitatea prelungirii crizei sanitare, acest termen va fi reconsiderat, dacă acest lucru se va dovedi necesar.

Secţiunea cheltuieli eligibile

Secţiunea a fost actualizată astfel încât să corespundă cu modificările efectuate în secţiunea operatiuni eligibile. De asemenea, au fost trecute in categoria cheltuielilor neeligibile cheltuielile cu mijloacele de transport specializate și remorcile și autoremorcile specializate în cadrul pachetelor P 4.1.1 – Achiziții simple de utilaje agricole și/sau irigatii, drenaj, desecare la nivelul fermei (vegetal) și P 4.1.4 – Tineri fermieri – achizitie utilaje, ca urmare a faptului că acestea erau sprijinite doar în cadrul unui lanț integrat/lanț scurt conform recomandării ECA.

Secțiunea ”Principii de selecție”

Au fost eliminate principiile de selectie cu privire la:

a) sectorul prioritar – s-a eliminat dat fiind faptul că exista bugete separate pe sectoare, rămand astfel la latitudinea beneficiarilor să-și stabilească prioritațile în funcție de nevoile teritoriale.

b) lanțul alimentar integrat- Eliminarea acestui criteriu s-a impus deoarece implementarea unui astfel de proiect vizează investițiile complexe atât valoric cât şi investiţional, pe întreg lanțul alimentar și neputănd fi fezabil a fi implementate până în 2025;

c) rasele/soiurile autohtone din următoarele motive: Rasele de animale autohtone au un potenţial de producţie scăzut, iar nivelul producţiei nu asigură eficienţa în exploatare. Totodată efectivele din rasele autohtone nu oferă material genetic pentru a fi pus la dispoziția potențialilor beneficiari ai acestei masuri în vederea îndeplinirii acestui principiu. În sectorul vegetal au existat probleme cu înregistrarea soiurilor autohtone, catalogul ISTIS fiind în schimbare anual, iar samanța certificată din aceste soiuri sau hibrizi nu asigură întodeauna necesarul de samanță pentru beneficiari.

Principii introduse:

Modificările vizează aspecte de calitate precum cele de mediu, managementul riscului, experiența solicitantului, eficiența utilizării fondurilor, perioada mai scurtă de implementare, accesul la finanțare al solicitanților care nu au mai beneficiat de fonduri prin submăsura 4.1 în ultimii ani etc. și astfel au fost inserate principii noi de selecție care să integreze aspectele menționate anterior.

• Maturitatea proiectului în sensul documetației aduse la depunere și a sustenabilitatii proiectului din perspectiva aspectelor de mediu și managementul riscului;
• Maturitatea solicitantului în sesul vechimii în desfășurarea activității și vechimea întreprinderii

Au fost introduse aceste două principii având în vedere necesitatea de a implementa proiectele în timp util și

pentru a evita, dezangajarea sumelor alocate. Este necesară prioritizarea acelor proiecte care prezintă la depune avizele/autorizațiile necesare investiției, precum și a solicitanților care pot dovedi o vechime cât mai mare în desfășurarea activității prevăzută prin proiect.

• Principiul accesului la finanțare în sensul prioritizării solicitanților care nu au beneficiat de finanțare în perioada de programare 2014 – 2020 prin PNDR sM 4.1 și măsura similară din 19.2

De asemenea pentru o mai bună distribuire a fondurilor europene la nivelul beneficiarilor a fost introdus şi principiul accesului la finantare în sesul prioritizării solicitanţilor care nu au beneficiat în ultimii 4 ani de fonduri pentru deţvoltarea exploatatiei prin PNDR 4.1 şi măsura similară din 19.2.

Secțiunea ”Sume (aplicabile) și rata sprijinului”

Au fost realizate modificări ce vizează redistribuirea sumelor și intensitaților aferente fiecărei categorii de fermă eligibilă și tip de proiect.

În vederea stabilirii sumelor ce urmează a fi acordate beneficiarilor pentru proiectele ce vizează achizițiile simple s-au folosit ca date de referință prețurile din baza de date AFIR, fiind luate în considerare mediile pe proiect.

Având în vedere modificarea principiilor de selecție și pentru a asigura finanțarea unui număr mai mare de beneficiari a fost diminuată intensitatea maximă ce poate fi acordată.

Modificarea ratelor şi a sumelor a avut în vedere creşterea responsabilităţii financiare a potenţialilor beneficiari, rata de finanţare crescând invers proportional cu dimensiunea fermelor astfel încat grantul cu o intensitate mai mare a sprijinului sa se adreseze categoriei de mijloc a fermelor, iar numarul de ferme sustinute sa fie crească.

In plus avand in vedere imaginea structurală a fermelor, rata intensităţii sprijinului cât şi valoarea sprijinului sunt crescute pentru formele asociative astfel incat acestea să se poata capitaliza si să devină viabile.

Acesta sectiune a fost reorganizata dupa cum urmează:

În cazul granturilor (inclusiv dacă sunt combinate cu IF)

I. Pentru fermele vegetale cu dim. economică între 8000 euro SO pana la 250.000 euro SO pentru vegetal și 500.000 euro SO pentru sector zootehnic

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăşi:

• achiziții simple și /sau irigații,drenaj, desecare la nivel de fermă (inclusiv tineri fermieri) – 350.000 Euro
• condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof – 1.000.000 Euro
• ferme zootehnice (producție primară, inclusiv condiționare) – 1.000.000 Euro
• legume și cartofi (producție primară, conditionare și marketing) – 600.000 Euro
• legume în spații protejate (producţie primară, conditionare și marketing) – 1.000 000 Euro

II. Pentru fermele vegetale cu dim. economică între 250 000 și 500.000 euro SO pentru vegetal și

fermele zootehnice având dim. economică între 500.000 euro SO și 1 mil euro SO

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăşi:

• achiziții simple și/sau irigații, drenaj, desecare la nivel de fermă – 400.000 Euro
• condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof – 1.000.000 Euro
• ferme zootehnice (producție primară, inclusiv condiționare) – 1.500.000 Euro
• legume și cartofi (producție primară, conditionare și marketing) – 700.000 Euro
• legume în spații protejate (producţie primară, conditionare și marketing) – 1.500 000 Euro

III. Pentru fermele vegetale cu dim. economică peste 500.000 euro SO pentru sectorul vegetal respectiv peste 1 000 000 euro SO pentru sectroul zootehnic

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 30% și nu va depăşi:

• achiziții simple și/sau irigații, drenaj, desecare la nivel de fermă – 400.000 Euro
• condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof – 1.000.000 Euro
• ferme zootehnice (producție primară, inclusiv conditionare) – 1.500.000 Euro
• legume și cartofi (producție primară, conditionare și marketing) – 800.000 Euro
• legume în spații protejate (producţie primară, conditionare și marketing) – 1.500 000 Euro

Pentru cooperative, grupuri de producători și organizații de producători – rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% și nu va depăşi 1.500.000 € indiferent de tipul investiției și de dimensiunea fermei;

Intensitatea se va putea majora cu 20 pp suplimentare, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși
70% pentru fermele din categoria I și 90% pentru formele asociative în cazul:

• Investiţiilor realizate de tineri fermieri, cu vârsta până la 40 de ani, inclusiv, la data depunerii cererii de finanţare,așa cum sunt definiți la art. 2 al R 1305/2013 sau cei care s-au stabilit în cei 5 ani anteriori solicitării sprijinului, conform anexei II a R 1305 (nu se aplică formelor asociative)
• Investițiilor legate de operațiunile prevăzute la art. 28 și art. 29 din R nr. 1305/2013
• Investiții în zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, menționate la art. 32 R nr. 1305/2013.
• Investiții colective (se aplică formelor asociative)

In cazul combinării IF cu grant, va fi respectată rata maximă a intensităţii sprijinului aplicabilă proiectului/beneficiarului ȋn cauză conform PNDR prin deducerea echivalentului subvenţie brută (ESB) aferent creditului din valoarea grantului. Excepţie fac fermele din sectorul vegetal cu dimensiunea economică peste 500.000 euro SO şi cele din sectorul zootehnic cu dimensiunea economică peste 1.000.000 euro SO pentru care sprijinul combinat (ESB si grant) poate ajunge până la 50% în condiţiile respectării punctului III menţionat anterior. In cazul in care un beneficiar solicita sprijin exclusiv prin intermediul IF pentru un nou proiect de investitii, intensitatea sprijinului nu va fi cumulata cu cea aferenta investitiei prin grant (indiferent daca acesta din urma e combinat cu IF sau nu).

In cazul sprijinului prin grant, intensitatea sprijinului stabilita in functie de dimensiunea economica a fermei nu este influentata, pe parcursul implementarii proiectului, in cazul in care beneficiarul dispune de un alt

1.1.5.6.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.6.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.6.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.7. G. Modificarea sM 4.1a

1.1.5.7.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

Secțiunea ”Descrierea măsurii”

In secțiunea descrierea măsurii, au fost incluse noi acțiuni eligibile privind acordarea de sprijin pentru
promovarea agriculturii de precizie la nivelul proiectelor. Secțiunea ”Beneficiari”:
Având în vedere solicitările primite din mediul privat și obiectivul MADR de a sprijini asocierea, organizațiile de producători din sectorul legume-fructe au fost introduse în categoria beneficiarilor eligibili, urmând a fi făcută demarcare între sprijinul primit prin PNDR și cel prin APIA.

Secțiunea ”Cheltuieli eligibile specifice”:

Au fost introduse cheltuielile pentru inființarea perdelelor de protecție naturale pentru plantațiile pomicole, astfel pentru imprejmuirea suprafețelor pe care se realizează investiția, inclusiv cu garduri naturale, realizarea de perdele naturale de protecție și drumuri de exploatare.

De asemenea, au fost incluse în categoria cheltuielilor eligibile și cheltuielile cu utilitățile și racordările aferente operațiunilor sprijinite prin submăsură.

A fost exclus din cadrul cheltuielilor eligibile, cheltuiala pentru promovarea materialului de plantare săditor de tip CAC, scopul fiind stimularea sectorul pepinierelor de a produce și furniza material de plantare de calitate superioară.

Având în vedere că în prezent materialul de plantare certificat pentru alun și nuc poate fi furnizat mai ușor de către pepiniere, inclusiv autohtone, pentru a stimula sectorul pepinierelor de a produce și furniza material de plantare de calitate superioară dar și pentru a asigura înființarea de planații sănătoase, s-a renunțat la permiterea utilizării materialului de plantare săditor de tip CAC pentru cele două specii.

Secțiunea ”Tipul sprijinului

Având în vedere misiunea de audit a ECA ce a avut ca recomandare actualizarea costurilor standard utilizate în cazul infiintarii/reconversiei plantatiilor pomicole si infiintarii de pepiniere pomicole pentru care pe parcursul implementării PNDR 2014-2020 au fost lansate două proceduri de achiziție publică care nu au
avut beneficiar, în prezent, se află în avizare o nouă procedură de achiziții ce vizează actualizarea costurilor standard uzitate în implementarea submăsurii 4.1a și urmează a fi lansată cu intenția ca acestea să poată fi disponibile până la momentul aprobării următoarei modificări de program.

Secțiunea “Criterii de eligibilitate”:

Pentru mai multă claritate, condiția de eligibilitate privind ”Investițiile în procesarea la nivelul fermei sunt eligibile doar împreună cu investiții în modernizarea/dezvoltarea fermei (dezvoltarea producției agricole primare), ca și componentă secundară, în scopul adăugării de plus valoare la nivel de fermă”, a fost completată iar minim 70% din materia primă procesată trebuie să provină din exploatația proprie și /sau din exploatațiile membrilor (în cazul formelor asociative).

Avand in vedere ca in perioada de tranzitie, perioada de implementare a proiectelor este mai scurta, respectiv pana la 31 decembrie 2025, pentru a se putea incadra in aceasta perioada a fost introdusă o nouă condiție de eligibilitate – Investitia trebuie să respecte Planul Urbanistic Zonal, dacă acest aspect este

solicitat prin certificatul de urbanism;

De asemenea, pentru a scurta perioada de implementare a proiectelor, a fost introdusă o nouă condiție de eligibilitate – Solicitantul va demonstra, la momentul depunerii proiectului, că a demarat procedura de evaluare de mediu, iar dacă este necesară evaluarea impactului de mediu, procedura de evaluare va fi finalizată înainte de demararea investiției, în conformitate cu legislația în vigoare menționată în cap. 8.1.

De asemenea, în urma pregătirii documentaţiilor pentru lansarea de către intermediarii financiari a creditelor de capital de lucru destinate IMM-uri afectate de pandemia de Covid-19, s-a constat necesitatea operării unor modificări în ceea ce priveşte condiţiile aplicabile, după cum urmează:

• Modificarea condiţiei de eligibilitate care vizează faptul ca IMM-ul a fost afectat de criza sanitară provocată de pandemia COVID-19, în acest sens, solicitându-se îndeplinirea condiţiei ca cifra de afaceri netă înregistrată sau după, caz, estimată, în anul 2020 şi 2021, comparativ cu anul 2019 să înregistreze o scădere de peste 25%, având în vedere că acesta este indicatorul verificat de către instituţiile financiare în procesul de analiză a situatiilor financiare. In acelaşi mod, pentru stabilirea domeniului de activitate al beneficiarului urmează a fi raportată cifra de afaceri netă provenită din activităţile eligibile prin submăsura 6.4 la totalul cifrei de afaceri nete înregistrate în anul 2019.
• Totdată, luând în calcul prelungirea situaţiei de criză în urma pandemiei, la care se adaugă şi un proces laborios de agreare şi definitivare a documentaţiei pentru aplicarea acestei facilitaţi, este necesară prelungirea aplicabilităţii acestei măsuri până la 31 iulie 2022, pentru a permite acelor IMM-uri care au nevoie de sprijin să aibă timpul necesar de a solicita aceste credite. Luând în considerare posibilitatea prelungirii crizei sanitare, acest termen va fi reconsiderat, dacă acest lucru se va dovedi necesar.

Secțiunea ”Criterii de selecție”:

Au fost eliminate principiile de selecție cu privire la a) specia prioritară, b) sistemul de cultură prioritar și c) lanțul alimentar integrat din următoarele motive:

Pentru a evita supraproducția pe anumite specii s-a eliminat principiul speciei prioritare, și pentru a lăsa beneficiarii să aleagă să cultive ceea ce se cere pe piață fără a fi influențați de punctajul acordat.

Din punct de vedere economic sunt viabile culturile intensive și supraintensive și astfel criteriul de selecție nu producea efecte reale, beneficiarii oricum optând pentru unul dintre cele două sisteme. Punctajul pentru sistemul ecologic se va acorda la un alt principiu, cel referitor la sustenabilitatea proiectului dpdv al aspectelor de mediu și managementul riscului.

In cazul anumitor specii lanțul alimentar integrat nu se pretează din cauza perioadei lungi până la intrarea pe rod și există riscul ca lanțul să fie realizat nu din necesitate ci pentru a prinde finanțare, ca și în cazul punctului a).

De asemenea, am dorit să ne concentrăm și pe alte aspecte de calitate, precum cele de mediu, managementul riscului, experiența solicitantului, eficiența utilizării fondurilor, perioada mai scurtă de implementare, accesul la finanțare al solicitanților care nu au mai beneficiat de fonduri prin submăsura 4.1a in ultimii ani etc. și astfel au fost inserate principii noi de selecție care să integreze aspectele menționate anterior:

• Principiul maturității proiectului în sensul disponibilității la depunerea proiectului a autorizațiilor
/avizelor care să permită demararea acestuia și a sustenabilitatii proiectului din perspectiva

aspectelor de mediu și managementul riscului
• Principiul maturității solicitantului în sensul vechimii întreprinderii și a vechimii in desfasurarea activitatii;
• Principiul accesului la finantare în sensul prioritizării solicitantilor care nu au beneficiat de fonduri europene pentru dezvoltarea exploatației în PNDR 2014-2020 prin 4.1a și 19.2

Secțiunea ”Sume (aplicabile) și rata sprijinului” :

Au fost, de asemenea efectuate modificări ce vizează redistribuirea sumelor și intensitaților aferente fiecărei categorii de fermă eligibilă.

Pentru stabilirea sumei ce urmează a fi acordată beneficiarilor pentru proiectele ce vizează achizițiile simple au fost luate în calcul prețurile din baza de date AFIR, mediile pe proiect, dar și solicitările din mediul privat cu privire la creșterea plafonului maxim pentru proiectele care conțin înființarea de plantații pomicole,
având în vedere că înființarea unui Ha de livadă la standarde superioare este foarte costisitoare și că pentru un randament mai mare este nevoie de o suprafață înființată mai mare.

De asemenea, pentru a asigura finanțrea unui număr mai mare de beneficiari a fost diminuată intensitatea maximă ce poate fi acordată, maxim 90% rămânând doar în cazul formelor asociative, fermele mici și medii cu maxim 70%, iar fermele mari cu 50%.

Alte modificări

Pentru a corela prevederile fișei cu introducerea organizațiilor de producători ca și beneficiari au fost facute diferite modificări precum adăugarea acestora la principiul asocierii, în cadrul definiției investițiilor colective etc.

1.1.5.7.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.7.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.7.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.8. H. Modificarea sM 4.2

1.1.5.8.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

În baza Regulamentului privind tranziția PAC, aprobat în data de 23 decembrie 2020 (Regulamentul (UE) nr. 2220/2020 al Parlamentului European și al Consiliului), a fost agreată extinderea aplicabilității cadrului legal existent în anii 2021-2022 și suplimentarea bugetului aferent PNDR cu resurse aferente anilor 2021 și 2022 din noul Cadrul Financiar Multianual (CFM 2021-2027).

Scopul modificării fișei submăsurii 4.2”Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole” îl reprezintă asigurarea continuității sprijinului acordat actorilor din sectorul agro-alimentar în cadrul Politicii Agricole Comune în anii 2021 și 2022, deoarece noile planuri strategice ale PAC nu au putut fi aplicate de la 1 ianuarie 2021.

Modificările avute în vedere vizează următoarele secțiuni: Operațiuni/acțiuni eligibile pentru suport
Introducerea unei mențiuni distincte cu privire la susținerea investițiilor pentru înființarea, extinderea și/sau modernizarea unităților de procesare, inclusiv a componentelelor de colectare, depozitare, comercializare pentru plantele proteaginoase în vederea echilibrării balanței comerciale pentru acest tip de produse. Acest tip de investiții va beneficia de alocare distinctă.

Pentru obținerea celorlalte tipuri de produse din sectorul agro-alimentar eligibile în cadrul submăsurii, vor fi sprijinite numai investițiile de extindere/modernizare unități de procesare, rețele de colectare, cu alocare dedicată, în vederea scurtării perioadei de implementare a proiectului și creșterea ratei de finalizare a proiectelor.

Eliminarea referirilor la produsele neincluse în Anexa I la Tratat și introducerea unei mențiuni distincte cu privire la obligativitatea ca produsele care pot fi procesate prin proiect să fie exclusiv produse Anexa I la TFUE, în condițiile în care schema de ajutor de stat 4.2 GBER și-a încetat valabilitatea și nu va fi implementată în perioada de tranziție, având în vedere calendarul accelerat de implementare al măsurilor de tranziție.

Corecții tehnice –în vederea clarificării tipurilor de operațiuni/acțiuni eligibile pentru sprijin, au fost introduse mențiuni legate de investițiile de producere și utilizare a energiei din surse regenerabile și investiții de îmbunătățire a eficienței energetice, ca o componentă secundară a proiectului

Cheltuieli eligibile

Secțiunea a fost revizuită în vederea corelării infomațiilor cu cele prezentate în secțiunea ”Operațiuni/acțiuni

eligibile pentru suport”. Beneficiari
Având în vedere solicitările primite din mediul privat și obiectivul MADR de a sprijini asocierea, organizațiile de producători din sectorul legume-fructe au fost introduse în categoria beneficiarilor eligibili, urmând a fi făcută demarcare între sprijinul primit prin PNDR și cel prin APIA.

Acțiuni neeligibile

Introducerea unei precizări legate de producția de biocombustibili și peleți pentru comercializare – în contextul în care sunt eligibile investițiile pentru producția de biocombustibili și peleți utilizați pentru a obține energia termică/electrică necesară desfășurării activității vizată prin proiect.

Completarea mențiunii cu privire la neeligibilitatea investițiilor în producţia și comercializarea produselor vinicole sprijinite prin Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018 cu cele neeligibile prin Programul Național de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2019-2023, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere demarcarea asigurată prin programul menționat pentru perioada 2019-2023.

Introducerea unor acțiuni neeligibile cu privire la colectarea, conditionarea, procesarea, comercializarea exclusivă a fructelor și produselor din fructe, în contextul în care acest tip de investiții este sprijinit prin sM 4.2a-Investiții în procesarea/marketingul produselor pomicole.

Trimiteri legislative

Revizuirea secțiunii din punct de vedere al introducerii actelor normative europene aplicabile pentru perioada de tranziție (R (UE) nr. 2220/2020, R (UE) nr. 73/2021) în vederea corelării cu legislația europeană.

Condiții de eligibilitate

Introducerea unor condiții de eligibilitate noi sau revizuirea altora:

-condiție nouă cu privire la necesitatea respectării Planului Urbanistic Zonal, dacă acest aspect este menționat în Certificatul de Urbanism- aspecte identificate în implementare care permit pe viitor o utilizare mai eficientă a fondurilor, fără blocaje;

– condiție nouă generată de eligibilitatea investițiilor în producerea de energie electrică din biomasă pentru desfășurarea activității proprii- obligativitatea ca aceste investiții să respecte prevederile art. 13 (d) din R.807/2014, prin demonstrarea utilizării unui procent minim de energie termică de 10%;

– revizuirea condiției cu privire la evaluarea impactului preconizat asupra mediului-solicitantul trebuie să demonstreze, la depunerea proiectului, că a demarat această procedură –modificare efectuată în vederea accelerării contractării proiectelor.

De asemenea, în urma pregătirii documentaţiilor pentru lansarea de către intermediarii financiari a creditelor de capital de lucru destinate IMM-uri afectate de pandemia de Covid-19, s-a constat necesitatea operării unor modificări în ceea ce priveşte condiţiile aplicabile, după cum urmează:

• Modificarea condiţiei de eligibilitate care vizează faptul ca IMM-ul a fost afectat de criza sanitară provocată de pandemia COVID-19, în acest sens, solicitându-se îndeplinirea condiţiei ca cifra de afaceri netă înregistrată sau după, caz, estimată, în anul 2020 şi 2021, comparativ cu anul 2019 să înregistreze o scădere de peste 25%, având în vedere că acesta este indicatorul verificat de către instituţiile financiare în procesul de analiză a situatiilor financiare. In acelaşi mod, pentru stabilirea domeniului de activitate al beneficiarului urmează a fi raportată cifra de afaceri netă provenită din activităţile eligibile prin submăsura 6.4 la totalul cifrei de afaceri nete înregistrate în anul 2019.
• Totdată, luând în calcul prelungirea situaţiei de criză în urma pandemiei, la care se adaugă şi un proces laborios de agreare şi definitivare a documentaţiei pentru aplicarea acestei facilitaţi, este necesară prelungirea aplicabilităţii acestei măsuri până la 31 iulie 2022, pentru a permite acelor IMM-uri care au nevoie de sprijin să aibă timpul necesar de a solicita aceste credite. Luând în considerare posibilitatea prelungirii crizei sanitare, acest termen va fi reconsiderat, dacă acest lucru se va dovedi necesar.

Principii de selecție

Revizuirea secțiunii prin eliminare sau adăugare de principii:

-eliminarea Principiul creării lanțurilor alimentare integrate, respectiv integrarea sistemelor de colectare, procesare și comercializare, având în vedere timpul lung necesar de implementare a unui proiect care vizează investițiile complexe într-un lanț alimentar integrat

-eliminarea Principiului potentialului agricol care vizează zonele cu potențial determinate în baza studiului de specialitate. Motivația de eliminare a acestui principiu constă înfaptul că studiul în baza căruia se face evaluarea acestui principiu este un studiu complex, laborios, care necesită timp atât pentru organizarea procedurii de achiziție în vederea alegerii entității care să deruleze studiul cât și pentru colectarea și prelucrarea datelor, timp indisponibil în contextul actual;

-introducerea Principiului sectorului prioritar în sensul prioritizării sectoarelor cu deficit conform balanței comerciale (procesare carne (detaliat), produse lactate, procesare cereale, colectare, depozitare/procesare legume, cartofi, procesare plante proteaginoase) -în vederea prioritizării acelor sectoare în care este necesară creșterea valorii adăugate și echilibrarea balanței comerciale;

-introducerea Principiului maturității proiectului și Principiului maturității solicitantului – având în vedere necesitatea de a implementa proiectele într-un timp util și pentru a evita, dezangajarea sumelor alocate, este utilă prioritizarea acelor proiecte care prezintă la depunere cât mai multe din avizele/autorizațiile necesare investiției, precum și a solicitanților care pot dovedi o vechime cât mai mare în desfășurarea activității prevăzută prin proiect;

-introducerea Principiului accesului la finanțare în sensul prioritizării solicitanților care nu au beneficiat de finanțare în perioada de programare 2014 – 2020 prin PNDR sM 4.2 și a celor similare eligibile prin sM 19.2, în scopul unei mai bune distribuiri a fondurilor europene la nivelul beneficiarilor.

– menționarea, în cadrul Principiului asocierii a organizațiilor de producători ca formă asociativă, luând în considerare introducerea acestor solicitanți în categoria beneficiarilor eligibili prin submăsură.

Valoarea și intensitatea sprijinului

– revizuirea valorii maxime a sprijinului acordat/proiect în funcție de tipul investiției (nouă și

1.1.5.8.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.8.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.8.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.9. I. Modificarea sM 4.2a

1.1.5.9.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

Avand in vedere conformarea la standarde, tranzitia către economia circulara, viziunea pe termen lung fata de protectia mediului, s-a inclus si aplicarea măsurilor de protecţia mediului alaturi de cele incluse deja pentru scăderea consumului de energie şi a emisiilor de GES.

Secțiunea “ Operatiuni/actiuni eligibile pentru sprijin”

In cadrul Investiţiilor în active corporale din sectorul de procesare a produselor provenite din sectorul pomicol, in urma analizei solicitărilor primite din mediul privat si analiza nevoilor prevazute in PNS 2021- 2027 si a beneficiilor economiei circulare asupra omenirii, a mediului si pentru economie, au fost introduse operatiuni noi:

• Producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, valorificarea energetică a biomasei, geotermală), a energiei produsă cu ajutorul pompelor de căldură, în cadrul unității în care se desfășoară o activitate eligibilă prin submăsură, exclusiv pentru consumul propriu, doar ca o componentă secundară a proiectului;
• Îmbunătățirea eficienţei energetice a clădirilor în care se desfășoară o activitate eligibilă în cadrul submăsurii, doar ca o componentă secundară a proiectului ;
• Echipamente/utilaje cu un consum redus de energie, precum și alte investiții care contribuie la reducerea emisiilor de GES, necesare pentru desfășurarea activității proprii eligibile prin submăsură.
• Extinderea și/sau modernizarea și dotarea unităților de procesare, inclusiv investiții privind marketingul produselor (ex. etichetare, ambalare), precum și investiții pentru comercializarea produselor, doar ca o componentă secundară a proiectului;

Secțiunea ”Beneficiari”:

Având în vedere solicitările primite din mediul privat și obiectivul MADR de a sprijini asocierea, organizațiile de producători din sectorul legume-fructe au fost introduse în categoria beneficiarilor eligibili, urmând a fi făcută demarcare între sprijinul primit prin PNDR și cel prin APIA.

Secțiunea ”Cheltuieli eligibile specifice”:

Având în vedere că au fost introduse operatiuni noi la solicitarile venite in urma consultarilor publice, sunt necesare: cheltuieli generate de investițiile în producerea de energie regenerabilă, eficiență energetică, sisteme de economisire a apei și în tehnologii de eliminare a deșeurilor in unitatea proprie, precum și alte investiții care contribuie la reducerea emisiilor de GES/Cheltuieli aferente comercializării produselor;

Sectiunea “Criterii de eligibilitate”:

Avand in vedere ca in perioada de tranzitie, perioada de implementare a proiectelor este mai scurta, respectiv pana la 31 decembrie 2025, pentru a se putea incadra in aceasta perioada a fost introdusă o nouă condiție de eligibilitate – Investitia trebuie să respecte Planul Urbanistic Zonal, dacă acest aspect este solicitat prin certificatul de urbanism;

De asemenea, pentru a scurta perioada de implementare a proiectelor, a fost introdusă si condiția de eligibilitate – Solicitantul va demonstra, la momentul depunerii proiectului, că a demarat procedura de evaluare de mediu, iar dacă este necesară evaluarea impactului de mediu, procedura de evaluare va fi finalizată înainte de demararea investiției, în conformitate cu legislația în vigoare menționată în cap. 8.1.

De asemenea, în urma pregătirii documentaţiilor pentru lansarea de către intermediarii financiari a creditelor

de capital de lucru destinate IMM-uri afectate de pandemia de Covid-19, s-a constat necesitatea operării unor modificări în ceea ce priveşte condiţiile aplicabile, după cum urmează:

• Modificarea condiţiei de eligibilitate care vizează faptul ca IMM-ul a fost afectat de criza sanitară provocată de pandemia COVID-19, în acest sens, solicitându-se îndeplinirea condiţiei ca cifra de afaceri netă înregistrată sau după, caz, estimată, în anul 2020 şi 2021, comparativ cu anul 2019 să înregistreze o scădere de peste 25%, având în vedere că acesta este indicatorul verificat de către instituţiile financiare în procesul de analiză a situatiilor financiare. In acelaşi mod, pentru stabilirea domeniului de activitate al beneficiarului urmează a fi raportată cifra de afaceri netă provenită din activităţile eligibile prin submăsura 6.4 la totalul cifrei de afaceri nete înregistrate în anul 2019.
• Totdată, luând în calcul prelungirea situaţiei de criză în urma pandemiei, la care se adaugă şi un proces laborios de agreare şi definitivare a documentaţiei pentru aplicarea acestei facilitaţi, este necesară prelungirea aplicabilităţii acestei măsuri până la 31 iulie 2022, pentru a permite acelor IMM-uri care au nevoie de sprijin să aibă timpul necesar de a solicita aceste credite. Luând în considerare posibilitatea prelungirii crizei sanitare, acest termen va fi reconsiderat, dacă acest lucru se va dovedi necesar.

Secțiunea ”Criterii de selecție”:

A fost eliminat principiul de selectie cu privire la a lanțul alimentar integrat, din următorul motiv:

In cazul anumitor produse lanțul alimentar integrat nu se pretează, unii solicitanti au deja anumite componente din fluxul pe procesare si pentru a integra in proiect numai componentele care le sunt necesare și pentru a evita riscul ca lanțul să fie realizat nu din necesitate ci pentru a primi punctaj pentru acest principiu si a beneficia de finanțare.

De asemenea, am dorit să ne concentrăm și pe alte aspecte de calitate precum cele de mediu, managementul riscului, experiența solicitantului, eficiența utilizării fondurilor, perioada mai scurtă de implementare, accesul la finanțare al solicitanților care nu au mai beneficiat de fonduri prin submăsura 4.1a in ultimii ani etc. și astfel au fost inserate principii noi de selecție care să integreze aspectele menționate anterior:

• Principiul maturității proiectului în sensul disponibilității la depunerea proiectului a autorizațiilor
/avizelor care să permită demararea acestuia;

• Principiul maturității solicitantului în sensul vechimii întreprinderii și a vechimii in desfasurarea activitatii;

• Principiul accesului la finanțare în sensul prioritizării solicitanților care nu au beneficiat de finanțare în perioada de programare 2014 – 2020 prin PNDR sM 4.2a și a celor similare eligibile prin sM 19.2

• Principiul asocierii (investiţiile realizate de grupurile și organizațiile de producători şi cooperative).

Secțiunea ”Sume (aplicabile) și rata sprijinului” :

Au fost, de asemenea efectuate modificări ce vizează redistribuirea sumelor și intensitaților aferente fiecărei categorii de beneficiari.

Pentru stabilirea sumei ce urmează a fi acordată beneficiarilor pentru proiectele ce vizează proiectele pentru procesarea fructelor au fost luate în calcul solicitările din mediul privat cu privire la creșterea plafonului

1.1.5.9.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.9.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.9.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.10. J. Eliminarea sM 5.2

1.1.5.10.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

În condițiile actuale (criteriul de eligibilitate existent referitor la ieșirea din zona de regionalizare conform Deciziei CE 709/2014) estimăm că probabilitatea accesării acestei sub-măsuri, în cadrul unor viitoare sesiuni de depunere proiecte, este aproape inexistentă.

Eliminarea sub-măsurii 5.2 – are impact asupra capitolelor 4, 5, 7, 8.2, 10 și 11 în care au fost introduse și detaliate elementele care au evidențiat necesitatea și oportunitatea introducerii sub-măsurii.

Modificările efectuate sunt evidențiate în cele de mai jos:

a) Modificarea capitolului 4 – SWOT și identificarea nevoilor

4.1.1 Descriere generală – (ce se introduce este marcat bold, ce se elimină este marcat italic):

“Structura producției agricole

………………………………………………..

Practicarea agriculturii cu valoare naturală ridicată generează produse locale importante pentru conservarea naturii, aceste produse ajutând la menținerea peisajelor naturale din zonele rurale, prin continuarea practicilor agricole într-un mod tradițional. Însă respectarea acestor practici conduce la costuri mai mari pentru fermieri, deoarece lucrările manuale necesită un efort mai mare și sunt mai costisitoare decât utilizarea practicilor mecanizate moderne.

Sectorul agricol este expus, mai mult decât alte sectoare, daunelor cauzate potențialului de producție de către dezastre naturale, fenomene climatice nefavorabile și evenimente catastrofale. Susținerea sectorului în astfel de conjuncturi limită poate afecta viabilitatea și competitivitatea exploatațiilor confruntate cu asemenea dezastre sau evenimente. Prin urmare necesitatea unor măsuri de prevenție și de refacere a pentru evitarea degradării potențialului agricol degradat este esențial pentru fermieri și autoritățile care gestionează aceste situații.”

4.1.4 Oportunități – (ce se elimină este marcat italic):

“Sectorial

• Creșterea capacității de prevenție si refacere a potențialului agricol afectat de dezastre naturale, fenomene climatice nefavorabile și evenimente catastrofale.”

4.2 Analiza nevoilor – (ce se introduce este marcat bold, ce se elimină este marcat italic):

Modificarea nevoii nr.10 – Managementul riscului în agricultură și acțiuni de prevenire si reducere a consecințelor dezastrelor naturale, evenimentelor nefavorabile climatice, catastrofelor naturale

……………………………

De asemenea fermierii și autoritățile responsabile trebuie să prevină și să reducă posibilele dezastre, evenimente climatice adverse și evenimente catastrofice. In condițiile în care aceste fenomene sunt deja prezente nevoia refacerii potențialului agricol este esențială pentru reluarea activității de producție a fermierilor.

…………………………..

In mod similar existenţa de instrumente de sprijin pentru prevenţia si refacerea prevenție în domeniul producţiei agricole conduce la creșterea biosecurității fermelor și la reducerea riscului de abandon a activității. prin refacerea potențialului agricol al fermelor.

b. Modificarea capitolului – 5.2 Strategie

5.2.3.2 3B) sprijinirea pregătirii și a gestionării riscurilor la nivelul fermelor

5.2.3.2.1 Selecția măsurilor de dezvoltare rurală – Eliminarea sub-măsurii 5.2

……………………………………

Acest sprijin trebuie acordat complementar si sinergic si cu masurile de prevenire pentru reducerea consecințelor posibilelor dezastre naturale, evenimente catastrofice prin SM 5.1 dar si masuri de refacere a potențialului agricol prin SM 5.2. , măsuri ce contribuie real la gestionarea eficienta și eficace a unor astfel de evenimente.

c) Modificarea capitolului 8 – Descrierea măsurilor selectate, subcapitolul 8.2, textul se completează/modifică după cum urmează:

Măsura 5 – (ce se introduce este marcat bold, ce se elimină este marcat italic):

Descrierea generală a măsurii:

…………………….

Prin urmare, este necesară, pe de o parte, sprijinirea acțiunilor care întăresc securitatea fermelor împotriva efectelor evenimentelor extreme și a incidentelor biotice sau abiotice, iar pe de altă parte, sprijinirea refacerii potențialului de producție distrus ca urmare a evenimentelor catastrofale și dezastrelor naturale.

În acest sens este esențial efortul conjugat atât al autorităților publice cu atribuții în gestionarea acestor fenomene cât și al fermierilor sau asociațiilor acestora.

Acțiunea “Restaurarea potențialului de producție agricolă afectată de dezastre naturale și evenimente catastrofale și introducerea unor acțiuni de prevenire adecvate” este un răspuns adecvat la această necesitate.

……………………

Pentru a răspunde nevoilor identificate, operațiunile vor fi desfăşurate în cadrul a două unei sub-măsuri, având ca scop sprijinirea:

a. acțiunilor preventive pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane și măsuri care să conducă la reducerea consecințelor dezastrului;

b. acțiunilor pentru repopularea fermelor sau pentru reprofilarea acestora, prin popularea cu alte specii

1.1.5.10.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.10.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.10.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.11. K. Modificarea sM 6.1

1.1.5.11.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

legal existent în anii 2021-2022 și suplimentarea bugetului aferent PNDR cu resurse aferente anilor 2021 și 2022 din noul Cadrul Financiar Multianual (CFM 2021-2027).

Scopul modificării fișei submăsurii îl reprezintă asigurarea continuității sprijinului acordat tinerilor fermieri în cadrul Politicii Agricole Comune în anii 2021 și 2022, deoarece noile planuri strategice ale PAC nu au putut fi aplicate de la 1 ianuarie 2021 și în acest sens, au fost modificate următoarele secțiuni:

Secțiunea ”Descrierea tipului operațiunii”:

Având în vedere că nu se propun criterii de eligibilitate sau selecţie privind promovarea lanţurilor scurte de aprovizionare, s-a renunţat la această referire ca rezultat al intervenţiei prin această submăsură.

Având în vedere că submăsura 6.1 este lansată din fonduri EURI, a fost introdusă modalitatea prin care această submăsură va contribui la atingerea obiectivelor EURI.

Secțiunea ”Trimiteri la alte acte legislative”:

Având în vedere că modificarea fişei submăsurii este urmare a implementării Regulamentului (UE) nr. 2220/2020 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, și (UE) nr. 229/2013, și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022, s-a introdus acest regulament în cadrul legislației UE.

Secțiunea ”Condiții de eligibilitate”:

Pentru a surprinde diversitatea programelor de instruire specifice agriculturii, în cazul competențelor profesionale dobândite prin participarea la programe de instruire s-au precizat și cunoștințele în domeniul veterinar/economie agrară.

Având în vedere nevoia de a asigura încadrarea în timp a implementării corecte a proiectelor, angajamentul de a dobândi competenţe profesionale adecvate “într-o perioadă de grație de maximum 36 de luni de la data adoptării deciziei individuale de acordare a ajutorului” s-a înlocuit cu sintagma “până la solicitarea celei de-a doua tranșe de plată” şi s-a redus de la nouă luni la şase luni termenul maxim de la data deciziei de acordare a sprijinului la începerea implementării planului de afaceri. Nefiind de actualitate, a fost eliminată sintagma “Această condiţie se aplică inclusiv beneficiarilor sesiunilor de implementare din anii 2015 şi 2016, în cazul în care sunt de acord cu această facilitate”.

Secțiunea ”Principii în ceea ce privește stabilirea de criterii de selecție”:

Pentru actualizarea şi adaptarea principiilor de selecţie la condiţiile şi obiectivele actuale (concentrarea și pe aspecte de calitate precum cele de mediu, promovarea asocierii, construirea și modernizarea clădirilor cu destinație agro-alimentară, orientarea acestora spre piata prin facilitarea achiziției de echipamente specifice în vederea creșterii performanței economice a exploatației) au fost înlocuite principiile privind sectorul prioritar şi privind rasele/soiurile autohtone cu:

“Principiul integrării în cadrul planurilor de afaceri a activităților de protecție a mediului precum gestionarea efiecientă a gunoiului de grajd, agricultură de precizie etc.;

„ Principiul integrării în cadrul planurilor de afaceri a construirii și modernizării clădiri cu destinație agro- alimentară, achiziției de echipamente în vederea creșterii performanței economice a exploatației;

„Principiul apartenenţei la o formă asociativă”.

S-a renunțat la Principiul sectorului prioritar care vizează sectorul zootehnic (bovine, apicultură, ovine și caprine) și vegetal (legumicultura, inclusiv producţia de material săditor, pomicultură și producția de seminţe) și la Principiul raselor/ soiurilor autohtone pentru a oferi libertatea beneficiarilor de a dezvolta afaceri în toate sectoarele și de a crește animale indiferent de rasa și a cultiva plante de diferite soiuri, pentru a putea implementa propriul plan de afaceri raportat la nevoile si situatia specifica a zonei in care isi
propune planul de afaceri .

Secțiunea ”Sume (aplicabile) și rata sprijinului”:

Pentru promovarea agriculturii ecologice și a operațiunilor de condiționare – procesare în vederea eficientizării activității, in contextul acestei perioade tranzitie catre un PAC cu ambitii de mediu crescute se introduc noi valori pentru acordarea în mod diferențiat a sprijinului public nerambursabil pentru acei tineri care isi propun sa se instaleze intr-o exploatatie care sa devina ecologica sau isi propun prelucrare la scara mica propriilorproduse , astfel:

“70 000 de euro pentru exploatațiile care integrează în planul de afaceri operațiuni de condiționare- procesare sau agricultura ecologică pentru exploatațiile între 30.000 € SO și 50.000 € SO;”

și

“60 000 de euro pentru exploatațiile care integrează în planul de afaceri operațiuni de condiționare- procesare sau agricultura ecologică pentru exploatațiile 12.000 € SO și 29.999 SO”.

Având în vedere perioada mai scurtă de implementare, sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maxim trei ani, se stabileşte perioada maximă de implementare corectă a planului de afaceri la trei ani, până la data de 30 septembrie 2025, fără a depăşi data de 31 dec. 2025 pentru ultima plată.

Secţiunea “Riscul (riscurile) în implementarea măsurilor” şi Secţiunea “Măsuri de atenuare”:

Pentru corelarea cu reducerea termenului de implementare şi cu Secțiunea ”Condiții de eligibilitate”, se reduce termenul maxim de la momentul contractării până la de începerea implementării planului de afaceri de la nouă luni la şase luni și este identificat un nou risc “Riscul depăşirii termenului de implementare a planului de afaceri (30 septembrie 2025)”.

Ca măsură de atenuare, avertimentul în sistemul IT va funcționa înainte de implinirea termenului de șase luni de la momentul contractării.

1.1.5.11.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.11.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.11.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.12. L. Modificarea sM 6.2

1.1.5.12.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

activitățile de digitalizare la nivelul afacerilor, activitățile de protecția mediului, precum și serviciile medicale, ca măsuri care vin în ajutorul populației, a mediului de afaceri din spațiul rural și contribuie totodată la protejarea mediului. Prioritizarea acestor activități are în vedere atingerea obiectivelor EURI de redresare economică rezilientă, durabilă și digitală care să contracareze în același timp efectele crizei provocate de COVID-19 asupra dezvoltării rurale. De asemenea, tot la această secțiune se elimină referirile la Strategia Națională de Competitivitate având în vedere faptul că aceasta și-a încetat aplicabilitatea, precum și prioritizarea sectoarelor cu potențial ridicat conform Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării (SIDD DD), deoarece timpul scurt aferent perioadei de tranziție nu permite lansarea unui apel de selecție distinct pentru zona ITI-Delta Dunării.

– Secțiunea Trimiteri la alte acte legislative, a fost actualizată atât la legislația europeană, cât și la legislația națională, urmare a modificărilor actelor normative existente, cât și la introducerea de noi acte normative ce se impun în contextul actual.

– O altă modificare constă în completarea secțiunii Costuri neeligibile, cu clarificarea faptului că de la finanțare sunt excluse cheltuielile pentru înființare/modernizare/extindere de agropensiuni, pensiuni și hoteluri. Acest aspect se impune având în vedere faptul că în sesiunile anterioare au fost finanțate, în majoritate, proiecte prin care se înființează agropensiuni, se elimină acest tip de operațiune din categoria acțiunilor eligible. În plus, s-a avut în vedere timpul îndelungat necesar pentru construirea unei agropensiuni noi precum și faptul că, în contextul pandemic, nu se mai impune înființarea acestora sau a altor unități de cazare cu capacitate mare.

– La secțiunea Condiții de eligibilitate a fost modificată durata de începere a implementării planului de afaceri de la cel mult 9 luni la cel mult 6 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului, în vederea diminuării perioadei de implementare a planului de afaceri și a încadrării beneficiarului în termenul maxim pentru acordarea ultimei plăți aferente fondurilor perioadei de tranziție, respectiv 31.12.2025.

– Secțiunea Principii în ceea ce privește stabilirea de criterii de selecție, a fost modificată și completată prin reprioritizarea sectoarelor/activităților, raportat la contextul pandemic actual, în vederea asigurării departajării proiectelor într-o manieră clară transparentă și în vederea atingerii obiectivelor EURI de redresare economică rezilientă, durabilă și digitală care să contracareze în același timp efectele crizei provocate de COVID-19 asupra dezvoltării rurale. Principiile completate, respectiv cele nou introduse sunt: principiul prioritizării activităților de producție, principiul prioritizării serviciilor medicale (inclusiv stomatologice și sanitar – veterinare); principiul prioritizării planurilor de afaceri care au ca obiectiv utilizarea mijloacelor de digitalizare pentru eficientizarea activității; principiul prioritizării planurilor de afaceri care vizează acțiuni de protecția mediului; principiul stimulării activităților turistice (cu excepția înființării hotelurilor, pensiunilor și agropensiunilor) și/sau de agrement și /sau unități de alimentație publică în zonele cu potențial turistic ridicat; principiul accesului la finanțare, în sensul prioritizării solicitanților
care nu au beneficiat de finanțare în perioada de programare 2014 – 2020 prin PNDR (sM 6.2, 6.4 și măsura similară din 19.2). Se elimină prioritizarea serviciilor turistice, de agrement și alimentație publică din zonele ecoturistice și din ariile naturale protejate din cauza greutăților întâmpinate de beneficiari în obținerea avizelor necesare funcționării în aceste zone. Se elimină principiul de selecție care vizează un procent mai mare de 30% pentru producția comercializată, având în vedere dificultățile întampinate de mediul de afaceri pentru realizarea procentului minim solicitat, în actualul context economic.

– Secțiunea Sume (aplicabile) și rata sprijinului se modifică, având în vedere că în sesiunile anterioare, proiectele cu valoarea de 70.000 euro au fost majoritare, astfel se impune limitarea majorării sprijinului la valoarea de 70.000 de euro/proiect doar pentru activitățile de producție. În acest sens se respectă principiul

1.1.5.12.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.12.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.12.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.13. M. Modificarea sM 6.3

1.1.5.13.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

În baza Regulamentului privind tranziția PAC, aprobat în data de 23 decembrie 2020 (Regulamentul (UE) nr. 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului), a fost agreată extinderea aplicabilității cadrului legal existent în anii 2021-2022 și suplimentarea bugetului aferent PNDR cu resurse aferente anilor 2021 și 2022 din noul Cadrul Financiar Multianual (CFM 2021-2027).

Scopul modificării fișei submăsurii îl reprezintă asigurarea continuității sprijinului acordat fermelor mici în cadrul Politicii Agricole Comune în anii 2021 și 2022, deoarece noile planuri strategice ale PAC nu au putut fi aplicate de la 1 ianuarie 2021 și în acest sens, au fost modificate următoarele secțiuni:

Secțiunea ”Descrierea tipului operațiunii”:

Deoarece nu este de actualitate, se elimină precizarea privind numărul de beneficiari eligibili, respectiv
370.000 ferme.

Având în vedere că submăsura 6.3 este lansată din fonduri EURI, a fost introdusă modalitatea prin care această submăsură va contribui la atingerea obiectivelor EURI.

Secțiunea ”Trimiteri la alte acte legislative”:

Având în vedere că modificarea fişei submăsurii este urmare a implementării Regulamentului (UE) nr. 2220/2020 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, și (UE) nr. 229/2013, și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022, s-a introdus acest regulament în cadrul legislației UE.

Secțiunea ”Condiții de eligibilitate”:

Având în vedere reducerea termenul de implementare a sM 6.3, s-a redus de la nouă luni la şase luni termenul maxim de la data deciziei de acordare a sprijinului la începerea implementării planului de afaceri. Nefiind de actualitate, a fost eliminată sintagma “Această condiţie se aplică inclusiv beneficiarilor sesiunilor de implementare din anii 2015 şi 2016 cu respectarea pragului SO minim eligibil aplicabil în sesiunile respective, în cazul în care sunt de acord cu această facilitate”.

Secțiunea ”Principii în ceea ce privește stabilirea de criterii de selecție”:

Pentru a surprinde diversitatea programelor de calificare în domeniul agricol, în cadrul principiului nivelului de calificare, domeniul agricol a fost completat cu domeniul veterinar/economie agrară.

Pentru actualizarea şi adaptarea principiilor de selecţie la condiţiile şi scopurilor actuale (concentrarea și pe aspecte de calitate precum cele de mediu- submăsura fiind finanţată prin EURI, promovarea asocierii, modernizarea construcţiilor agricole şi achiziţia de echipamente în vederea creşterii performanţei economice

a exploataţiei) au fost înlocuite principiile privind sectorul prioritar, principiul fermelor de familie şi principiul raselor/soiurilor autohtone cu “Principiul integrării în cadrul planurilor de afaceri a activităţilor de protecţie a mediului precum gestionarea efiecientă a gunoiului de grajd etc.”, “Principiul integrării în cadrul planurilor de afaceri a construirii si modernizării cladirilor cu destinatie agro-alimentară , achiziţiei de echipamente în vederea imbunătătirii activitătii exploataţiei” și ”Principiul apartenenţei la o forma asociativă”.

S-a renunțat la Principiul sectorului prioritar care vizează sectorul zootehnic (bovine, apicultură, ovine și caprine) și vegetal (legumicultura, inclusiv producţia de material săditor, pomicultură și producția de seminţe) și la Principiul raselor/ soiurilor autohtone pentru a oferi libertatea beneficiarilor de a dezvolta afaceri în toate sectoarele și de a crește animale indiferent de rasa și a cultiva plante de diferite soiuri fără a fi determinați în mod forțat de punctajul acordat. S-a renunțat la principiul fermelor de familie, punctarea acestui principiu nu aduce plusvaloare proiectelor, fermele mici având aceeași dimensiune economică cu fermele de familie, astfel principiul nu se justifica.

Secțiunea ”Sume (aplicabile) și rata sprijinului”:

Având în vedere perioada mai scurtă de implementare, sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maxim trei ani, se stabileşte perioada maximă de implementare corectă a planului de afaceri la trei ani, până la data de 30 septembrie 2025, fără a depăşi data de 31 dec. 2025 pentru ultima plată.

1.1.5.13.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.13.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.13.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.14. N. Modificarea sM 6.4

1.1.5.14.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

Ca urmare a aprobării Regulamentului (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 se impune atribuirea unei alocări pentru submăsura 6.4, pentru perioada de tranziție 2021-2022, cu respectarea prevederilor aduse prin Regulamentul (UE) 2220/2020 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020. Prin sprijinul acordat în temeiul instrumentului se finanțează operațiuni care să contracareze efectele crizei provocate de COVID-19 asupra dezvoltării rurale sau să răspundă nevoilor imediate de finanțare necesare pentru a evita reizbucnirea unei astfel de crize. Sub-măsura sprijină dezvoltarea economică rezilientă, durabilă și digitală, prin creşterea și dezvoltarea activităţilor non-agricole desfăşurate în zonele rurale, crearea de locuri de muncă, creşterea veniturilor populaţiei rurale și reducerea disparităților dintre mediul rural şi urban. Se acordă prioritate activităților de digitalizare, de protecția mediului, precum și serviciilor medicale. Astfel, se asigură contribuția la obiectivele EURI de redresare economică, care să contracareze efectele crizei provocate de COVID-19 asupra dezvoltării rurale.

În contextul actual și al consultării partenerilor economici şi sociali interesaţi de implementarea submăsurii a reieşit necesitatea operarii unor modificări aduse fișei submăsurii 6.4 Sprijin pentru investiții în creare și dezvoltare de activități neagricole, după cum urmează:

– La secțiunea Descrierea tipului operațiunii, au fost incluse ca prioritare activitățile de digitalizare la nivelul afacerilor, activitățile de protecția mediului, precum și serviciile medicale, ca măsuri care vin în ajutorul populației, a mediului de afaceri din spațiul rural și contribuie totodată la protejarea mediului. Prioritizarea acestor activități are în vedere atingerea obiectivelor EURI de redresare economică rezilientă, durabilă și digitală care să contracareze în același timp efectele crizei provocate de COVID-19 asupra dezvoltării rurale.

– De asemenea, tot la această secțiune se elimină de la prioritizare sectoarele cu potențial ridicat de dezvoltare identificate în AP, în concordanță cu Strategia Națională de Competitivitate sau Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării (SIDD DD), având în vedere faptul că SNC și-a încetat aplicabilitatea, iar timpul scurt aferent perioadei de tranziție, nu mai permite lansarea unui apel de selecție distinct pentru zona ITI-Delta Dunării.

– La secțiunea Tipuri de operațiuni eligibile, se introduc investiții noi pentru infrastructura de primire turistică de tipul: parcuri de rulote, camping, bungalow, modernizarea/extinderea unităților de primire de tipul: parcuri de rulote, camping, bungalow și agropensiuni, investiții noi/modernizări/extinderi a structurilor de alimentație publică inclusiv punctul gastronomic local, raportat la consultările publice din cadrul grupurilor de lucru și cu scopul de a încuraja aceste tipuri de unități de cazare și alimentație în vederea dezvoltării turismului în zonele rurale.

– De asemenea, s-a impus și introducerea investițiilor pentru servicii de digitalizare în scopul eficientizării activității pentru care se solicită finanțare și investițiilor care susțin protecția mediului, în vederea atingerii obiectivelor EURI de redresare economică rezilientă, durabilă și digitală care să contracareze în același timp efectele crizei provocate de COVID-19 asupra dezvoltării rurale.

– Secțiunea Trimiteri la alte acte legislative, a fost actualizată atât la legislația europeană cât și la legislația națională, urmare a modificărilor actelor normative existente cât și a introducerii de noi acte normative ce se

impun, raportat la contextul actual.

– Completarea secțiunii Costuri eligibile specifice, prin adăugarea în cadrul acestei categorii de costuri a extinderii și/sau modernizării și dotării agropensiunilor; înființarea, extinderea și/sau modernizarea și dotarea structurilor de cazare de tip camping, parc rulote, bungalow-uri, înființarea, extinderea și/sau modernizarea și dotarea structurilor de alimentație publică, în vederea clarificării tipurilor de structuri turistice de cazare și de alimentație publică care se pot finanța în scopul dezvoltării turismului în zonele rurale.

– Secțiunea Costuri neeligibile specifice a fost completată cu categoria de costuri referitoare la cheltuieli pentru înființare de agropensiuni, pensiuni și hoteluri, cu exceptia sprijinului acordat prin instrumentul financiar. Această modificare se impune având în vedere faptul că în sesiunile anterioare au fost finanțate, în majoritate, proiecte prin care se înființează agropensiuni, sens în care a fost necesară eliminarea acestui tip de operațiune din categoria acțiunilor eligible. În plus, s-a avut în vedere timpul îndelungat necesar pentru construirea unei agropensiuni noi, precum și faptul că în contextul pandemic nu mai este oportună
înființarea acestora sau a altor unități de cazare cu capacitate mare.

– Secțiunea Condiții de eligibilitate s-a completat cu condiția ca sediul social al solicitantului să fie situat în spațiul rural iar perioada de implementare a proiectului să fie de maximum 3 ani și să nu depășească data de 30 septembrie 2025 pentru verificarea finală, iar ultima plată să nu depășească data de 31 decembrie 2025. Modificările au în vedere evitarea creării de condiții artificiale cu privire la sediul solicitantului, precum și diminuarea perioadei maxime de implementare a proiectului în vederea încadrării beneficiarului în termenul maxim pentru acordarea ultimei plăți aferente fondurilor perioadei de tranziție, respectiv 31.12.2025.

De asemenea, în cadrul aceleiaşi secţiuni, în urma pregătirii documentaţiilor pentru lansarea de către intermediarii financiari a creditelor de capital de lucru destinate IMM-urilor afectate de pandemia de Covid- 19, s-a constatat necesitatea operării unor modificări în ceea ce priveşte condiţiile aplicabile, după cum urmează:

Modificarea condiţiei de eligibilitate care vizează faptul că IMM-ul a fost afectat de criza provocată de pandemia COVID-19, în acest sens, solicitandu-se îndeplinirea condiţiilor:

• cifra de afaceri netă aferentă anului 2019 provenită din activităţile sprijinite prin sub-măsură (conform listei de coduri CAEN eligibile) să reprezinte peste 50% din cifra de afaceri netă a microîntreprinderii/întreprinderii mici
• cifra de afaceri netă înregistrată sau după caz, estimată, în anul 2020 şi 2021, comparativ cu anul 2019, să înregistreze o scădere de peste 25%, iar declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului privind cifra de afaceri netă înregistrată/estimată în anul 2020 și 2021, faţă de anul 2019 însoţită de situaţiile financiare sau alte documente relevante solicitate de intermediarii financiari, să le permită acestora să realizeze o evaluare privind reducerea estimată/înregistrată de solicitant.
• creditul să fie acordat până la data de 31 iulie 2022.

Modificările au în vedere sprijinirea microîntreprinderii/întreprinderii mici, diminuarea dificultăților întampinate de acestea în actualul context economic. Totodată, luând în considerare prelungirea situaţiei de criză în urma pandemiei, la care se adaugă şi un proces laborios de agreare şi definitivare a documentaţiei pentru aplicarea acestei facilitaţi, a fost necesară ca acordarea de credite să fie prelungită până la 31 iulie 2022, pentru a permite acelor întreprinderi mici şi microîntreprinderi care au nevoie de sprijin să aibă timpul necesar de a solicita aceste credite.

– Secțiunea Principii în ceea ce privește stabilirea de criterii de selecție, se modifică prin completarea principiilor deja existente cu noi principii, în vederea eficientizării acestora și prin reprioritizarea sectoarelor, raportat la contextul pandemic actual și prin asigurarea departajării proiectelor într-o manieră clară și transparentă și în vederea atingerii obiectivelor EURI de redresare economică rezilientă, durabilă și digitală care să contracareze în același timp efectele crizei provocate de COVID-19 asupra dezvoltării rurale. Principiile completate, respectiv cele nou introduse sunt: principiul prioritizării serviciilor medicale inclusiv stomatologice și sanitar – veterinare; principiul prioritizării proiectelor care includ acțiuni de
digitalizare pentru eficientizarea activității; principiul prioritizării proiectelor care includ acțiuni de protecția mediului; principiul prioritizării activităților de producție; principiul stimulării activităților turistice și/sau de agrement și/sau unități de alimentație publică desfășurate în zonele cu potențial turistic ridicat; principiul accesului la finanțare – în sensul prioritizării solicitanților care nu au beneficiat de finanțare în perioada de programare 2014 – 2020 prin PNDR (sM 6.2, 6.4 și măsura similară din 19.2); principiul maturității proiectului – în sensul documentației pentru demararea procedurii de evaluare a impactului preconizat asupra mediului, aduse la depunerea cererii de finanțare. Din cadrul acestei secțiuni, a fost eliminat Principiul localizării întregii activități a solicitantului în spațiu rural, care nu își mai găsește aplicabilitatea în actualul contextul economic.

– La secțiunea Sume (aplicabile) și rata sprijinului, având în vedere că în sesiunile anterioare proiectele cu intensitate de 90% au fost majoritare, se limitează posibilitatea majorării sprijinului la valoarea de 90% doar pentru activitățile de producție. Se păstrează un cuantum mai mare pentru proiectele de producție, având în vedere acest tip de activitate presupune o investiție mai mare pentru acoperirea costurilor pentru linii tehnologice, mașini și utilaje de producție.

– Secțiunea Domeniile de diversificare acoperite este modificată, prin completarea cu modernizarea/ extinderea/ dotarea agropensiunilor, înființarea/ modernizarea/ extinderea/ dotarea structurilor de cazare, de tip camping, parc rulote, bungalow, servicii turistice de agrement și alimentație publică, inclusiv punctul gastronomic local. Modificările au în vedere încurajarea acestor tipuri de unități de cazare și alimentație, în vederea dezvoltării turismului în zonele rurale.

1.1.5.14.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.14.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.14.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.15. O. Modificarea M 10

1.1.5.15.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

Modificările vizează:

• completarea cadrului legislativ european și național cu prevederi privind tranziția (inclusiv referitoare la utilizarea EURI în perioada de tranziție),
• adaptarea perioadelor de angajament în corelare cu prevederile art. 7 alin. 2 al R.2220/2020,
• actualizarea cadrului legislativ național privind obligația identificării ecvideelor care constituie cerință de bază (alte cerințe naționale relevante) pentru beneficiarii P8 al M.10.

1. A fost completată secțiunea “Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la ariile de intervenție și la obiectivele transversale” cu precizări privind utilizarea EURI în perioada de tranziție:

“Resursele suplimentare furnizate de Instrumentul de redresare al Uniunii Europene vor fi utilizate pentru finanțarea măsurii în perioada de tranziție, asigurând premisele necesare pentru o redresare economică rezilientă și durabilă, în conformitate cu obiectivele angajamentelor în materie de mediu și climă și cu noile ambiții stabilite în Pactul verde european. Astfel, prin finanțarea din EURI a cererilor de plată depuse în anul 2023 în cadrul angajamentelor M.10, care sunt deosebit de benefice pentru mediu și climă (din perspectiva conservării habitatelor și promovarea unor metode agricole favorabile biodiversității, îmbunătățirii gestionării apei prin reducerea poluării și reducerea
riscurilor și a impactului utilizării îngrășămintelor și pesticidelor, conservării solului și îmbunătățirea fertilității solului prin sechestrarea carbonului, reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură), se menține nivelul de ambiție în materie de mediu al PNDR.“

A fost completată secțiunea “Trimiteri la alte acte legislative” aferentă fiecărui pachet al M.10 cu cadrul legislativ european și național aferent implementării PNDR 2014-2020 în perioada de tranziție (începând cu anul 2021). Astfel, legislația europeană a fost completată cu trimiterile la:

• […] Regulamentul (UE) nr. 2220/2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022,
• Regulamentul (UE) nr. 2094/2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii

Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19. […] iar legislația națională a fost completată cu trimiterile la:
• […] OUG nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022,
• Ordinul MADR nr. 45/2021 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 35 alin.
(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022, […]

2. Au fost incluse mențiuni aferente perioadei angajamentelor pentru fiecare pachet în secțiunile „Tip de sprijin”, „Condiții de eligibilitate” și la secțiunea M.10 privind „Alte observații importante relevante pentru înțelegerea și punerea în aplicare a măsurii”.

Astfel, pentru P1, P2, P3, P4, P5, P6, P9 și P11 a fost adăugată la secțiunea „Tip de sprijin” precizarea că:

„[…]În perioada de tranziție sprijinul este acordat în urma asumării unor angajamente voluntare, după cum urmează:

• în anul 2021 şi 2022 pentru o perioadă de 2 ani,
• în anul 2023 pentru o perioadă de 1 an.[…]”.

În același timp, în consecință, pentru P1, P2, P3, P4, P5, P6, P9 și P11 a fost adăugată o completare în secțiunea „Condiții de eligibilitate”:

„[…] pentru angajamentele noi deschise în 2021 şi 2022 se angajează să mențină angajamentul de agro-mediu pentru o perioadă de 2 ani, iar pentru cele deschise în 2023 pentru o perioadă de 1
an […]”

Aceaste modificări au fost realizate în vederea punerii în aplicare a prevederilor art. 7 alin. 2 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 2220/2020, cu scopul degrevării pe cât posibil a bugetului PNS 2021-2027 și asigurării posibilității de se demara începând cu anul 2023 angajamente AECM în condițiile noului cadru programatic.

Pentru P7, P8 și P10 a fost adăugată o completare în secțiunea „Eligibility conditions”:

„[…] În perioada de tranziție 2021-2022, sprijinul este acordat în urma asumării unor angajamente voluntare pentru o perioadă de 5 ani […]”.

Pentru celelalte pachete (P7, P8 și P10) se menține perioada de angajament de 5 ani, în baza excepției prevăzute de art. 7 alin. 2 al III-lea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 2220/2020, având în vedere condițiile specifice promovate prin acestea și specificul metodologiei de calcul aplicată pentru cuantificarea plăților compensatorii. Regula de aplicare a angajamentelor din perspectiva cerințelor specifice ale acestor pachete a fost concepută pentru a fi implementată pe o perioadă minimă de 5 ani astfel încât obiectivele de mediu și climă să fie atinse:

• P7 – pe perioada de 5 ani a angajamentelor este obligatorie înfiinţarea în cel puţin 2 ani a culturii de porumb pe timpul verii, ani în care cultura de toamnă trebuie încorporată în sol până cel târziu la finalul lunii martie (cerință platită), în cei 2 ani la recoltarea culturii de porumb este lăsată o suprafaţă nerecoltată de 5-10%, iar în ceilalți 3 ani trebuie asigurată o cantitate de 100 kg de boabe de porumb pe unitatea de suprafață => în metodologia de calcul pierderile de venit şi cheltuielile suplimentare calculate au fost mediate pe cei 5 ani de angajament, asigurându-se acelaşi nivel al primei compensatorii pentru fiecare an de angajament.
• P8 – beneficiarii se angajează să menţină, pe o perioadă de 5 ani, numărul de animale femele adulte de reproducție prevăzut la încheierea angajamentului, precum și descendenții femele necesari pentru înlocuirea acestor animale până la sfârşitul programului, iar dacă efectivul angajat se reduce, datorită unor cauze cum ar fi îmbolnăvirea, sacrificarea, moartea sau vânzarea animalelor, beneficiarul are obligaţia de a notifica Agenția de Plăți și de a reface efectivul de femele adulte de reproducție, prin trecere de la tineret sau prin cumpărare; în cazul în care efectivul de animale adulte nu se va reface
în maximum 6 luni de la momentul notificării, sprijinul va fi redus proporţional (cerință plătită). Prin urmare, pe lângă menținerea numărului de femele adulte angajat, beneficiarul are și obligația de a menține și descendenții femele necesari pentru înlocuire, numărul de descendenți fiind stabilit de către asociația care conduce registrul genealogic al rasei. Verificarea realizării numărului necesar de descendenți femele se face în anul 5 de angajament, perioade mai scurte de angajament neputând asigura evaluarea modului în care obiectivele sunt atinse. Condiția este stabilită a fi aplicată la întreaga peiroadă de 5 ani a angajamentelor avănd în vedere specificul ciclurilor de creștere a raselor vizate (perioada de viață a animalelor, durata medie de exploatare, maturitatea de reproducție, durata de gestație, numărul de produși la fătare și ponderea femelelor din totalul fătărilor – prezentate în tabelul atașat) care conduce și la perioada de minimum 5 ani pentru elaborarea programelor de conservare. Ponderea resurselor financiare necesare pentru plățile acestui pachete este foarte redusă (sub 0,01% din plățile totale aferente unui an cerere în cadrul angajamentelor M.10).
• P10 – minim 30% din suprafaţa fiecărei parcele aflată sub angajament trebuie să fie necultivată, iar procentul de 30% va fi împărţit astfel: o suprafață compactă fixă de minimum 10% din suprafaţa fiecărei parcele este menținută necultivată timp de 4 ani din perioada angajamentului (care va fi doar cosită/păşunată anual după 1 august, iar în ultimul an de angajament va fi arată – cerință plătită) și 2 suprafețe compacte necultivate și nelucrate de câte 10% din suprafaţa fiecărei parcele care pot fi mutate de la un an la altul la nivelul parcelei (cerință plătită) => beneficiarii vor înregistra timp de 5 ani o pierdere de producţie de 20%, iar 4 ani din cei 5 vor mai avea o pierdere suplimentară de 10% din producţie, acestea fiind mediate pe perioada de 5 ani a angajamentului asigurându-se acelaşi nivel al primei compensatorii pentru fiecare an.

În cazul acestor pachete, scurtarea perioadei de aplicare a angajamentelor voluntare ar conduce la neatingerea obiectivelor de mediu și climatice urmărite și la crearea unor vulnerabilități în sistemul de implementare date de posibilitatea supracompensării sau subcompensării beneficiarilor.

În secțiunea „Alte observații importante relevante pentru înțelegerea și punerea în aplicare a măsurii” au fost preluate în consecință prevederile referitoare la perioada angajamentelor:

„[…] În perioada de tranziție, vor putea fi deschise angajamente noi, după cum urmează:

• în Campania 2021 și 2022:
o pentru o perioadă de 2 ani în cazul angajamentelor aferente pachetelor 1, 2, 3, 4, 5, 6, 9
și 11;
o pentru o perioadă de 5 ani în cazul angajamentelor aferente pachetelor 7, 8 și 10.

1.1.5.15.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.15.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.15.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.16. P. Modificarea M 11

1.1.5.16.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

Modificările vizează:

• completarea cadrului legislativ european și național cu prevederi privind tranziția în perioada 2021- 2022 (inclusiv referitoare la utilizarea EURI în perioada de tranziție),
• adaptarea perioadelor de angajament în corelare cu prevederile art. 7 alin. 3 al R.2220/2020,
• actualiarea precizărilor referitoare la complementaritatea și coordonarea M.11 cu alte măsuri ale PNDR adresate agriculturii ecologice, în corelare cu actualele prevederi ale fișelor tehnice.

1. A fost completată secțiunea “Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la ariile de intervenție și la obiectivele transversale” cu precizări privind utilizarea EURI în perioada de tranziție:

“[…] Resursele suplimentare furnizate de Instrumentul de redresare al Uniunii Europene vor fi utilizate pentru finanțarea măsurii în perioada de tranziție, asigurând premisele necesare pentru o redresare economică rezilientă și durabilă, în conformitate cu obiectivele angajamentelor în materie de mediu și climă și cu noile ambiții stabilite în Pactul verde european. Astfel, prin finanțarea din EURI a cererilor de plată depuse în anul 2022 (sM.11.1) 2023 (sM.11.1 și sM.11.22) în cadrul angajamentelor privind agricultura ecologică, care sunt deosebit de benefice pentru mediu și climă, se menține nivelul de ambiție în materie de mediu al PNDR.”

A fost completată secțiunea “Trimiteri la alte acte legislative” aferentă fiecărei submăsuri a M.11 cu cadrul legislativ european și național aferent implementării PNDR 2014-2020 în perioada de tranziție (începând cu anul 2021). Astfel, legislația europeană a fost completată cu trimiterile la:

• […] Regulamentul (UE) nr. 2220/2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022,
• Regulamentul (UE) nr. 2094/2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii

Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19. […] iar legislația națională a fost completată cu trimiterile la:
• […] OUG nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022,
• Ordinul MADR nr. 45/2021 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 35 alin.
(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022, […]

2. Au fost incluse mențiuni aferente perioadei angajamentelor pentru fiecare submăsură în secțiunile
„Descrierea tipului operațiunii” și „Tip de sprijin”.

Astfel, pentru sM.11.1 a fost adăugată la secțiunea „Descrierea tipului operațiunii” precizarea că perioada de angajament de maximum 2 ani (pentru culturi anuale) sau maximum 3 ani (pentru culturi perene) se păstrează și pentru perioada de tranziție:

„[…]Această perioadă de angajament se aplică și în perioada de tranziție (începând cu anul 2021).
[…]”.

În același timp, în consecință, a fost adăugată o completare în secțiunea „Tip de sprijin”:

„[…], inclusiv în perioada de tranziție (începând cu anul 2021). […]”

În cazul perioadei de conversie la agricultura ecologică este necesară menținerea acestor perioade prevăzute de legislația specifică (perioada de conversie este de maximum 2 ani pentru culturi anuale și de maximum 3 ani pentru culturi permanente, nefiind permisă depășirea acestor perioade sau repetarea anilor de conversie), pentru a se asigura atingerea obiectivelor parcurse ca urmare a parcurgerii și finalizării acestei perioade de conversie și stabilirea statutului de suprafețe certificate în agricultura ecologică. Aceste modificări au fost realizate în vederea punerii în aplicare a prevederilor art. 7 alin. 3 al III-lea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 2220/2020.

Pentru sM.11.2 a fost adăugată la secțiunea „Descrierea tipului operațiunii” o precizare referitoare la perioada de angajament în perioada de tranziție:

„[…] În perioada de tranziție sprijinul este acordat în urma asumării unor angajamente voluntare, după cum urmează:

• în anul 2021 şi 2022 pentru o perioadă de 2 ani,
• în anul 2023 pentru o perioadă de 1 an. […]”.

În același timp, în consecință, a fost adăugată o completare în secțiunea „Tip de sprijin”:

„[…] Pentru angajamentele noi deschise în 2021 şi 2022 sprijinul se acordă beneficiarilor care se angajează să mențină angajamentul pentru o perioadă de 2 ani, iar pentru cele deschise în 2023

pentru o perioadă de 1 an.”

Aceste modificări au fost realizate în vederea punerii în aplicare a prevederilor art. 7 alin. 3 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 2220/2020, cu scopul degrevării pe cât posibil a bugetului PNS 2021-2027 și asigurării posibilității de se demara începând cu anul 2024 angajamente OF în condițiile noului cadru programatic.

3. În secțiunea “Alte observații importante relevante pentru înțelegerea și punerea în aplicare a măsurii” au fost actualizate precizările referitoare la complementaritatea și coordonarea M.11 cu alte măsuri ale PNDR adresate agriculturii ecologice, în corelare cu actualele prevederi ale fișelor tehnice:

“[…] Agricultura ecologică este stimulată la nivelul PNDR 2014-2020 prin introducerea unor principii de selecție în cadrul măsurilor 4 (submasurile 4.1, 4.1a, 4.2 și 4.2a), 9 (submăsurile 9.1 și 9.1a), 16 (submăsurile 16.1/16.1a si 16.4/16.4a). De asemenea, stimularea investițiilor în agricultura ecologică, la nivelul PNDR 2014-2020, este încurajată prin creşterea intensităţii sprijinului cu 20 p.p. faţă de intensităţile aplicate celorlalţi beneficiari (fără a depăşi 70% din valoarea eligibilă a proiectelor în cazul beneficiarilor individuali și 90% în cazul formelor asociative) în cadrul submăsurilor 4.1 si 4.1a. În plus, în cadrul submăsurii 6.1, solicitanții care integrează în planurile de afaceri operațiuni legate de agricultura ecologică pot accesa un sprijin de maximum 70.000 euro, cu 20.000 euro mai mult decât celelalte categorii de beneficiari.”

Celelalte condiții aplicabile M.11 rămân în vigoare și pentru perioada de tranziție (începând cu anul 2021).

1.1.5.16.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.16.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.16.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.17. Q. Modificarea M 13 și M 14

1.1.5.17.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

Modificările vizează:

• completarea cadrului legislativ european și național cu prevederi privind tranziția (începând cu anul 2021) în fișele tehnice M.13 și M.14,
• adaptarea sM.13.2 la prevederile art. 7 alin. 4 al R.2220/2020 pentru sprijinul UAT excluse începând cu anul 2019 din zona eligibilă, dar care pot beneficia de sprijin degresiv pentru o perioadă de maximum 4 ani,
• corecție tehnică a unei erori materiale în secțiunea “Sume (aplicabile) și rata sprijinului” a submăsurilor 13.2 și 13.3.

1. A fost completată secțiunea “Trimiteri la alte acte legislative” a fiecărei submăsuri aferente M.13 și a
M.14 cu cadrul legislativ european și național aferent implementării PNDR 2014-2020 în perioada de tranziție.

Astfel, legislația europeană a fost completată cu trimiterile la:

• […] Regulamentul (UE) nr. 2220/2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022. […]

iar legislația națională a fost completată cu trimiterile la:

• […] OUG nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022,
• Ordinul MADR nr. 45/2021 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 35 alin.
(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022, […]

2. Cu scopul adaptării sM.13.2 la prevederile art. 7 alin. 4 al R.2220/2020, pentru acordarea în continuare

1.1.5.17.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.17.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.17.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.18. R. Modificarea sM 16.4

1.1.5.18.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

nr. 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului), a fost agreată extinderea aplicabilității cadrului legal existent în anii 2021-2022 și suplimentarea bugetului aferent PNDR cu resurse aferente anilor 2021 și 2022 din noul Cadrul Financiar Multianual (CFM 2021-2027).

Scopul modificării fișei submăsurii 16.4 ”Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectorul agricol” îl reprezintă asigurarea continuității sprijinului acordat agricultorilor și altor beneficiari în cadrul Politicii Agricole Comune în anii 2021 și 2022, deoarece noile planuri strategice ale PAC nu au putut fi aplicate de la 1 ianuarie 2021 și în acest sens, a fost modificată după cum urmează:

Secțiunea ”Descrierea tipului operațiunii”:

Având în vedere că submăsura 16.4 este lansată din fonduri EURI, a fost introdusă modalitatea prin care această submăsură va contribui la atingerea obiectivelor EURI.

Secțiunea ”Beneficiari”:

Au fost aduse clarificări privind organizarea parteneriatului referitoare la tema proiectului și a problemei specifice/oportunității, care vor fi abordate de parteneriatul constituit, alți actori relevanți se pot alătura parteneriatului.

Se poate acorda sprijin prin această sub-măsură și parteneriatelor existente, dacă acestea îndeplinesc condițiile menționate la nivelul fișei și dacă depun exclusiv proiecte noi.

La nivelul grupului de lucru a fost solicitată includerea organizațiilor de producători alături de grupurile de producători și cooperative, în categoria beneficiarilor eligibili.

Secțiunea Principii de selecție

A fost inclus un principiu nou prin care se are în vedere prioritizarea parteneriatelor care nu au depus proiecte pe măsura 16.4 în perioada de programare 2014-2020.

Secțiunea” Costuri eligibile”

A fost inserată propunerea conform căreia costurile generale ale proiectului trebuie se încadreze în maximum 10% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele care prevăd construcții – montaj și în limita a 5% pentru proiectele care prevăd investiții în achiziții simple sau acțiuni specifice sM 16.4/16.4a.

Au fost incluse in categoria cheltuielilor neeligibile, cheltuielile aferente 4.1 și 4.1a.

Secțiunea” Condiții de eligibilitate”

În plus, față de condițiile inițial stabilite, se menționează faptul că produsele care fac obiectul planului de marketing trebuie să fie incluse în Anexa I la TFUE.

Secțiunea ”Sume (aplicabile) și rata sprijinului”

Pentru a stimula interesul potețialilor beneficiari, valoarea maximă a sprijinului a crescut de la 100.000 euro la 250.000 de euro.

1.1.5.18.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.18.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.18.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.19. S. Modificarea sM 16.4a

1.1.5.19.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

Secțiunea ”Descrierea tipului operațiunii”:

Având în vedere că submăsura 16.4 este lansată din fonduri EURI, a fost introdusă modalitatea prin care această submăsură va contribui la atingerea obiectivelor EURI.

Secțiunea ”Beneficiari”:

Au fost aduse clarificări privind organizarea parteneriatului referitoare la tema proiectului și a problemei specifice/oportunității, care vor fi abordate de parteneriatul constituit, alți actori relevanți se pot alătura parteneriatului.

Se poate acorda sprijin prin această sub-măsură și parteneriatelor existente, dacă acestea îndeplinesc condițiile menționate la nivelul fișei și dacă depun exclusiv proiecte noi.

La nivelul grupului de lucru a fost solicitată includerea organizațiilor de producători alături de grupurile de producători și cooperative, în categoria beneficiarilor eligibili.

Secțiunea” Costuri eligibile”

A fost inserată propunerea conform căreia costurile generale ale proiectului trebuie se încadreze în maximum 10% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele care prevăd construcții – montaj și în limita a 5% pentru proiectele care prevăd investiții în achiziții simple sau acțiuni specifice sM 16.4/16.4a.

Au fost incluse in categoria cheltuielilor neeligibile, cheltuielile aferente 4.1 și 4.1a.

Secțiunea principii de selecție

A fost inclus un principiu nou prin care se are în vedere prioritizarea parteneriatelor care nu au depus proiecte pe măsura 16.4 în perioada de programare 2014-2020.

Secțiunea” Condiții de eligibilitate”

În plus, față de condițiile inițial stabilite, se menționează faptul că produsele care fac obiectul planului de marketing trebuie să fie incluse în Anexa I la TFUE.

Secțiunea ”Sume (aplicabile) și rata sprijinului”

Pentru a stimula interesul potețialilor beneficiari, valoarea maximă a sprijinului a crescut de la 100.000 euro la 250.000 de euro.

Au fost aduse modificări și în ceea ce privește costurile de funcţionare a cooperării care nu vor depăși 10% din valoarea maximă a sprijinului acordat pe proiect depus. De asemenea, au fost introduse și prevederi cu rivire la eligibilitatea cheltuielilor specifice altor măsuri.

1.1.5.19.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.19.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.19.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.20. T. Modificarea sM 17.1

1.1.5.20.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

În urma finalizării celei de-a doua sesiuni de depunere a cererilor de finanţare organizate pentru sub-măsura
17.1 în cursul anului 2020 și a consultării partenerilor economici şi sociali interesaţi de implementarea submăsurii (reprezentați ai fermierilor și ai companiilor de asigurare) a reieşit necesitatea operarii unor ajustări privind fişa acestei sub-măsuri în scopul clarificării unor aspecte din fişa măsurii.

1. O primă modificare constă în actualizarea legislaţiei privind asigurările ca urmare a sugestiilor primite, astfel Legea nr. 32/2000 a fost înlocuită cu Legea nr. 236/2018 privind distribuţia de asigurări.
2. Un alt set de propuneri are în vedere completarea condiţiei de eligibilitate care vizează ca pierderea producţiei să depăşească 20% din media anilor anteriori, unde au fost operate două completări, respectiv:

• menţionarea posibilităţii răscumpărării franşizei atinse cu plata unei prime suplimentare neeligibile – această prevedere a fost inclusă în urma clarificărilor aduse de serviciile Comisiei prin scrisoarea Ares (2019)621442 – 04/02/2019 potrivit căreia contractele de asigurare pot acoperi şi pierderi mai mici de 20% cu condiţia ca prima suplimentară plătită în acest scop să fie distinct evidenţiată şi considerată cheltuială neeligibilă;
• includerea posibilităţii de a asigura o producţie mai mare decât media anilor anteriori – modificarea are la bază propunerile primite din partea partenerilor economici şi sociali care au semnalat faptul că, în practică, ca urmare a aplicării unor tehnologii mai performante, producţia poate înregistra valori mai mari faţă de media anilor anteriori care ar trebui să poată face obiectul asigurării. În acest caz, pentru conformare cu condiţia de eligibilitate, fraşiza

atinsă de 20% din valoarea producţiei asigurate rămâne aplicabilă, iar prima suplimentară plătită, în acest scop, va fi considerată cheltuială neeligibilă.

3. În al treilea rând, se impune revizuirea unor prevederi din fişa sub-măsurii care puteau crea confuzii cu prevederile Ghidului Solicitantului. În acest sens, au fost eliminate trimiterile la prevederile Codului Civil din secţiunile privind Posibilitatea de a verifica şi controla măsurile şi cea privind Informaţii suplimentare specifice operaţiunii care reglementează modalitatea de evitare a supracompensării în cazul mai multor contracte de asigurare pentru aceeaşi cultură/specie, întrucât prin normele de implementare a măsurii s-a optat pentru restricţionarea eligibilităţii la un singur contract de asigurare pentru aceeaşi suprafață. Astfel, această limitare a fost introdusă şi în secţiunea privind Descrierea mecanismelor pentru a se asigura că nu se acordă o supracompensare, fiind astfel clarificat faptul că nu este posibilă încheierea mai multor contracte de asigurare pentru aceeaşi cultură/specie.
4. Definiţia sumei asigurate a fost revizuită şi completată pentru corelarea cu modalitatea de stabilire a pierderilor economice specifice. Totodată, a fost adăugat un paragraf pentru a asigura faptul că despăgubirea nu poate depăşi valoarea producţiei pierdute sau după caz, în funcţie de tipul de asigurare, cheltuielile tehnologice de producţie efectuate până la data producerii riscului asigurat. Această prevedere garantează, de asemenea, că este respectat principiul evitării supracompensării.
5. În secţiunea privind Alte informații privind sM 17.1, s-a introdus referinţa la depunerea on-line a documentaţiei de către beneficiar atât în ceea ce priveşte cererea de finanţare cât şi cererea de plată, aceasta fiind una din măsurile de simplificare şi debirocratizare introduse de către agenţia de plăţi pentru măsurile din PNDR, pe parcursul ultimilor ani.

1.1.5.20.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.20.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.20.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.21. U. Modificarea M 19

1.1.5.21.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

În baza prevederilor Regulamentului (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr.
1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022, precum și a prevederilor Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 privind Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19, este necesară completarea și modificarea fișei măsurii 19 – Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER, cu prevederi care vizează utilizarea fondurilor provenite din cadrul financiar multianual și din EURI pentru alocări suplimentare destinate Grupurilor de Acțiune Locală, ce vor fi utilizate pentru implementarea strategiilor actuale și pentru finanțarea sprijinului pregătitor necesar pentru elaborarea viitoarelor Strategii de Dezvoltare Locală. Pentru a asigura o dezvoltare durabilă socio- economică, în special în contextul actual provocat de COVID-19, este nevoie de continuitate în ceea ce privește activitatea GAL-urilor actuale cât și pregătirea strategiilor care vizează următoarea perioadă de programare. Astfel, fondurile destinate pentru sM 19.1 și pentru sM 19.4 contribuie la atingerea obiectivelor EURI.

În acest context, ca urmare a consultării partenerilor economici şi sociali interesaţi de implementarea măsurii a reieşit necesitatea operării unor modificări aduse fișei M19, astfel:

1. Completarea secțiunii Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la ariile de intervenție și la obiectivele transversale cu mențiuni privind modalitatea de repartizare a fondurilor disponibile în perioada de tranziție, astfel: fondurile provenite din EURI se vor direcționa atât pentru pregătirea strategiilor care vizează următoarea perioadă de programare (sM 19.1), cât și pentru cheltuielile de funcționare și animare ale GAL aferente perioadei de programare 2014-2020 (sM 19.4), iar fondurile provenite din cadrul financiar multianual vor fi utilizate pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală actuale (sM 19.2). Astfel se dorește continuitatea intervențiilor la nivelul teritoriilor LEADER pentru a asigura o dezvoltare durabilă socio-economică, în special în contextul actual provocat de COVID-19.

2. Se impune o corecție privind numărul de GAL-uri care acoperă teritoriul eligibil LEADER, respectiv secțiunea Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la ariile de intervenție și la obiectivele transversale va fi modificată, respectiv vor fi eliminate mențiunile ”de către un număr mai redus de GAL-uri față de perioada anterioară”, având în vedere că în actuala perioadă de programare numărul de GAL-uri care acoperă teritoriul eligibil LEADER este mai mare decât în perioada 2007-2013.

3. Secțiunea Detalii privind etapa de implementare a strategiilor se modifică prin eliminarea mențiunii ”intermediare” referitoare la evaluare, deoarece se are în vedere și realizarea unei evaluări finale de către GAL-uri a implementării SDL.

Fondurile disponibile în perioada de tranziție reprezintă fonduri suplimentare, față de cele de la momentul selecției SDL, prin urmare este oportună distribuirea acestora utilizând un mecanism similar cu cel aplicat la selecția SDL (în funcție de suprafață și populație și criterii de performanță). Prin urmare, această secțiune se va completa cu următoarea precizare privind modalitatea de repartizare către GAL-uri a fondurilor disponibile în perioada de tranziție: ”Totodată, GAL-urile vor beneficia de alocări suplimentare provenite din fondurile disponibile pentru perioada de tranziție. Distribuirea acestor fonduri se realizează în funcție de suprafața și populația vizată de SDL, către GAL-urile care îndeplinesc anumite criterii de performanță și demonstrează capacitatea de gestionare a fondurilor suplimentare. Mecanismul de distribuire și criteriile vor fi detaliate în cadrul național de implementare.”

4. Adaptarea fișei submăsurii 19.1 – Sprijin pregătitor pentru a corespunde finanțării sprijinului pregătitor pentru elaborarea viitoarelor strategii, din fondurile aferente perioadei de tranziție, în funcție de noile prevederi aplicabile LEADER pentru viitoarea perioadă de programare, astfel:

– secțiunea Descrierea tipului operațiunii, se va completa cu următoarele mențiuni: ”GAL-urile autorizate pentru funcționare în perioada 2014-2020, pot beneficia de sprijinul pregătitor în scopul elaborării SDL care vizează următoarea perioadă de programare. Sursa de finanțare pentru acest tip de sprijin este constituită din fondurile aferente LEADER pentru perioada de tranziție. Atât parteneriatele noi, cât și GAL-urile existente pot beneficia de acest sprijin. GAL-urile care implementează SDL aferentă perioadei de programare 2014- 2020, pot beneficia de acest tip de sprijin cu condiția respectării măsurilor privind dubla finanțare.”

– Pentru a clarifica categoriile de beneficiari eligibili, secțiunea Beneficiari se va completa astfel: ”Sprijinul pregătitor pentru elaborarea SDL care vizează următoare perioadă de programare este acordat atât parteneriatelor existente cât și celor nou formate.”

– secțiunea Condiții de eligibilitate, se va completa cu următoarea prevedere, inclusiv cu condițiile generale de eligibilitate aplicabile viitoarei perioade de programare:

”Acordarea Sprijinului pregătitor destinat elaborării SDL, ce are ca sursă de finanțare fondul de tranziție, se realizează cu respectarea condițiilor de eligibilitate aferente parteneriatului, teritoriului și strategiei, conform regulamentelor aplicabile următoarei perioade de programare:

• Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili;

• Grupuri alcătuite din parteneri care să reprezinte sectorul public și privat, economic și social din teritoriul eligibil, în care reprezentanții sectorului privat și a societății civile reprezintă cel puțin 51% (cu un acord formal semnat de fiecare membru);

• Grupurile trebuie să reprezinte un teritoriu omogen care să respecte spațiul eligibil pentru implementarea LEADER, cu o populație de cel puțin 10.000 de locuitori. Pentru zona Deltei Dunării se va accepta un prag minim al populației de 5.000 de locuitori. Teritoriul eligibil LEADER
cuprinde Unități Administrativ-Teritoriale-comune și poate cuprinde Unități Administrativ- Teritoriale-orașe mici cu o populație de maximum 20.000 locuitori.”

– Completarea secțiunii Principii în ceea ce privește stabilirea de criterii de selecție din cadrul fișei

submăsurii, respectiv: Principiul selecției parteneriatelor care dovedesc expertiză pentru realizarea activităților de consultare, animare și grupuri de lucru în vederea elaborării SDL nu se aplică pentru sprijinul pregătitor finanțat din fondurile de tranziție (având în vedere că se intenționează prioritizarea parteneriatelor care vor viza ”zone albe” – care nu au beneficiat de finanțare LEADER); detalierea și completarea principiului ce vizează structura parteneriatului cu următoarea precizare ”pentru sprijinul pregătitor finanțat din fondurile de tranziție: prezența zonelor care nu au beneficiat de finanțare LEADER în perioada 2014- 2020” și adăugarea unui nou principiu de selecție pentru a prioritiza parteneriatele care vizează un număr mai mare de unități administrativ teritoriale.

– Secțiunea Sume (aplicabile) și rata sprijinului se va modifica astfel încât să fie stabilită o valoare a sprijinului pentru finanțarea sprijinului pregătitor pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală viitoare, în perioada de tranziție. Conform prevederilor CPR referitoare la GAL-uri, nu mai există restricții privind numărul de locuitori, prin urmare, utilizând același mecanism de finanțare ca la acordarea sprijinului pregătitor anterior, se păstrează alocarea de 0,1 euro/locuitor pentru costurile de animare, dar se oferă posibilitatea finanțării unui teritoriu mai mare, limitarea la 15.000 euro fiind doar din punct de vedere financiar, teritoriul animat putând avea un număr de locuitori mai mare de 150.000 locuitori. Astfel, se introduce textul: ”Sprijinul pregătitor destinat elaborării SDL pentru perioada următoare de programare, provenit din fondurile de tranziție, va fi acordat până la suma maximă de 30.000 Euro valoare publică nerambursabilă pentru SDL depusă de parteneriat, astfel:

• Costurile pentru animare (descrise la lit. a secțiunea cheltuieli eligibile): se va acorda în funcție de numărul de locuitori existent la nivelul teritoriului vizat, respectiv 0,1 Euro/locuitor, și nu va depăși 15.000 Euro.

• Costurile legate de elaborarea strategiei (descrise la lit. b) se vor încadra în suma maximă de 15.000 de euro, indiferent de mărimea teritoriului și populația acoperită de SDL.”

Având în vedere modificările operate în cadrul fișei măsurii 19 şi prevederile existente în cadrul capitolului
8.1 din PNDR, secțiunea Selecţia proiectelor/cererilor de finanțare, este necesară modificarea mențiunilor ce vizează selecția submăsurii 19.1, ținând cont de decizia de finanțare a sprijinului pregătitor pentru viitoarea perioadă de programare din fondurile alocate perioadei de tranziție 2021-2022, astfel: o singură sesiune de selecție a proiectelor care vizează perioada de programare 2014-2020, iar pentru următoarea perioadă de programare, în cazul acestei submăsuri, va fi organizată o sesiune de selecție a proiectelor pentru finanțarea elaborării viitoarelor strategii din fondurile de tranziție, aceste etape fiind preliminare selecției SDL.

1.1.5.21.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.21.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.21.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.22. V. Actualizarea Planului de evaluare – Cap. 9

1.1.5.22.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

În baza Regulamentului privind tranziția PAC, aprobat în data de 23 decembrie 2020 (Regulamentul (UE) nr. 2220/2020 al Parlamentului European și al Consiliului), a fost agreată extinderea aplicabilității cadrului legal existent în anii 2021-2022, astfel încât o serie de termene stabilite în cadrul Capitolului de Evaluare necesită actualizări în acord cu perioada tranzitorie.

Astfel, prin aprobarea Regulamentului (UE) nr. 2220/2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022, activitatea de evaluare va continua şi în perioada 2021-2022, conform dispoziţiilor tranzitorii, cu extinderea termenelor atât pentru evaluarea ex post, cât şi pentru elaborarea Raportului Anual de Implementare (RAI).

Modificările avute în vedere vizează următoarele secţiuni:

– la secţiunea 9.2. Guvernanţă şi coordonare, în cadrul subsecţiunii Organisme implicate şi responsabilitatea acestora a fost menţionat şi Regulamentul (UE) nr. 2220/2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii, iar la subsecţiunea Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală a fost detaliată perioada 2014-2020, conform aplicării regulilor tranzitorii, cu explicaţia că aceasta este extinsă până la 2022;

– la secţiunea 9.3. Subiecte şi activităţi de evaluare, în cadrul subsecţiunii 4. Activităţile de raportare şi acţiunile întreprinse în urma activităţii de evaluare a fost modificat termenul de depunere a raportului de evaluare ex post, extins la 31 decembrie 2026;

– la secţiunea 9.4. Date şi informaţii, în cadrul subsecţiunii Surse de date care trebuie folosite – Date de monitorizare a fost menţionată perioada de extindere a PNDR 2014-2020 (extins până la 2022, în contextul aplicării regulilor tranzitorii);

– la secţiunea 9.5. Planificare, în cadrul subsecţiunii Stadiu – Activităţi – Data (stabilită) au fost modificate

următoarele termene:

• în cadrul procesului de Guvernanţă, activitatea de prezentare/discutare a RAI la Comitetul de Monitorizare a fost extinsă de la 2024 la 2026, monitorizarea strategiei de comunicare a fost extinsă de la 2024 la 2026, iar pregătirea caietului de sarcini şi a procedurilor de licitaţie şi realizarea procedurii de licitaţie pentru evaluarea ex post a fost replanificată pentru perioada 2022-2023;
• în cadrul procesului de Implementare, raportarea activităţii anuale de implementare (RAI) se va extinde şi în anii 2025-2026, iar termenul limită pentru finalizarea evaluării ex post este anul 2026;
• În cadrul procesului de Diseminare, revizuirea şi diseminarea constatărilor evaluărilor se va extinde până în 2026

– în cadrul Fig. Chp. 9.5 au fost modificaţi anii de referinţă pentru transmiterea RAI şi a raportului de evaluare ex post: 2026;

– la secţiunea 9.7 Resurse, în cadrul subsecţiunii Resurse umane a fost menţionată perioada de extindere a PNDR 2014-2020 până la 2022, în contextul aplicării regulilor tranzitorii.

1.1.5.22.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.22.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.22.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.23. W. Actualizarea elementelor privind ajutorul de stat – Cap. 13

1.1.5.23.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

1.1.5.23.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.23.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.23.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.24. X. Actualizarea informatiilor privind complementaritatea – Cap. 14

1.1.5.24.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

1.1.5.24.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.24.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.24.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.25. Y. Modificarea Cap. 17 privind Reteaua Rurala Nationala

1.1.5.25.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

modificându-se astfel:

„Sprijinul FEADR va fi utilizat pentru funcţionarea RNDR şi implementarea Planului de Acţiune a RNDR de către structurile implicate, prin:

a. implementarea activităților al căror beneficiar este USR, implicit AM PNDR, în vederea asigurării unei abordări unitare și informări permanente, diseminare de informații privind dezvoltarea rurală, prin instrumente precum: evenimente, study visit, cursuri, livrabile, social media etc.
b. implementarea activităților ai căror beneficiari pot fi entități cu caracter public sau privat nonprofit, asociații, fundații, parteneriate, având calitatea de membri ai RNDR care desfășoară activități și proiecte conform PMA, în vederea facilitării proceselor de cooperare și a acțiunilor realizate în comun, dezvoltării capacității de inovare, schimbului de experiență și cunoștințe între actorii locali etc.”

3. Tot în cadrul cap. 17.4, o altă modificare se referă la paragraful „Prin externalizarea anumitor servicii, AM se va asigura că firmele contractante vor dispune de personal calificat și suficient pentru desfășurarea activitaților RNDR în mod eficient.”, care devine:

„AM se va asigura că beneficiarii vor dispune de personal cu competente în domeniu în vederea desfășurării activitaților RNDR în mod eficient.”

1.1.5.25.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.25.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.25.4. egătura dintre modificare și AP

1.1.5.26. Z. Modificarea sM 21

1.1.5.26.1. Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea

MADR prin directia de specilitate elaboreaza o schema de sprijin pentru sectorul bovin in baza Comunicarii Comisiei Europene C(2021) 564 din 28 ianuarie 2021 privind Cadrul temporar în materie de ajutor de stat în contextul pandemiei COVID-19. Potrivit acestei propuneri se dopreste ca spriniul sa fie acordat inclusiv beneficiarilor M 21, in conditiile respectarii regulii de cumul si incadrarea in plafonul maxim admis de comunicare, respectiv 225 000 euro/beneficiar.

Analizând prevederile Comunicarii Comisiei Europene C(2021) 564 din 28 ianuarie 2021 cu privire la cumul si suma maxima de care poate beneficia un solicitant poate integra si sprijinul FEADR, considerăm că sprijinul sus menționat poate fi acordat în contextul în care nu se depășește suma maxima eligibila potrivit Comunicarii, fapt ce conduce la asigurarea egalitatii de sanse beneficiarilor FEADR.

În plus, consideram ca cele doua tiplogii de sprijin in asmablul lor au un obiectiv si o coerenta care converg catre depasirea crizei provocate de COVID.

Astfel, fisa submăsurii 21, secțiunea sume și rate de sprijin a fost modificată după cum urmează – Beneficiarii care accesează măsura 21, măsură specifică de acordare a unui sprijin temporar cu caracter excepțional, în cadrul FEADR, ca răspuns la epidemia COVID 19 din cadrul PNDR 2014-2020, se vor supune prevederilor Comunicarii Comisiei Europene C(2021) 564 din 28 ianuarie 2021 privind Cadrul temporar în materie de ajutor de stat în contextul pandemiei COVID-19, în ceea ce privește cumulul de sprijin.

1.1.5.26.2. Efectele estimate ale modificării

1.1.5.26.3. actul schimbării asupra indicatorilor

1.1.5.26.4. egătura dintre modificare și AP

2. STATUL MEMBRU SAU REGIUNEA ADMINISTRATIVĂ
2.1. Zona geografică acoperită prin program Zone geografice:

Descriere:

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 acoperă întregul teritoriu al României. România este situată în partea de Sud-Est a Europei, la intersecţia cu principalele axe de comunicaţii Nord-Sud şi Est- Vest.

Suprafaţa este de 238.391 km2 şi cuprinde: 61,3% teren agricol (cca. 14,6 mil. ha, din care 64,2% teren arabil, 32,9 % păşuni şi fâneţe naturale şi 2,7% plantaţii de pomi şi vie); 28,3% păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră; 10,4% suprafaţa construită a localităţilor, ape, drumuri, căi ferate şi terenuri neproductive (INS Tempo Online, 2012).

Din punct de vedere al mărimii suprafeţei sale, România este o ţară medie în UE 27 (5,41% din suprafaţa UE 27). Teritoriul României cuprinde 5 regiuni bio-geografice (stepică, pontică, panonică, continentală şi alpină) din cele 11 ale Europei.

Din suprafaţa totală a ţării, circa 87,1% reprezintă spaţiul rural (conform definiției din legislația națională) format din comune, ca unități administrativ teritoriale împreună cu satele componente, iar pe acest teritoriu locuia 45,0% din populația României în anul 2012.

Repartizarea pe zone geografice este echilibrată: 33% zona de câmpie (până la 300 m altitudine), 37% zona colinară (300-1000 m) şi 30% zona montană (peste 1000 m altitudine).

2.2. Clasificarea regiunii Descriere:

3. EVALUARE EX-ANTE
3.1. Descriere a procesului, inclusiv plasarea în timp a principalelor evenimente, rapoarte intermediare, în ceea ce privește principalele etape ale dezvoltării PDR.

Conform prevederilor art. 55 din Regulamentul 1303/2013, statele membre efectuează evaluări ex ante în vederea creșterii calității elaborării fiecărui program. Evaluările ex ante sunt sub responsabilitatea autorității însărcinate cu pregătirea programelor.

În aceste condiții, Autoritatea de Management pentru PNDR a lansat, prin măsura de asistență tehnică din PNDR 2007-2013, licitația publică pentru atribuirea contractului ”Evaluarea ex ante a programului de dezvoltare rurală aferent perioadei 2014-2020”, în urma căreia contractul a fost atribuit asocierii formate din
S.C ACZ CONSULTING SRL – leader al asocierii, Iris S.R.L. și T33 S.R.L.

Contractul a fost semnat în data de 13 decembrie 2013, iar întâlnirea de inițiere a proiectului – kick-off meeting s-a desfășurat în data de 13 ianuarie 2014.

Obiectivul general al acestei evaluări este de a aduce valoarea adăugată reală și de a îmbunătăți calitatea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 și de a furniza judecăți de valoare și recomandări privind aspectele programării, de către experți independenți de cei implicați în programare. Evaluarea ex ante a PNDR 2014-2020 include și evaluarea strategică de mediu (SEA), realizată în conformitate cu cerințele Directivei Europene SEA 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programare asupra mediului și ale Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 care transpune prevederile directivei mai sus menționate. Evaluarea Strategică de mediu a fost efectuată de același contractor, respectiv asocierea condusă de SC ACZ CONSULTING.

Astfel, au fost elaborate 3 rapoarte intermediare în care au fost analizate următoarele: analiza SWOT și strategia (Raport Intermediar I), măsuri, indicatori, capacitatea administrativă, teme orizontale și sub- program tematic (Raport Intermediar II), iar Raportul Intermediar III a conținut ca și anexă versiunea preliminară a Raportului final de evaluare ex ante. În data de 1 iulie 2014, evaluatorul ex ante a transmis un raport preliminar de evaluare ex ante care cuprinde și versiunea preliminară a Raportului privind Evaluarea Strategică de Mediu și care este anexă la Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 transmis către serviciile Comisiei Europene în luna iulie 2014.

Raportul final de evaluare ex ante a fost transmis în data de 23 martie 2015, iar Raportul final privind Evaluarea Strategică de Mediu a fost transmis în data de 20 martie 2015.

Analiza evaluatorului acoperă toate capitolele programului şi se finalizează cu concluzii şi recomandări pentru Autoritatea de Management pentru îmbunătăţirea şi asigurarea coerenţei Programului prezentate în secțiunea 3.2.

3.2. Tabel structurat care conține recomandările evaluării ex ante și modul în care acestea au fost abordate.

Titlul (sau referința) recomandării Categoria de recomandare Data
001. Indicatorii comuni Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
002. Indicatorii comuni Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
003. Indicatorii comuni Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
004. Indicatorii comuni Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
005. Indicatorii comuni Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
006. Indicatorii comuni Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
007. Indicatorii adiționali Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
008. Indicatorii adiționali Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
009. Indicatorii adiționali Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
010. Indicatorii adiționali Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
011. Evidențele care susțin analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
012. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
013. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
014. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014

015. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
016. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
017. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
018. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
019. Analiza SWOT în perspectiva SEA Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
020. Analiza SWOT în perspectiva SEA Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
021. Analiza SWOT în perspectiva SEA Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
022. Analiza SWOT în perspectiva SEA Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
023. Conexiunea cu analiza SWOT Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
024. Formularea corectă a nevoilor Analiza SWOT, evaluarea necesităților 07/03/2014
025. Strategia Construcția logicii de intervenție 10/04/2014
026. Strategia Construcția logicii de intervenție 10/04/2014
027. Strategia Construcția logicii de intervenție 10/04/2014
028. Strategia Construcția logicii de intervenție 10/04/2014
029. Măsuri Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
030. Măsuri Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
031. Măsuri Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
032. Analiza și evaluarea gradului de integrare în PDR al principiului egalității de șanse și nediscriminării Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
033. Conexiunea cu analiza SWOT Construcția logicii de intervenție 06/06/2014

034. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
035. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
036. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
037. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
038. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
039. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
040. Analiza contribuției Rețelei Rurale la implementarea politicii rurale și la buna guvernanță în zonele rurale Construcția logicii de intervenție 06/06/2014
041. Plan indicatori Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare 06/06/2014
042. Plan indicatori Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare 06/06/2014
043. Plan indicatori Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare 06/06/2014
044. Plan Indicatori Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare 28/06/2014
045. Plan Indicatori Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare 28/06/2014

046. Analiza Planului de evaluare Dispozițiile de implementare a programului 06/06/2014
047. Analiza Planului de evaluare Dispozițiile de implementare a programului 06/06/2014
048. Resurse umane Dispozițiile de implementare a programului 29/06/2014
049. Resurse umane Dispozițiile de implementare a programului 29/06/2014
050. Resurse umane Dispozițiile de implementare a programului 29/06/2014
051. Resurse umane Dispozițiile de implementare a programului 29/06/2014
052. Resurse umane Dispozițiile de implementare a programului 29/06/2014
053. Analiza gradului de adecvare al sub-programelor tematice Altele 06/06/2014
054. Analiza gradului de adecvare al sub-programelor tematice Altele 01/07/2014
055. Strategia Construcția logicii de intervenție 19/06/2014
056. Raportul final preliminar Construcția logicii de intervenție 01/07/2014
057. Măsura 4 Recomandări specifice SEA 01/07/2014
058. Măsura 6 Recomandări specifice SEA 01/07/2014
059. Măsura 7 Recomandări specifice SEA 01/07/2014
060. Măsura 8 Recomandări specifice SEA 01/07/2014
061. Măsura 16 Recomandări specifice SEA 01/07/2014
062. Măsura Leader Recomandări specifice SEA 01/07/2014
063. Rețeaua Rurală Altele 27/11/2014
064. Sub-program tematic – SWOT și Nevoi Altele 27/11/2014
065. Sub-program tematic – SWOT și Nevoi Analiza SWOT, evaluarea necesităților 27/11/2014

066. Analiza Planului de Evaluare Dispozițiile de implementare a programului 02/12/2014
067. Resurse umane Dispozițiile de implementare a programului 02/12/2014

3.2.1. 001. Indicatorii comuni

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Verificarea indicatorilor de context Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.2. 002. Indicatorii comuni

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014

Subiect: Verificarea indicatorilor de context Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.3. 003. Indicatorii comuni

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Verificarea indicatorilor de context Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.4. 004. Indicatorii comuni

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Verificarea indicatorilor de context Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.5. 005. Indicatorii comuni

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Verificarea indicatorilor de context Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.6. 006. Indicatorii comuni

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Verificarea indicatorilor de context Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.7. 007. Indicatorii adiționali

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Verificarea indicatorilor de context Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.8. 008. Indicatorii adiționali

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Verificarea indicatorilor de context Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.9. 009. Indicatorii adiționali

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Verificarea indicatorilor de context Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.10. 010. Indicatorii adiționali

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014

Subiect: Verificarea indicatorilor de context Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.11. 011. Evidențele care susțin analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Consistența analizei SWOT Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.12. 012. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Consistența analizei SWOT Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.13. 013. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Consistența analizei SWOT Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.14. 014. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Consistența analizei SWOT Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.15. 015. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Consistența analizei SWOT Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.16. 016. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Consistența analizei SWOT Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.17. 017. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Consistența analizei SWOT Descrierea recomandării
Se recomandă introducerea următoarelor elemente:

(Amenințare) Inițiere întârziată a activităților aferente Strategiilor de dezvoltare rurală ale GAL-urilor.

(Amenințare): Riscul de dezangajare de fonduri UE din cauza lipsei capacității beneficiarilor locali publici și privați de susținere și realizare a investițiilor productive.

Se recomandă a se completa analiza SWOT cu următoarele informații suplimentare referitoare la elemente suplimentare aferente politicilor UE:

a. Macroregiunea Dunării din punct de vedere al consolidării capacităților și creșterii eficienței publice

b. Creșterea eficienței actorilor locali ca rezultat al sprijinului acordat prin intermediul PO DCA

c. Atenția acordată la nivelul UE proceselor de inovare socială ce integrează diferite tipuri de cunoștințe (producătorii și consumatorii sunt considerați ca fiind surse de informații) în noul program de cercetare (ORIZONT 2020)

d. Îmbunătățirea infrastructurii de comunicații și accesibilității ca urmare a investițiilor realizate în perioada 2007-2013 prin FEDR

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.18. 018. Formularea elementelor incluse în analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Consistența analizei SWOT Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.19. 019. Analiza SWOT în perspectiva SEA

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Consistența analizei SWOT Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.20. 020. Analiza SWOT în perspectiva SEA

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Consistența analizei SWOT Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.21. 021. Analiza SWOT în perspectiva SEA

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Consistența analizei SWOT Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.22. 022. Analiza SWOT în perspectiva SEA

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Consistența analizei SWOT Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.23. 023. Conexiunea cu analiza SWOT

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Consistența analizei nevoilor Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.24. 024. Formularea corectă a nevoilor

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 07/03/2014
Subiect: Consistența analizei nevoilor Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.25. 025. Strategia

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 10/04/2014
Subiect: Construcția intervenției logice Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.26. 026. Strategia

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 10/04/2014
Subiect: Construcția intervenției logice Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.27. 027. Strategia

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 10/04/2014
Subiect: Construcția intervenției logice Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.28. 028. Strategia

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 10/04/2014
Subiect: Construcția intervenției logice Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.29. 029. Măsuri

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 06/06/2014
Subiect: Construcția intervenției logice Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.30. 030. Măsuri

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 06/06/2014
Subiect: Construcția intervenției logice Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.31. 031. Măsuri

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 06/06/2014
Subiect: Construcția intervenției logice Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.32. 032. Analiza și evaluarea gradului de integrare în PDR al principiului egalității de șanse și nediscriminării

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 06/06/2014
Subiect: Construcția intervenției logice Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.33. 033. Conexiunea cu analiza SWOT

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 06/06/2014
Subiect: Construcția intervenției logice Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.34. 034. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 06/06/2014
Subiect: Construcția intervenției logice Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.35. 035. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 06/06/2014
Subiect: Construcția intervenției logice Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.36. 036. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 06/06/2014
Subiect: Construcția intervenției logice

Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.37. 037. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 06/06/2014
Subiect: Construcția intervenției logice Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.38. 038. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 06/06/2014
Subiect: Construcția intervenției logice Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.39. 039. Analiza gradului de adecvare al abordării pentru dezvoltarea locală plasată sub semnul comunității

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 06/06/2014
Subiect: Construcția intervenției logice Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.40. 040. Analiza contribuției Rețelei Rurale la implementarea politicii rurale și la buna guvernanță în zonele rurale

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 06/06/2014
Subiect: Construcția intervenției logice Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.41. 041. Plan indicatori

Categoria de recomandare: Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare Data: 06/06/2014
Subiect: Stabilirea targeturilor, distribuția alocărilor financiare Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.42. 042. Plan indicatori

Categoria de recomandare: Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare Data: 06/06/2014
Subiect: Stabilirea targeturilor, distribuția alocărilor financiare Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.43. 043. Plan indicatori

Categoria de recomandare: Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare Data: 06/06/2014
Subiect: Stabilirea targeturilor, distribuția alocărilor financiare Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.44. 044. Plan Indicatori

Categoria de recomandare: Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare Data: 28/06/2014
Subiect: Stabilirea targeturilor, distribuția alocărilor financiare Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.45. 045. Plan Indicatori

Categoria de recomandare: Stabilirea de obiective, distribuția alocărilor financiare Data: 28/06/2014
Subiect: Stabilirea targeturilor, distribuția alocărilor financiare Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.46. 046. Analiza Planului de evaluare

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului Data: 06/06/2014
Subiect: Acțiuni de implementare

Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.47. 047. Analiza Planului de evaluare

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului Data: 06/06/2014
Subiect: Acțiuni de implementare Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.48. 048. Resurse umane

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului Data: 29/06/2014
Subiect: Acțiuni de implementare Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.49. 049. Resurse umane

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului Data: 29/06/2014
Subiect: Acțiuni de implementare Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.50. 050. Resurse umane

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului Data: 29/06/2014
Subiect: Acțiuni de implementare Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.51. 051. Resurse umane

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului Data: 29/06/2014
Subiect: Acțiuni de implementare Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.52. 052. Resurse umane

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului Data: 29/06/2014
Subiect: Acțiuni de implementare Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.53. 053. Analiza gradului de adecvare al sub-programelor tematice

Categoria de recomandare: Altele Data: 06/06/2014
Subiect: Sub-programul pomicol Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.54. 054. Analiza gradului de adecvare al sub-programelor tematice

Categoria de recomandare: Altele Data: 01/07/2014
Subiect: Sub-programul pomicol Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.55. 055. Strategia

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 19/06/2014
Subiect: Construcția intervenției logice Descrierea recomandării
Se constată o lipsă de consistență între FA din Cap. 5 – Strategie și Cap. 8 – Măsuri, astfel:

a. Măsura 1: FA 1A și 1C sunt menționate în Cap. 5 dar nu și în Cap. 8

b. Măsura 2: FA 1A este menționată în Cap. 5, dar nu este menționată în Cap. 8.

c. Măsura 10: A fost adăugată Submăsura 10.2 care contribuie la FA 4A. FA 4B, 5A, 5D și 5E nu apar în Cap. 5, dar apar în Cap. 8. În Cap. 5, FA 5A a fost eliminat din tabel, dar textul indică faptul că FA este prezentă la Măsura 10.

d. Măsura 11: A fost introdusă Submăsura 11.1; nu este clar dacă există o submăsură 11.2. În Cap. 5 au fost eliminate FA 4A, 4C și 5E care în schimb apar în Cap. 8. FA 4C a fost eliminată din tabel, în schimb textul indică faptul că FA este prezentă la Măsura 11.

e. Măsura 13: Din Cap. 5 a fost eliminată FA 4A, în timp ce Cap. 8 păstrează mențiunile referitoare la FA 4A și 4C.

f. Măsura 16: FA 5A este menținută în Cap. 5, dar este eliminată din Cap. 8. În schimb FA 2A și 6A sunt eliminate atât din Cap. 5, cât și din Cap. 8.

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.56. 056. Raportul final preliminar

Categoria de recomandare: Construcția logicii de intervenție Data: 01/07/2014
Subiect: Raport final preliminar Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.57. 057. Măsura 4

Categoria de recomandare: Recomandări specifice SEA Data: 01/07/2014
Subiect: Recomandări specifice SEA

Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.58. 058. Măsura 6

Categoria de recomandare: Recomandări specifice SEA Data: 01/07/2014
Subiect: Recomandări specifice SEA Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.59. 059. Măsura 7

Categoria de recomandare: Recomandări specifice SEA Data: 01/07/2014
Subiect: Recomandări specifice SEA Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.60. 060. Măsura 8

Categoria de recomandare: Recomandări specifice SEA Data: 01/07/2014
Subiect: Recomandări specifice SEA Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.61. 061. Măsura 16

Categoria de recomandare: Recomandări specifice SEA Data: 01/07/2014
Subiect: Recomandări specifice SEA Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.62. 062. Măsura Leader

Categoria de recomandare: Recomandări specifice SEA Data: 01/07/2014
Subiect: Recomandări specifice SEA Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.63. 063. Rețeaua Rurală

Categoria de recomandare: Altele Data: 27/11/2014
Subiect: Contribuția rețelei la implementarea politicii de dezvoltare rurală și la buna guvernanață Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.64. 064. Sub-program tematic – SWOT și Nevoi

Categoria de recomandare: Altele Data: 27/11/2014
Subiect: Consistența analizei SWOT Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.65. 065. Sub-program tematic – SWOT și Nevoi

Categoria de recomandare: Analiza SWOT, evaluarea necesităților Data: 27/11/2014
Subiect: Consistența analizei SWOT Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.66. 066. Analiza Planului de Evaluare

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului Data: 02/12/2014
Subiect: Acțiuni de implementare Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.2.67. 067. Resurse umane

Categoria de recomandare: Dispozițiile de implementare a programului Data: 02/12/2014
Subiect: Acțiuni de implementare Descrierea recomandării

Modalitatea de abordare a recomandării sau justificarea motivului pentru care nu a fost luată în considerare

3.3. Raport de evaluare ex-ante

4. SWOT ȘI IDENTIFICAREA NEVOILOR
4.1. SWOT

4.1.1. Descriere generală cuprinzătoare a situației actuale a zonei vizate de program, pe baza indicatorilor contextuali comuni și specifici programului și pe baza altor informații calitative actualizate

RO dispune de un potenţial de dezvoltare important, dar insuficient utilizat. Cu o suprafaţă totală de
238.391 km² {1} [CI 3] şi o populaţie de 21,356 mil. locuitori (Eurostat 2012) {1} [CI 1], RO este pe locul 7 în UE27 după suprafaţă (6,0%) şi populaţie (4,25%). Regional se constată o distribuție echilibrată a teritoriului între 6 regiuni (14,33% NV, 14,30% Centru, 15,46% NE, 15% SE, 14,45% S-Muntenia, 12,25% SV-Oltenia, 13,44% V), în timp ce București-Ilfov ocupă doar 0,76% din teritoriul. Pe zone geografice (munte, deal şi câmpie) teritoriul RO este repartizat în proporţii relativ echilibrate.

Zonele rurale, reprezentative pentru RO, au resurse substanţiale de dezvoltare. În 2012, spaţiul rural (cf. def. din cap. 8.1) avea o suprafață de 207 522 km² (87,1%) {3} [A3] și 45,0% din populația RO {2} [A1]. Populaţia rurală nu este distribuită uniform, având o pondere ridicată în anumite regiuni (S-Muntenia – 58,6%, NE – 56,8% şi SV Oltenia – 51,9%) cu cea mai mare densitate, exceptând regiunea București-Ilfov, în regiunea NE (63,24 loc/km2) și densitate redusă în V (26,51 loc/km²) {2} [A4]. Aceste disparități își pun amprenta asupra dezvoltării socio-economice și asupra calității vieții populației rurale.

Populaţia rurală cunoaște un declin demografic, fiind în continuă scădere și în curs de îmbătrânire. Între 2005-2012, a scăzut cu 65.646 de persoane {2} și conform prognozelor demografice scăderea va continua în ritm moderat, până în 2015, cu un declin accentuat între 2015-2050{5}.

În zona montană deja marcată de handicapuri naturale, declinul demografic devine şi mai accentuat prin renunțarea la activităţi economice ceea ce a dus la migraţia forţei de muncă sau la acutizarea fenomenului de sărăcie.

În perioada de referință, la nivel RO, analiza structurii populației pe categorii de vârstă nu arată diferențe semnificative (categoria 0-14 ani a scăzut cu 0,6% ajungând la 15% în 2012, iar 15-64 ani și peste 65 ani au avut un trend ușor ascendent – cu 0,3%, respectiv 0,2%, până la 70%, respectiv 15% în 2012) {1}[CI 2], fenomenul de diminuare și îmbătrânire a populației rurale fiind evident. Categoria 0-14 ani a scăzut (de la 17,8% în 2005 la 16,6% în 2012), iar cea de peste 65 de ani se menţine la nivel ridicat (18,7% în 2005 şi
18,3% în 2012) {2}[A2].

Situația generală a economiei RO

În planul dezvoltării economice, RO deține o poziţie modestă în UE27, ponderea în PIB-ul UE în 2012 fiind de 1%. Chiar dacă după 2010 PIB-ul pe locuitor (€) a înregistrat creşteri, raportat la media UE27 în termeni de PPS/locuitor, reprezintă 49% {1}[CI 8].

Sectorul agricol şi economia rurală, în general, are potenţial de creştere substanţial, încă insuficient exploatat. Ca urmare și nivelul investițiilor nete în sector a crescut constant începând cu 2010, înregistrând o valoare de 89.866,5 mil lei (20.194,72 mil €) în 2012. {4}Agricultura a generat 6.924,752 mil € valoare adăugată brută (VAB) de 6,01% din totalul VAB. Evoluţia distribuţiei VAB pe sectoare de activitate relevă scăderea continuă a ponderii agriculturii (9,52 % din VAB total în 2005; 6,0% în 2012) în favoarea sectorului secundar (35,90% în 2005; 42,3% în 2012) şi terţiar (54,58 % în 2005; 51,6% în 2012). Deşi

acest fenomen reflectă un proces de apropiere a structurii economiei RO de cea din restul SM, ponderea sectorului agricol rămâne de peste 3 ori mai mare decât în UE27 (1,74% în 2012) {1}[CI 10].

În 2012, productivitatea muncii în agricultură, silvicultură şi pescuit a fost de 2464 €/persoană ocupată, de aprox. 5 ori mai mică decât media RO (12.527 €/persoană ocupată), iar în sectorul secundar (industrie şi construcţii) și terțiar, valorile au fost de 1,5 respectiv 1,3 ori mai mari {1}[CI 12].

Dezvoltarea afacerilor la scară mică este sursă importantă de locuri de muncă/obţinere de venituri. Dintre IMM-urile active cu profil non-agricol, numai 18,1% figurau în rural în 2011, ce denotă o pondere redusă
a celor implicate în desfășurarea activităților de industrie, servicii şi turism rural. Analiza IMM-urilor
din rural arată capacitatea redusă de a genera locuri de muncă pentru populaţie.

Deși în perioada 2005-2011, numărul IMM-urilor cu profil non-agricol din rural a crescut cu 16%, efectele crizei din ultimii trei ani analizați au dus la o scădere cu 7492, ajungând la 77.315 IMM (sector secundar și terțiar) în 2011 {2} [A24]

Cu toate că microîntreprinderile ce desfășurau activități non-agricole în rural au fost sprijinite și prin PNDR 2007-2013 densitatea IMM-urilor la 1.000 de locuitori în rural este mai redusă decât la nivel naţional (9,64 față de 23,66 în anul 2011) {7}[A25].

Privind infrastructura de turism, capacitatea de cazare a înregistrat o creștere de 6,13% în 2012 față de 2005, hotelurile deţinând 60% din capacitatea totală. Capacitatea de cazare în pensiunile agroturistice a înregistrat o creștere de 59,4% datorată în mare parte, sprijinului acordat prin FEADR. {4} [A 23]. Cu toate acestea, turismul rural nu are un nivel de dezvoltare satisfăcător în calitatea infrastructurii de suport și servicii, în special cele de agrement.

Accesul IMM-urilor la finanțare rămâne problematic. Din punct de vedere al teritorialității, serviciile financiare sunt greu accesibile întreprinderilor din rural și sectorului agricol datorită costurilor de creditare ridicate. În 2012, în agricultură au fost acordate 4,0% din totalul creditelor. Conform evaluării ex-ante a instrumentelor financiare în PNDR 2014-2020, creditele acordate agricultorilor au fost de 4 ori mai mici, comparativ cu nivelul înregistrat la nivel UE (281 €/ha teren arabil în RO şi 1.203 €/ha teren arabil în UE). Deși au existat mecanisme financiare (scheme de garantare), unii beneficiari ai finanțării PNDR 2007-2013 nu au reușit să acceseze credite pentru investiții. Principala cauză a fost lipsa unui tip de credit adaptat la specificul agriculturii. Cerințele instituţiilor bancare pentru accesarea fondurilor (de ex. pentru garanții), sunt similare oricărei alte companii sau IMM, fiind dificil de îndeplinit. Insuficienta specializare a
serviciilor de creditare s-a reflectat direct asupra sistemului de garantare pentru agricultură nefiind utilizat la capacitatea planificată dar şi în nivelul limitat de accesare al programului și rata crescută de proiecte
reziliate în rândul beneficiarilor selectați.

Reducerea nr. de ateliere de prestări servicii şi a unităţilor cooperaţiei meşteşugăreşti a generat comprimarea severă a economiei sociale din rural. La nivelul 2010, din 2017 cooperative 42,5% erau cooperative meșteșugărești ce practicau activităţi tradiţionale (meşteşuguri, artizanat) {4}

Educație și formare profesională

Populaţia rurală din RO, în 2011, are un nivel de instruire scăzut, ponderea cea mai mare a populaţiei între 25 şi 64 de ani urmând doar gimnaziul (38,5%). Privind studiile preuniversitare, 22,2%, respectiv 17,4%

din populație a urmat o școală profesională, respectiv liceu și 1,6% studii superioare {8} [A10].

Rata abandonului şcolar este mult mai ridicată în rural decât în urban, dar şi în raport cu nivelul naţional ce înregistrează, în anul şcolar 2011/2012, 4,2% în învăţământul liceal şi profesional. În rural, rata abandonului şcolar din sectorul educaţional analizat, atingea 5,3%, cu 1,2% peste rata din urban{2} [A11].

În ultimul deceniu, nr. liceelor agricole, agromontane și veterinare a înregistrat o tendință descendentă (cu 40% – în 2011 – 67 astfel de licee la nivel național şi 44 în rural), cea mai drastică scădere fiind în cazul liceelor agricole (cu 52%) {4} [A12] Scăderea nr. de licee cu profil agricol s-a produs concomitent cu reducerea nr. de absolvenţi (cu peste 44% din 2001 până în 2011), în 2011 înregistrându-se un procent de 0,76 % din total absolvenți de liceu la nivel național. Privind situația din rural, la nivelul 2011 doar 1,20% din absolvenți finalizau un liceu agricol {4}[A13]. O evoluție pozitivă a reprezentat-o nr. total de absolvenți de studii superioare cu acest profil, crescând cu 27% față de 2005, ajungând în 2012 la 4397 de absolvenți, o oportunitate pentru întinerirea generațiilor de fermieri cu pregătire adecvată{4}. Atractivitatea scăzută a sectorului agricol și scăderea nr. absolvenţilor școlilor cu profil agricol sunt factori ce au contribuit la scăderea nivelului de instruire a managerilor exploataţiilor agricole.

În RO, formarea profesională pe parcursul întregii vieți se află în stadiu incipient de manifestare, fapt ce reiese din gradul redus de participare la procesul de instruire. Gradul de participare la educație sau instruire al populației cu vârsta între 25-64 ani a fost de 1.4%, în cazul populației rurale acesta fiind și mai scăzut, respectiv de 0,5% {2}[A17]. O situație similară apare și pentru M111 din PNDR 2007-2013 fiind formați până la sfârșitul lui 2013 doar 27.237 de fermieri (beneficiari ai M 112 și 141) din targetul de 92.002 {39}. Rata scăzută de realizare (30%), a fost datorată insuficientei coordonare în implementare cu alte măsuri (în special cu cele pentru care formarea era obligatorie) și gradul ridicat de complexitate al procedurilor de atribuire a contractelor, ce a dus la întârzieri semnificative în implementare.

Structura forței de muncă și ocuparea

Urbanizarea populației active. Dezvoltarea economică a sectorului secundar și terțiar a atras în ultimul deceniu populația activă rurală către zonele urbane, în 2012 fiind cu 11,7% mai mare decât cea din rural (44,6%) {4}.

Deși populația activă din rural înregistrează un trend ușor descendent (cu 1%) între 2005-2012 pe fondul scăderii și îmbătrânirii acesteia, există forță de muncă disponibilă implicată preponderent în agricultura de subzistență și semisubzistență.

Populaţia ocupată se diminuează la nivel naţional şi în rural. La nivel naţional, în 2012, rata ocupării, reprezentând gradul de concentrare a populaţiei ocupate în vârstă de 15-64 ani, era de 59,5%, mai mică faţă de media UE cu 4,7%{1}[CI 5].

Raportat la mediul de rezidență, observăm că în 2012, rata ocupării populației între 15-64 ani în rural (60,7%) este cu 1% mai mare decât cea din urban, ceea ce indică o ocupare insuficientă a forţei de muncă din această zonă {2}[A5].

În spaţiul rural, se înregistrează o scădere a ratei de ocupare la principala grupă de vârstă, 15-64 ani (61,6% în 2005, comparativ cu 60,7% în 2012) {2}[A5].

În perioada de referință 2005-2012, analiza populaţiei ocupate pe sectoare de activităţi ale economiei naţionale indică scăderea nr. acestora în sectorul primar și secundar (cu 3,2 % în agricultură și 1,7 % în

industrie şi construcţii) și o creștere cu 4,9% în sectorul terțiar{2} [CI 11] .

În spațiul rural, structura populației ocupate indică o pondere mai ridicată în agricultură, de 60,3%, comparativ cu cea din nonagricol (cu 20,1% faţă de industrie şi 19,6 % faţă de servicii) {2}[A9].

Analizând structura populaţiei ocupate privind statutul profesional, în 2012, lucrătorii pe cont propriu şi familiali neremuneraţi din rural reprezentau 89% din totalul populației încadrată la acest statut profesional, la nivel național. În contextul economiei rurale, ponderea lor este de 57,9% din totalul populaţiei ocupate în rural în 2012, aspect asociat mai curând cu agricultura de subzistență și cu lipsa alternativelor decât cu spiritul antreprenorial {2}[A6].

Șomajul

În contextul în care în 2012 rata şomajului din RO rămâne sub media UE (10,5% în UE27 şi 7% în RO) {1} [CI 7] o rată de ocupare mai ridicată în rural arată un șomaj ascuns și subocupare. Rata șomajului în rural este de 5,1% comparativ cu 8,6% în urban. Categoriile cele mai expuse riscului de șomaj sunt tinerii între 15-24 ani. Ponderea şomerilor din această categorie a crescut de la 13,9% în 2005 la 15,9% în 2012 {2} [A7]. Rata şomajului pe termen lung în rural a fost în 2012 de 2,0% {4}.

Calitatea vieții în zonele rurale

În 2011, 40,3 % din populație era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, fiind cu 16,1 pp mai mare decât în UE27 {1}[CI 9]. Aceste diferențe au caracter teritorial, ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din rural reprezentând 54,2% (61,9% în 2007) {2} [A8].

Participarea redusă şi acces limitat la piaţa muncii duc la venituri mici, risc ridicat de sărăcie şi excluziune socială și la un grad scăzut de informare.

Una dintre cele mai expuse categorii la riscul de excluziune socială este minoritatea romă. Conform Recensământului populației și locuințelor din 2011, 3,09% (621.573) din persoane sunt romi {2} [A32] din care 63% în rural{40}. În 2012, la romii din rural între15 – 64 ani, se înregistra o rată de ocupare de 38 %, fiind cu 28 % sub procentul din urban. {2}. Integrarea romilor rămâne o problemă, în special în rural.
Totuși, rezultatele implementării strategiei adoptate de RO, încurajarea participării la învățământul superior, facilitarea accesului la servicii de sănătate, creșterea gradului de conștientizare privind discriminarea, au îmbunătățit situația existentă, solicitând atenție prin monitorizarea și implementarea planului de măsuri al “Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012-2020″{47}

În zona rurală veniturile sunt relativ scăzute (în 2011 – 503 €/gospodărie față de 621 €/gospodărie în urban). Ponderea veniturilor (numerar şi în natură) din agricultură reprezintă 42% din venitul total brut/gospodărie în rural, iar salariile sunt în jurul procentului de 26% {2} .

De asemenea, existența unor lanțuri de distribuție lungi, care presupun cel puțin 2 intermediari (angrosist și detailist) între fermieri și clienții lor, face ca veniturile fermierilor să fie mai reduse.

Zonele rurale din RO sunt afectate de lipsa sau deficienţa infrastructurii, cu impact negativ asupra dezvoltării economice şi a calităţii vieţii.

Preponderent, zona montană se confruntă cu o infrastructură precară.

Deși prin cele 295 de proiecte implementate prin M 322 a PNDR 2007-2013 finalizate până în prezent, au fost realizați sau reabilitați 1563,7 km de drum, 1456,11 km de conducte de alimentare apă și 2035,6 km de canalizare, infrastructura de bază din rural continuă să fie deficitară și insuficient dezvoltată{41}. Din totalitatea drumurilor comunale cu o lungime de 31.639 km -37,8% din totalitatea drumurilor publice, 7% au fost modernizate. 48% sunt pietruite şi 29% de pământ, fiind impracticabile în perioadele cu precipitaţii{9}[A19]. Deşi între 2005-2012 lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile din rural a înregistrat o creștere considerabilă (cu 55,65%), accesul populației la rețea este mai scăzut decât în urban (70,29% localități rurale față de 99% localități urbane). Lungimea rețelei de canalizare a crescut cu 22,68% în perioada analizată, dar nr. de localități rurale beneficiare este cu 75,37% mai scăzut decât cele urbane (21,53% în rural față de 96,90% în urban) {2}[A20].

Principale dificultăți în realizarea proiectelor pentru infrastructura de bază, în special a celor integrate, au fost: complexitatea mare (inclusiv înțelegerea necorespunzătoare a conceptului de proiect integrat), durata mare de execuție, lipsa reglementărilor clare, inclusiv imposibilitatea beneficiarilor de a susține până la final investiția. Pentru realizarea investițiilor a fost necesară obținerea unui nr. mare de autorizații emise de diverse autorități ceea ce a îngreunat implementarea.

Serviciile de bază nu răspund nevoilor populaţiei rurale, iar deficitul condiţiilor pentru dezvoltarea spaţiului rural din perspectivă socială are un impact negativ asupra dezvoltării economice a zonelor rurale din RO. Infrastructura educațională este insuficientă. Educația antepreșcolară (creșe) și preșcolară (grădinițe) se confruntă cu un deficit major în ceea ce privește infrastructura. Din 295 creșe în 2011, doar
1% se aflau în rural, unde erau înregistrați 45,5% din totalul copiilor cu vârste cuprinse între 0 şi 4 ani. Procentul de acoperire a grădinițelor în rural a fost de 7,44 % din totalul RO în anul școlar 2012-2013. {2} [A21].

Identitatea culturală a satului românesc reprezintă o importantă sursă de dezvoltare locală şi este caracterizată de un patrimoniu cultural material și imaterial divers. În rural, accesul locuitorilor din sate şi comune la cultură este limitat, comparativ cu accesul celor din urban. Patrimoniul cultural din rural arată un grad ridicat de degradare ce impune investiții pentru restaurarea acestora.

O parte integrantă a moștenirii culturale în RO o reprezintă așezămintele monahale. Acestea au specifică păstrarea identităţii şi tradiţionalității naţionale prin practici meşteşugăreşi, culinare și agricole și prin conservarea stilurilor arhitecturale specifice regiunilor. Din totalul de 18.439 unităţi de cult din RO, doar 1,5% sunt mănăstiri, 0,4% schituri iar 49,3% din mănăstiri şi peste 56% din schituri sunt monumente istorice. O pondere ridicată a acestor obiective se află într-o stare degradată și necesită investiții de restaurare și conservare pentru a menține valoarea lor culturală {29}.

Conservarea biodiversității spațiului rural, păstrarea patrimoniului cultural și perpetuarea tradițiilor, inclusiv a alimentelor tradiționale, în zona rurală este cel mai bine asigurată de micii fermieri, care asigură o balanță între agricultura intensivă, viabilă economic și cea extensivă, mai prietenoasă cu mediul.

Accesul la internet în mediul rural, deși în creștere rămâne limitat. În RO 42% dintre gospodării au conexiune la internet şi 23% conexiune broadband. Această rată nesatisfăcătoare de penetrare în zonele rurale se datorează veniturilor scăzute, lipsei calculatoarelor în gospodării, condiţiilor de acoperire DSL precare. Internetul wireless aproape inexistent. În 2012 rata de penetrare a internetului în bandă largă la puncte fixe era de 60,28% în urban și doar 23,47% în rural {14} [A18]. Între 2007-2013 această problemă a fost abordată în special prin proiectul RO-NET și submăsura 322e PNDR 2007-2013, ambele având ca

obiectiv principal extinderea accesului la servicii în bandă largă în rural. Până astăzi au fost identificate prin proiectul RO-NET, 783 de localități “zone albe” unde realizarea de investiții în infrastructura de acest tip ar conduce la crearea de valoare adăugată. În cadrul M 322e au fost contractate spre finanțare 56 proiecte în valoare de 9.3 mil €, a căror implementare va duce la asigurarea accesului la internet pentru 16.203 gospodării din 193 de sate, respectiv pentru 41.552 de persoane{41}. Cu toate că prin PNDR 2007-2013, în cadrul M322e au fost finanțate investițiile de tip broadband, Agenda digitală 2020 previzionează un nivel minim de 30 Mbps față de viteza preconizată anterior de 1-4 Mbps. La finalul semestrului I 2014, din totalul conexiunilor broadband în rural 15,5% reprezintă conexiuni la viteze mai mari sau egale cu 30 Mbps.

La sfârșitul lui 2011, mai puțin de 33% din persoanele din rural utilizaseră măcar o data un calculator deși 53,9% din gospodării au acces la internet. Una dintre cauzele unui nivel atât de scăzut al indicatorilor de accesare în raport cu infrastructura existenta, este lipsa abilităților necesare (ca efect al gradului scazut de educatie){4}

Deși a început să funcționeze în ultima parte a anului 2011, RNDR și-a demonstrat utilitatea, contribuind la schimbul de informații, cunoaștere și experiențe între cei implicați în dezvoltarea comunităților, privind oportunitățile de finanțare prin PNDR 2007-2013.

Dezvoltare și guvernanță locală

LEADER vizează o dezvoltare echilibrată a teritoriilor rurale. În 2012, teritoriul acoperit de GAL-uri este de aprox. 141.398 km2 (1.805 comune și 79 de orașe sub 20.000 locuitori) cu circa 58% din populația eligibilă LEADER, respectiv 6,686 mil persoane {12} [A15, A16]. Între 2007-2013 au fost selectate 163 de GAL-uri și până la sfîrșitul lui august 2013, semnaseră contracte în cadrul sub-măsurii 431.2 și începuseră implementarea activităților. Cu toate că implementarea LEADER s-a demarat cu întârziere, la 31.01.2015 rata de contractare era de 98,98% din alocarea totală. Cu privire la plăți, în ianuarie 2015 nivelul acestora se situa la 32,78% datorită lipsei de experienţă a GAL şi a autorităţilor de implementare.

Analiza sectorului agricol

Utilizarea terenurilor agricole

O particularitate a agriculturii RO este dualitatea modului de gestionare a suprafeței agricole: jumătate din SAU este gestionată de exploatațiile agricole de tip comercial, eficiente și competitive, iar cealaltă jumătate revine fermelor de subzistență și semi-subzistență.

În RO, suprafaţa agricolă utilizată (SAU) este în scădere, tendinţă manifestată şi în UE27. Între 2005- 2010 SAU a scăzut cu 4,3 % (de la 13,9 mil ha la 13,3 mil ha). În structura pe categorii de folosinţă cea mai mare pondere o deţin terenurile arabile (62,4 %), urmate de păşuni şi fâneţe (33,9%). SAU – arabil și culturi permanente a scăzut între 2005-2010 cu 6,3% și respectiv cu 8,2%, în timp ce SAU – pășuni și fânețe s-a menținut constantă {1}{10} [CI 18].

În 2013, plantațiile pomicole acopereau 158,6 mii ha (de la 313,4 mii ha în 1990), aprox. 1.2% din SAU. Majoritatea sunt plantații îmbătrânite, cu potenţial redus, în declin (52,4% din total) sau abandonate.
Suprafața cu plantaţii pe rod este de 67 mii ha (42,2% din total) şi doar 8,54 mii ha plantaţii tinere (5,4% din total suprafaţă){24}. Majoritatea sunt exploatate în sistem extensiv (clasic) și doar 31,6% în sistem intensiv și super-intensiv {24}. Capacitatea de depozitare și stocare este insuficientă, nefuncționă sau depășită tehnologic.

Distribuţia regională a SAU diferă în funcţie de varietatea reliefului şi de condiţiile socio-economice. SAU are valori ridicate în special în Regiunile V şi S iar terenul arabil predominant în SE (16,5%) şi S- Muntenia (17,5%). În Centru şi NV păşunile şi fâneţele deţin mai mult de jumătate din SAU (65,6% şi respectiv 52,8% {10}. Suprafaţa cultivată în ferme ecologice este încă redusă. În 2012, în RO, doar 2,1% din SAU total a fost cultivată în sistem ecologic, comparativ cu 5,8% în UE 27. Din cele 288 mii ha, 64,2% (185 mii ha) erau în conversie şi doar 35,8% (103 mii ha) certificate. În 2012 faţă de 2007, suprafeţele cultivate ecologic au crescut de peste 2 ori {2} [CI 19].

Modul de organizarea în agricultură

Gradul de organizare a fermierilor în special privind participarea pe piață rămâne în continuare scăzut, existînd doar 107 grupuri de producători (GP) recunoscute, majoritatea pentru cereale, respectiv lapte și produse din lapte. În sectorul legume- fructe 21 GP recunoscute preliminar și 6 organizații de producători [A28] {41}.

În sectorul cooperatist la nivelul anului 2011 erau 2566 de cooperative din care 52% în rural. Nr.acestora s-a redus cu aproximativ 24% față de 2005. Cea mai mare scădere au înregistrat-o cooperativele din sectorul primar, ajungând aproape la jumătate, de la 1287 la 717 [A29 ] {4}

În conformitate cu Strategia națională de agricultură pe termen mediu și lung, sectorul cooperatist agricol este în continuare insuficient dezvoltat comparativ cu cel național, iar tendința este una de reducere. Spre deosebire de cooperativele din EU, cele din RO îşi desfăşoară activitatea în producție şi mai puțin în procesare sau marketing, acolo unde ar putea să răspundă unor provocări legate de structura fragmentată din RO.

Din anul 2011 până în anul 2015, numărul unităților procesatoare de produse ecologice a crescut de la 106 ajungând la 156, diversificându-se astfel și gama sortimentală. Totuși din numărul total de operatori certificați în sistemul de agricultură ecologică de către organismele de inspecție și certificare la nivelul anului 2015 (12.231), ponderea procesatorilor este doar de 1%.

Lipsa fondurilor și a slabei reprezentări a GP și cooperativelor, nr. mic al spaţiilor de depozitare au devenit o problemă majoră. Mai puţin de 20% din necesarul de depozitare şi condiţionare pentru producţia de legume- fructe şi circa 40% pentru cartofi generează pierderi importante de venit.

Deși, până 2015, există un nr. de 10 organizaţii interprofesionale reprezentative pentru produsele agroalimentare, 5 recunoscute (1 – cereale și produse derivate din cereale,1 – struguri, vin, produse pe bază de vin, 1 – carne de pasăre, ouă, 1 – legume-fructe proaspete și procesate, 1 – carne de porc) și 5 în curs de recunoaștere (zahăr, plante medicinale, produse ecologice, grăsimi vegetale și șroturi furajere, orez), legăturile între fermieri, procesatori și comercianți privind promovarea și comercializarea produselor agroalimentare sunt insuficient dezvoltate.

Dimensiunile fizice şi economice ale exploataţiilor agricole

Dimensiunile fizice şi economice ale exploataţiilor agricole din RO înregistrează diferenţe semnificative faţă de mediile UE. În 2010, pe teritoriul RO se aflau 32,1% (3.859.040) din totalul exploataţiilor agricole din UE27 (cu 10,0% mai puţine faţă de 2005). Dimensiunea medie a unei exploataţii RO (3,4 ha SAU/fermă, în creștere doar cu 0,1 ha SAU/fermă față de 2005) este de 4 ori mai mică decât cea a UE (14,3 ha SAU) {1}, iar gradul de fragmentare este foarte ridicat, suprafața medie a parcelei fiind de 0,45 ha, fiecare fermier deținând în medie 4,8 parcele {23}. Creșterea lentă a dimensiunii medii este cauzată

în special de efectele crizei economice din ultimii ani. În cazul RO, forma predominantă de deținere a terenurilor este în proprietate. 89,8% din exploatații dețin în proprietate 60,4% din SAU și 1,7% din exploatații au în arendă 27,4% din SAU {43}. Un decalaj mare faţă de UE27 există şi în cazul dimensiunii economice/exploatație agricolă, de 9,4 ori mai mică în RO (2.700,2 € producţie standard (SO)/fermă în RO; 25.450,0 € SO/fermă în UE27 [CI 17] .

Conform RGA 2010, faţă de 2002, la nivel naţional modificările structurale nu au fost semnificative. Fermele mici, sub 5 ha, reprezintă 93,1% din totalul exploataţiilor şi utilizează 29,7% din SAU. Fermele, peste 50 ha, mult mai puţine la număr (21.210), gestionează 52% din SAU.

Pentru cea mai mare parte a exploataţiilor agricole RO înregistrează un nivel scăzut de dezvoltare economică. În categoriile sub 8000 € SO, se încadrează 96,7% din nr. total de ferme, ce reprezintă 43% din fermele din UE27 din această clasă de mărime. Fermele cu dimensiunea economică începând cu 8.000 € SO (în nr. de 127.100 exploatații, adică 3,29% din totalul exploatațiilor din RO) au cele mai mari șanse de îmbunătățire a performanțelor economice, în special prin creșterea nivelului de comercializare a producției proprii. Dintre acestea, categoria 8.000-12.000 € însumează aprox. 61.000 exploatații agricole (aproape 48% din total exploatațiilor peste 8.000 € SO) și reprezintă fermele care au caracter de semi-subzistență și potenţial ridicat de orientare către piață. Exploatațiile de dimensiuni medii, (12.000 – 250.000 € SO) reprezentând 50% din total exploatațiilor de peste 8.000 € SO. Acestea reprezintă segmentul important în care există nevoia de investiții pentru depășirea lacunelor legate de dotare și productivitate. Fermele mari de peste 250.000 € SO sunt în nr. de 2.462.

La nivel regional nu există diferenţe semnificative faţă de situaţia naţională. Excepţie face Regiunea V care are un nivel superior de dezvoltare a fermelor, atât din punct de vedere al dimensiunii fizice (6,3 ha SAU/unitate) ce depăşeşte cu 2,9 ha SAU media naţională/fermă (3,4 ha), cât şi al dimensiunii economice (4.096 SO/fermă) {1} [CI 17]. În zona montană se remarcă o pondere crescută a exploatațiilor de mici dimensiuni, conform INS 2010 (din totalul de aprox. 750 mii ferme în zona montană, 69% < 2ha și 22%- 2ha -5ha). Forma juridică de organizare a exploatațiilor agricole Conform RGA 2010, 30,6 mii aveau personalitate juridică. Restul de 99,2% erau organizate ca exploataţii agricole individuale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi familiale fără personalitate juridică {11}{10}[ [A27]. Doar 15% din proprietăți sunt înregistrate în prezent în Registrul de Carte Funciară, Oficiul de Cadastru. RO este însă, în plin proces de elaborare a unui sistem de înregistrare a proprietăților urmărindu-se creșterea acestui procent. Structura producției agricole Conform Strategiei naționale de agricultura pe termen mediu și lung (2014), RO se remarcă prin diversitatea condițiilor pedo-climatice, favorabile pentru obținerea de producții agricole diversificate, calitative și cantitative ce pot acoperi un segment important al cererii interne de produse agro-alimentare și nu numai. În ciuda potenţialului considerabil, randamentele din agricultura RO sunt modeste, indicând o utilizare a factorilor de producţie cu mult sub valorile optime {44}. Producția medie de cereale la ha a RO, este în continuare cu 30% sub nivelul UE (2013). Analiza principalelor categorii de culturi, înregistrează cele mai mari diferențe de randamente la secară (RO se situează la 55%, din media UE). Diferența este mare și în cazul grâului (62% din media UE), orzului (64% din media UE) și a porumbului (66% din media UE). Situația relevă lipsa de tehnologii și material biologic adaptate la condițiile pedoclimatice RO {48}. Suprafețele cultivate cu plante oleaginoase au avut evoluții diferite. Dacă în cazul culturii de floarea soarelui acestea au crescut constant începând cu 2009 (mai lent în ultimii 3 ani), în cazul rapiței au existat fluctuații majore. În contextul unei creșteri a cererii în UE pentru produsele din această grupă, în anul 2013 suprafața cultivată cu rapiță, de 276,6 mii ha, se situa la doar 51% din valoarea înregistrată în 2010. O ușoară tendință de diminuare au înregistrat și suprafețele de soia. Producțiile totale și medii la ha au oscilat puternic de la un an la altul, în special datorită dependenței agriculturii RO de condițiile climatice {4}. Suprafețele aferente culturii de cartofi, conform APIA, au scăzut constant în ultimii ani astfel că în 2014 au fost cultivate mai puțin de jumătate (47,5%) față de 2007. Randamentele acestor culturi sunt scăzute, media 2001-2011 situându-se la 54% din media UE 27 {1}. Suprafața cultivată cu legume s-a diminuat ușor, cu 3%, între 2009-2013 ajungând la 259.029 ha la finalul ultimului an de analiză. Aceeași tendință s-a manifestat și la nivelul suprafețelor sub sere și solarii ce însumează 3780 ha, unde s-a obținut doar 6% din producția de legume. Circa 20% din producție este asigurată de ferme și companii mari, iar 80% de ferme mici. În acest context, imposibilitatea de a asigura o aprovizionare continuă și o calitate constantă și costurile ridicate de producție ce se reflectă în prețurile mari pentru produsele RO, fac ca mare parte din cererea internă (în jur de 65%) să fie în continuare acoperită din importuri {4}. Creşterea animalelor este un domeniu cu tradiţie în RO, fapt confirmat de preponderenţa fermelor cu profil de creştere a animalelor şi mixte (68% din total) {10}. Efectivele de animale au un nivel redus (4,0% din total UE 27, respectiv 5,4 mil UVM), iar nr. acestora a scăzut într-un ritm mai accelerat în RO decât în UE27, în special la bovine şi suine {1} [CI 21]. În 2013 comparativ cu 2009 efectivele de bovine au scăzut cu 20%. Producţia de lapte şi de carne de vită este concentrată în fermele mici şi mijlocii şi constituie o activitate agricolă desfăşurată în mod tradiţional în zona montană. Aici se înregistrează în prezent 22% din efectivele de bovine, 19% ovine, 15% caprine ce determină obținerea de produse de înaltă valoare. Efectivele de porci s-au redus cu 21% în 2013 față de 2009. Până în anul 2016, efectivul total de porcine a continuat să scadă, fiind reprezentat de un număr de 4.752 mii capete din care 4.295 mii capete au beneficiat de condiții superioare de bunăstare ce reprezintă 90,4%, mai mic cu 8,2% față de 2013, din care scroafe și scrofițe de reproducție 365 mii capete (mai mic cu 2,7% față de 2013). În cazul scrofițelor de reproducție în perioada 2009-2013 diminuarea a fost mai drastică, de 33%. Situația s-a reflectat și în producția scăzută de carne până în 2014, chiar dacă cererea nu s-a modificat și RO este una din cele mai mari consumatoare. Producţia internă de carne de porc asigură doar 50% din cererea totală din România. Începând cu anul 2015 producția de carne de porc a început să crească și consumul anual de carne de porc a crescut la sfârșitul anului 2015 la 31,4 kg/locuitor, față de 29,1 kg/locuitor în anul 2013. În anul 2016 din producția de carne totală provenită de la cei 5.054 mii capete porci grași, 84 % a provenit din sacrificarea celor 4.222 mii capete care au beneficiat de condiții superioare de bunăstare în exploatațiile cu angajamente în cadrul M 215. Efectivele de ovine și caprine au înregistrat 3 ani consecutivi de creștere. Dar rămân în continuare cu mult sub valorile înregistrate la începutul anilor ’90, iar piața pentru produsele aferente este în plină expansiune. Pentru bovine și păsări nu au existat schimbări semnificative {4}. Producțiile medii (carne și lapte) pentru aceste două specii rămân însă modeste. Cu privire la producțiile medii, RO se situează cu 25% sub nivelul înregistrat în UE 27 pentru carnea de oaie și capră și cu 15% în cazul cărnii de pui.{48} În anul 2016 efectivul total de păsări a fost în scădere fiind reprezentat de un număr de 76,69 mil. capete, din care 34,15 mil. capete au fost păsări ouătoare. Astfel din totalul de 265 mil.capete păsări livrate pe total țară, 236 mil capete păsări ce provin din exploatațiile autorizate sanitar veterinar au beneficiat de condiții superioare de bunăstare, având o pondere de 89%. Producția de carne de pasăre a crescut, ajungând în anul 2016 la 559 mii tone față de 457 mii tone în anul 2013 și consumul de carne de pasăre a înregistrat un trend ascendent ajungând la 25,3 kg/locuitor în anul 2015, din care 11,2 kg (44%) provine de la păsări crescute în condiții superioare, față de un consum de 22,1 kg/locuitor în 2014. Producția de ouă a crescut în anul 2016 ajungând la 7.358 milioane bucăți față de 6.388 milioane bucăți realizate în anul 2013 iar consumul de ouă/locuitor la sfirșitul anului 2015 a fost de 293 bucăți ouă/locuitor Domeniul apicol este favorizat în RO de condițiile pedoclimatice. În ciuda creșterii numărului de albine începând cu 2000, producția de miere a continuat să fluctueze (1.354.218 stupi {4} 26.678 to. miere în 2013 {45}; Apicultura ecologică este în curs de dezvoltare, 15% din producția totală de miere este ecologică, iar nr. aferent al apicultorilor crescând în numai un an cu peste 5% (2011 față de 2010) {45}. Există un potenţial de dezvoltare la nivelul tinerei generaţii de apicultori (în 2012, 84% dintre apicultori sunt <51 de ani, iar 33% < 35 de ani){37}. În plus, apicultura și produsele ecologice au fost identificate ca prioritare în Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020- 2030. Practicarea agriculturii cu valoare naturală ridicată generează produse locale importante pentru conservarea naturii, aceste produse ajutând la menținerea peisajelor naturale din zonele rurale, prin continuarea practicilor agricole într-un mod tradițional. Însă respectarea acestor practici conduce la costuri mai mari pentru fermieri, deoarece lucrările manuale necesită un efort mai mare și sunt mai costisitoare decât utilizarea practicilor mecanizate moderne. Sectorul agricol este expus, mai mult decât alte sectoare, daunelor cauzate potențialului de producție de către dezastre naturale, fenomene climatice nefavorabile și evenimente catastrofale. Susținerea sectroului în astfel de conjuncturi limită poate afecta viabilitatea și competitivitatea exploatațiilor confruntate cu asemenea dezastre sau evenimente. Prin urmare necesitatea unor măsuri de prevenție pentru evitarea degradării potențialului agricol este esential pentru fermieri și autoritățile care gestionează aceste situații. Forța de muncă din agricultură În fermele din RO, în 2010, forţa de muncă existentă echivala cu 1,5 mil de Unităţi Anuale de Muncă (AWU) – 16,7% din total UE 27 {1} [CI 22]. La fel ca în UE 27, în forţa de muncă din agricultură predomină bărbaţii. Majoritatea fermierilor îşi lucrează individual terenul (52,9% din total AWU). Forţa de muncă angajată este doar 4,8% din AWU, nivel cu 11,1 pp mai mic decât în UE 27. În 2010, raportul dintre nr. managerilor de ferme < 35 de ani ce revin la un manager de >55 de ani este apropiat de cel al UE (12:100 în RO, faţă de 14,2:100 în UE 27) şi reflectă gradul de îmbătrânire al forţei de muncă din sector, ce se înscrie în tendinţele UE. Acest fenomen se reflectă și în ponderea tinerilor fermieri: 7,27% în totalul managerilor de fermă {1}[CI 23].

În RO, comparativ cu alte state ale UE27, forţa de muncă din agricultură este încă supradimensionată. În 2012, în RO peste 28,3% din totalul persoanelor ocupate activau în agricultură, 2,1% în industria alimentară, 2,0% în turism şi 0,7%, în sectorul forestier. Doar în cazul agriculturii există diferenţe substanţiale faţă de UE27 (indicatorul UE fiind de 6 ori mai mic); în restul sectoarelor menţionate, RO înregistrează valori apropiate {1}[CI 13]. Rata de ocupare în activităţi agricole, forestiere şi piscicole a

fost în ultimii 5 ani relativ constantă, în jurul valorii de 29%, cu mult peste media UE (4,6%). În acest context, nu se prefigurează modificări relevante în evoluţia dimensiunii forţei de muncă pentru perioada imediat următoare {1},{10}. În profil regional, rata de ocupare în activităţi agricole, forestiere şi piscicole înregistrează cele mai mari valori în Regiunile NE (41,54%) şi SV Oltenia (40,09%), unde şi caracterul rural este mai pronunţat.

Productivitatea muncii și a factorilor de producție. Există decalaje semnificative între RO şi UE27 şi în materie de productivitate a muncii în sectorul agricol. Valoarea medie a productivităţii muncii pentru anii 2010-2012 a fost de 4 ori mai mică decât cea înregistrată în UE 27 (4.328,5 €/AWU, respectiv 14.967,0
€/AWU) {6}. Indicatorul a avut una dintre cele mai scăzute rate de creştere față de restul SM (0,1%){1}[CI 14]. Diferențe semnificative față de UE au fost legate de intensitatea utilizării forței de muncă în fermă, ca expresie a productivității. AWU/fermă din RO a fost la ½ din media UE 27 (0,4 AWU/fermă față de 0,8
{6}} [CI 17]. În 2010, doar 2,5% dintre manageri au absolvit învăţământ agricol (educație de bază sau completă) (față de 7,3% în 2005), cu mult sub nivelul UE de 29,6%, iar 97,5% aveau doar experienţă practică agricolă {1}[CI 24]. În sectorul de cercetare agricolă, rezultatele slabe se reflectă şi prin ponderea scăzută a IMM-urilor din sectorul agricol ce desfăşoară activităţi de cercetare – dezvoltare, respectiv 1,2% din totalul IMM-urilor ce desfășoară astfel de activități {2}[A31].

Sistemul de cercetare agricolă din coordonarea Academiei de Ştiințe Agricole din RO cu peste 50 de ani în domeniu, este în declin și mai deține doar 60 unități de cercetare dezvoltare şi inovare de interes public ce administrează un patrimoniu funciar de cca. 30.000 ha, din care activitatea de cercetare agricolă, reprezintă cca. 90%. În rețeaua de interes public activează cca. 530 de cercetători ce acoperă toată plaja de profesiuni specifice şi conexe domeniului de cercetare agricolă, zootehnică, piscicolă, silvică şi de industrie alimentară{38}.

Cât privește sistemul de consultanţă în 2012, nr. total de angajaţi din reţeaua de consultanţă publică era de 850 persoane din care 500 în centrele locale de consultanţă agricolă şi 350 în camerele agricole judeţene (ambele funcționând în cadrul Consiliilor Județene) {37}[A14]. Aceștia acoperă doar 25% din UAT (raportul optim fiind de 1 consultant/ UAT). În perioada de programare anterioară, acest sistem a fost unul insuficient adaptat la cerințele PAC, al calității și al accesului fermierilor la serviciile de consultanță agricolă. Sprijinul prin intermediul M 143 a vizat un nr. de 15.717 de fermieri beneficiari de servicii de consultanță. Rata scăzută de doar 31,4% de realizare înregistrată la sfârșitul lui 2013, a avut ca principale cauze gradul ridicat de complexitate al procedurilor de atribuire a contractelor dar și o corelare insuficientă cu măsurile a căror beneficiari au fost principalii vizați pentru consultanță {39}.

Contribuția agriculturii la dezvoltarea economiei RO

Ca efect al restructurărilor de producţie şi a sprijinului comunitar, productivitatea globală a factorilor din agricultură a crescut cu 13% între 2009-2011 faţă de 2005 {1}[CI 27]. În acest context şi venitul sectorului agricol a crescut constant, începând cu 2007 (excepţie anul 2011 – atipic), ajungând în 2012 la 1.931,9
€/AWU, respectiv 19,1% din media UE27 {1}[CI 26]. În RO, veniturile fermierilor se situează la 47,1% din venitul mediu pe angajat. La nivelul UE27 ponderea este şi mai mică (37,1%). Analizate valoric, veniturile fermierului RO sunt de 4 ori mai mici decât cele ale fermierilor din UE (1,6 €/oră în RO faţă de 6,3 în UE 27) {6}.

În 2012, VAB (la costul factorilor de producţie pe AWU) a fost de 2.169,5 €/AWU, reprezentând doar 17,1% din nivelul UE27. Între 2007-2012 decalajul faţă de media UE27 a fost aproape acelaşi, excepţie făcând anul 2011 (23,5%) {1}[CI 25].

Nivelul scăzut al VAB în agricultură a afectat şi sumele alocate viitoarelor investiţii. Deşi, în 2011, 18,9% din VAB din agricultură s-a reîntors în sector sub forma investiţiilor, totuşi nivelul formării brute de capital fix în agricultură (FBCF) rămâne cu 25% sub media UE {1} [CI 28]. Deși s-au realizat investiții importante în dezvoltarea de noi procese și produse agricole, în special pentru introducerea de tehnologii și tehnici inovative (20.292 proiecte depuse pe M 121, 123 și 312 PNDR 2007-2013 din care 5.577 contractate, cu o valoare publica totală de 1.757 mil € – la finalul anului 2013){27}, din volumul total al investițiilor realizate în RO în 2011, doar 3,7% au fost în agricultură, procent menținut și în 2012 {4}.

Toate acestea influențează negativ gradul de înzestrare tehnică al exploatațiilor agricole. Dotarea unui agricultor din RO, comparativ cu UE15, este de cca. 25–26 de ori mai mică (350 € în imobilizări corporale/fermier RO faţă de 9.000–9.200 € în UE15 {5} [A30]. Acest fapt se datorează şi dimensiunii fizice şi economice reduse a majorității exploataţiilor agricole, lipsei structurilor asociative, dar şi sistemul de creditare şi garantare deficitar, obţinerea creditelor necesare realizării investiţiilor și costul ridicat al acestora a reprezentat una dintre problemele majore ale agricultorilor.

Infrastructura de irigații

Lipsa fondurilor a influențat negativ și infrastructura necesară pentru adaptarea agriculturii la schimbările climatice, în condițiile în care agricultura RO este în continuare, dependentă de condițiile meteorologice, ce generează fluctuații mari ale veniturilor fermierilor. Sistemele de irigaţii existente sunt, în mare parte, degradate şi nefuncţionale sau neadaptate la tipologia fermelor și cerințele utilizatorilor. Din cauza ineficienței acestor sisteme, utilizarea și întreținerea lor este costisitoare pentru fermieri.

Până la această dată, au fost constituite un număr de 473 OUAI și 24 FOIF, a căror suprafaţă se regăsește în surafața viabilă economic de 1,8 mil. ha {46}.

În RO, principalii actori ce acționează în sectorul irigațiilor sunt MADR (prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – ANIF) și Federațiile/Organizațiile de Utilizatori ai Apei pentru Irigații FOUAI/OUAI. Un rol secundar îi revine Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, respectiv Administrației Naționale “Apele Române”, care autorizează ANIF și FOUAI, să preia apa din sursă pentru a o livra mai departe către OUAI-uri sau direct către fermieri..

Suprafaţa agricolă amenajată pentru irigaţii nu s-a modificat semnificativ în timp, menținându-se aprox 3,1 milioane ha. Suprafața efectiv irigată rămâne însă mică în raport cu nevoia reală (doar 1.2% din SAU în 2012) {4}[CI20]. Astfel, prioritate vor avea investițiile în modernizare și mai puțin în crearea de infrastructură nouă. Conform „Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România”, aprobat prin H.G. nr. 793/26.10.2016 pentru aprobarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România se urmăreşte reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, care va duce la creşterea randamentului staţiilor de bază (fixe şi plutitoare) şi de repompare, eliminarea pierderilor de apă prin infiltraţie din canalele de irigaţii aparţinând domeniului public al statului
şi la eliminarea degradărilor apărute la construcţiile hidrotehnice de pe acestea. În cadrul acestuia, este anexata lista sistemelor de irigaţii viabile economic propuse pentru reabilitare. Analiza viabilităţii
economice a fost efectuată în cadrul studiului „Actualizarea strategiei investiţiilor în sectorul irigaţiilor”. S- a identificat o suprafaţă de 1,8 milioane ha {46} ca fiind acoperită de sisteme de irigaţii viabile.
Din suprafața viabilă de 1,8 mil ha, 619.916 ha reprezintă suprafața irigata în trecutul recent [A45].

Sistemele de irigații din RO sunt deficitare pe mare parte a terenurilor. Absenţa sau gradul mare de degradare a infrastructurii de irigaţii a făcut ca, aprox. 48% din suprafaţa agricolă (7,1 mil ha, în 2006) să fie afectată de secetă (în special Câmpia Română, sudul Moldovei şi Dobrogea. Volumul total de apă captat în

anul 2012 a fost de 6.490.000 mii mᵌ(MMSC – Raport Național Privind Starea Mediului – 2012). Volumul de apă utilizat pentru irigaţii a crescut cu 52,65%, de la 212.979 mii mᵌ în 2010, la 325.127 mii mᵌ în 2012
{2} [CI 39] dar agricultura RO rămâne dependentă de factorii climatici. Efectele negative ale secetei se reflectă, în principal, în randamentele scăzute înregistrate la principalele culturi (35-60% din potenţial).

Industrie alimentară

După aderarea la UE nr. unităţilor din industria alimentară a scăzut cu aprox. 13% datorită incapacității de adaptare la standardele UE şi lipsei de viabilitate a lanţului de aprovizionare cu materii prime. În 2012 mai funcţionau 7.691 de unităţi (1,6% din totalul IMM-urilor) {4} [A26].

Conformarea la standardele UE de siguranţă şi calitate a alimentelor a avut impact în industria cărnii şi laptelui, unde standadele au fost cele mai severe. {44} Conform situației monitorizate a PNDR 2007-2013, în 2013, din totalul unităților de procesare (în număr de 531) pentru carne roșie, carne de pasăre, lapte și produse lactate și ouă, supuse perioadei de tranziție pentru îndeplinirea standardelor de siguranță alimentară (până la 31.12.2016 în conformitate cu deciziile CE) doar 12,2% au încheiat contract de finanțare pentru investiții necesare îndeplinirii standardelor {41}. În plus, începând cu 2007, prin accesarea FEADR au fost create unități noi, viabile, ce răspund cerințelor pieței comunitare încă de la înființare. De remarcat este si faptul ca din ce in ce mai mult, preferintele consumatorilor se indreapta catre produse din carne de calitate provenind de la animalele de ferma crescute în condiţii superioare de bunăstare.

Forța de muncă din industria alimentară înregistra, în 2011, 2,1% (Eurostat) din total populație ocupată, procent mai mic cu 34% decât media UE12 situată la 2,8%. Raportul dintre populația ocupată în agricultură şi industria alimentară din RO este de 12:1 (cea mai mare din UE), faţă de media din UE-12, de 5:1{6}.

În contextul în care 70% din producţia neprelucrată sau prelucrată primar se comercializează pe piața comunitară și extracomunitară (animale vii, cereale, oleaginoase, tutun, grăsimi şi uleiuri vegetale) aceasta este o industrie esențială ce pune la dispoziție posibilităţi variate pentru valorificarea eficientă a diversităţii materiilor prime. Gradul relativ scăzut de dotare şi tehnologiile depăşite, în majoritatea unităţilor, se reflectă în nivelul redus al productivităţii muncii din sector, în 2010 se situa cu 78% sub media UE (40.785€/persoana în UE27; 9.086,3€/persoană în RO) {1}[CI 16] și în calitatea produselor.

În RO există un potențial încă nevalorificat, de recunoaștere și promovare a mărcilor locale prin includerea acestora în schemele de calitate naționale și UE, din cauza unor probleme cum sunt costurile aderării la schemele de calitate, promovarea deficitară a produselor agroalimentare românești și slaba asociere între producători.

Din anul 2013 până în luna iulie 2016 au fost atestate 509 produse tradiţionale, de la 157 operatori economici, ponderea cea mai mare fiind la categoria produselor din carne – 224 atestate.

Deşi sunt atestaţi 157 de operatori/fermieri, numărul acestora este nesemnificativ în comparaţie cu potenţialul existent. În România sunt înregistrate în registrul agricol peste 7,5 milioane de gospodării care pot produce produse care păstrează tradiţia şi cultura locală.

Având în vedere că aceste produse sunt obţinute în exploataţii mici şi cei ce le produc, transmit din generaţie în generaţie aceste metode, mare parte neavând experienţă în procedura de înregistrare a produselor tradiţionale, este nevoie de sprijinirea lor în cadrul unei măsurii PNDR. Măsura vine în întâmpinarea lor pentru a-i ajuta să producă şi să valorifice produsele pe piaţă.

Fiind un număr semnificativ de exploataţii mici/fermieri care produc materii prime, se impune ca pe lângă aceştia să fie implicaţi şi producători care pot valorifica materia primă locală şi oferă produsului final un marketing profesional.

Produsele româneşti valorificate la potenţialul lor maxim reprezintă o zestre culturală, care trebuie păstrată.

Pe lângă produsele tradiţionale atestate, din anul 2014 până în prezent au fost înregistrate 112 produse atestate conform reţetelor consacrate, ponderea cea mai mare fiind la categoria produselor din carne – 62.

Implementarea unor măsuri de sprijin ar creşte numărul fermierilor care ar accesa rețeta consacrată, fiind o oportunitate de a valorifica producţia de către retaileri care deja promovează aceste produse de nişă.

Valorificarea acestor produse contribuie la dezvoltarea zonelor rurale, crearea de noi locuri de muncă, creşterea valorii adăugate a produselor agroalimentare prin cultura gastronomică a produselor agroalimentare din mediul rural.

În baza de date DOOR a Uniunii Europene, la începutul lunii iulie 2016 erau înregistrate 1350 de scheme de calitate DOP, IGP, STG din care România are doar 3 produse: două produse IGP (Indicaţie Geografică Protejată) –

Magiunul de prune Topoloveni – înregistrat în anul 2011 și Salamul de Sibiu – înregistrat în anul 2016

– și un produs DOP (Denumire de Origine Protejată) – Telemeaua de Ibăneşti, înregistrată în anul 2016.

La Comisia Europeană se află în analiză documentaţia pentru înregistrarea produsului „Novac afumat din Ţara Bârsei” – IGP (depus în martie 2015) şi documentaţia pentru produsul „Cârnaţi de Pleşcoi”- IGP, înregistrată în baza de date Door a Comisiei Europene în data de 04.07.2016. România are înregistrate 9 băuturi spirtoase Indicaţii Geografice.

Numărul produselor românești recunoscute la nivel european este nesemnificativ pentru a avea impact asupra pieței, rezultând o nevoie acută de a sprijini obținerea și promovarea unor astfel de produse.

Produsele pentru care se folosește materie primă locală, ca şi cele provenite de la animale crescute în condiții superioare de bunăstare, contribuie la dezvoltarea zonelor rurale, crearea de locuri de muncă, creşterea valorii adăugate şi a valorii de piaţă a acestora, conştientizarea consumatorului referitor la calitatea produselor cu tradiţie care fac parte din cultura naţională, valorificarea zestrei locale, dar şi la importanţa asigurării siguranţei şi securităţii alimentare.

Marketingul ca instrument de comercializare a produselor agroalimentare este un factor determinant al formării preferințelor consumatorului în alegerea produselor.

Participarea redusă a fermierilor şi grupurilor de fermieri la schemele de calitate este legată de costurile suplimentare,de angajamente de asociere și de faptul că valorificarea produselor nu asigură recuperarea costurilor de certificare a acestora. Toate acestea constituie un obstacol pentru cei ce aplică în vederea obținerii unei protecții la nivel european.

Pentru stimularea fermierilor şi grupurilor de fermieri din România în demersurile de aderare la sistemele de calitate europene, trebuie implementate măsuri de sprijin care să susţină financiar acoperirea costurilor suplimentare pe care aceștia le suportă.Instituirea unei măsuri de promovare va veni în sprijinul micilor

producători care vor să se asocieze pentru valorificarea produselor agroalimentare cu notorietate locală şi va contribui la dezvoltarea agro-turistică a mediului rural.

Sectorul forestier

Suprafața pădurilor, ce cuprinde Fondul forestier național (FFN) și Vegetația forestieră din afara fondului forestier național (VFAFFN) s-a menținut la un nivel relativ constant în timp, în 2012 aceasta era de 6.746.906 ha (6.529.100 ha în FFN și 217.806 ha în VFAFFN), reprezentând cca. 28,3% din suprafața totală a fondului funciar național, sub media UE de 37,6% {31}{2}}[CI 29], {2}{4} [A 34] . Între 2006 -2012 suprafața FFN a crescut cu 1.6%. Suprafața pădurilor înregistrează fluctuații anuale, datorită scoaterilor sau includerilor unor terenuri din/în FFN și corecțiilor operate prin amenajamentele silvice. Ponderea cea mai mare în suprafeța FFN o au pădurile proprietate publică a statului (50,4%), cele în proprietate privată a persoanelor fizice și juridice (32,6%) iar cele proprietate a UAT fiind cca.17% {26}. În UE 27, ponderea pădurilor publice este de cca. 33%, iar a celor private de cca. 67%. Pădurile proprietate privată sunt caracterizate de exploataţii mici şi fragmentate. Mărimea medie a exploataţiei forestiere este de aproximativ 2,56 ha/proprietate ( cca. 830.000 de proprietari {30}). Conform legislației silvice, administrarea FFN, indiferent de natura proprietății, trebuie să se realizeze prin ocoale silvice. Până în 2011 au fost autorizate și reautorizate 466 structuri de administrare silvică din care 326 ocoale din structura RNP Romsilva (administratorul legal al pădurilor statului) şi 140 ocoale silvice private {26}.

Periodic pădurile sunt afectate de acţiunea negativă a unor factori biotici şi abiotici. Se estimează că în medie în RO cca. 1 mil. mᵌ de lemn este doborât anual de acțiunea vântului și a zăpezii, iar cca. 130.000 de ha de păduri din FFN, în principal zonele de câmpie, sunt afectate anual de fenomene de uscare datorate deficitului de apă din sol.

Administrarea eficientă a sectorului forestier întâmpină o serie de impedimente. Reţeaua de drumuri forestiere este slab dezvoltată, densitatea medie a acestora, respectiv de 6,4 m/ha, fiind cu mult sub nivelul altor SM, ce au topografie similară (Austria 36 m/ha, Franţa 26 m/ha) {30}. Productivitatea muncii pentru acest sector rămâne cu 14,7% mai mică decât în UE 27(media 2008-2009 fost de 8.383.3
€/AWU – RO și 10.086,7 €/AWU, în UE27 {1}[CI 15].

Gestionarea riscurilor în agricultură

Piaţa asigurărilor agricole din RO funcţionează încă de la începutul anilor ’90, însă limitat. Suprafața totală asigurată pe piața privată în perioada 2014-2017 este de cca 1,8 milioane ha/an, reprezentând cca 22% din totalul terenului arabil al României, adunând un total de prime brute subscrise de aproximativ 17 milioane EUR/an. Mai mult de 80% din instrumentele de asigurări agricole, privind suprafața asigurată, au fost emise pentru exploatații agricole mari și asociațiile agricole, restul de 20% fiind emise pentru “micii” fermieri (exploatații sub 10 ha). În general, riscurile acoperite vizează grindina, incendiile, efectele directe ale ploilor torenţiale, furtuna, înghețul timpuriu de toamnă sau îngheţul târziu de primăvară.

Până în decembrie 2009, conform Tratatului de Aderare a RO şi BG, s-au aplicat prevederile Legii nr. 381/2009 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale. Acesta a reprezentat un ajutor direct acordat din bugetul național pentru compensea fermierilor. Din august 2010 până la sfârșitul lui 2014 acest ajutor a fost succedat de o schemă de ajutor de stat implementată prin HG nr. 756/2010 pentru plata primelor de asigurare (70% vegetal și 50% animal).

Analiza de mediu și climă

Mediul natural din RO este într-o stare bună de conservare a resurselor naturale de sol şi apă, prin varietatea peisajelor tradiţionale şi printr-o remarcabilă diversitate biologică. O parte din resurse sunt supuse unor factori de presiune cu efecte asupra valorii de mediu și a potenţialului lor productiv, cantitativ şi calitativ. Suprafaţa fondului funciar național, între 2006 – 2012 a înregistrat o uşoară diminuare a suprafeţei agricole (cu 0,79%) şi o creștere a terenurilor neproductive și degradate (cu 11,6%) {2}{4} [A 34]. În 2010, peste 1,3 mil ha din suprafaţa agricolă este neutilizată din cauza precarităţii factorilor de producţie din exploataţiile mici, funcţionării necorespunzătoare a pieţelor agricole, a restricţiilor datorate factorilor
naturali (climă, formă de relief, caracteristici edafice etc.), litigiilor dintre proprietari etc. {1}{10} [CI 18]. În 2010 -55%, respectiv 2,49 mil ha pajişti erau utilizate în regim extensiv (reprezentând 18,7% din SAU). Față de 2007, în 2010, suprafața de pajiști utilizată extensiv a crescut cu cca. 24% {1}{10} [CI 18]{2}[A 35
].

Biodiversitate și ecosisteme

RO este una dintre cele mai importante țări din UE în ceea ce privește diversitatea biologică. În RO se regăsesc cele mai multe regiuni bio-geografice la nivelul UE, respectiv 5 din cele 9 existente, cu următoarea dispunere: continentală (53% din suprafaţa ţării), alpină (23%), stepică (17%), panonică (6%) şi pontică (1%) {13}.

În 2011, siturile Natura 2000 ocupau 5.406.718 ha, 22,7% din fondul funciar (locul 7 în UE-27), din care SPA (Directiva Păsări) – 3.554.250 ha şi SCI (Directiva Habitate) – 3.995.251 ha ( Există o zonă mixtă, în care SPA se suprapune cu SCI). 12,5% din SAU și 38,4 % din suprafaţa FFN se regăseşte în siturile Natura 2000 {1} {2} [CI 34].Siturile Natura 2000 se administrează în baza principiilor dezvoltării durabile, pentru găsirea unor soluţii care să permită desfăşurarea activităţilor economice simultan cu conservarea biodiversităţii. Conform datelor furnizate de MMSC, la jumătatea lui 2014 existau 10 Planuri de management aprobate pentru cele 383 zone SCI și 148 SPA. Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecţie şi conservare „in situ” a bunurilor patrimoniului natural, pe lângă sistemul de gestionare instituit prin desemnarea siturilor Natura 2000, RO are un sistem de arii naturale protejate funcțional, cu o suprafață semnificativă (în anul 2012: rezervații ale bioseferei – 664.446 ha; parcuri naționale – 316.782 ha; parcuri naturale – 772.810 ha; rezervatii stiintifice, monumente ale naturii, rezervatii naturale – 387.387 ha; zone umede de importanta internationala – 804.497 ha) {4}.

În RO au fost identificate un nr. de 783 tipuri de habitate, din care: 196 habitate pajiști, 206 forestiere, 135 specifice celorlalte tipuri de terenuri agricole, 13 habitate de coastă,143 specifice zonelor umede și 90 specifice dunelor și zonelor stâncoase.

Terenuri agricole cu înaltă valoare naturală (habitate și specii)

RO deţine una din resursele cele mai bogate de terenuri agricole ce pot fi clasificate cu înaltă valoare naturală (locul 5 în UE-27 cu o suprafață de 5.221.251 ha) {6}. O contribuţie ridicată la menţinerea biodiversităţii în RO o au suprafeţele de pajişti cu înaltă valoare naturală (HNV) ce, în 2010 acopereau o suprafață de cca. 2,79 mil ha {2}, reprezentând 21 % din SAU [CI 37] . În această categorie erau încadrate pajiştile permanente, precum și livezile tradiţionale extensive (incluse în zonele eligibile HNV în RO din 2012) ce prezintă o înaltă valoare naturală, peisajele mozaicate incluzând pajişti, arbori, arbuşti şi parcele agricole de dimensiuni mici cultivate extensiv în care biodiversitatea, inclusiv fauna sălbatică, este ridicată sau pajiştile aflate în vecinătatea pădurilor. Conform rezultatelor studiilor ({13}{32}) referitoare la valoarea conservativă a habitatelor de pajişti naturale şi seminaturale din zona montană s-a constatat că pentru cca.
50 % din habitate sunt necesare măsuri de conservare {2}[CI 36] [A40].

Ecosistemele şi peisajele HNV sunt ameninţate de abandonul activităţilor agricole, de transformarea lor în terenuri arabile și de intervenţii cu efecte negative. Între 2008 – 2012, fermierii au fost compensați pentru conservarea biodiversității în zonele HNV pentru o suprafață de cca. 1.1 mil ha {12} din suprafața eligibilă de 2,179 ha. Suprafaţa HNV eligibilă în urma redesemnării zonelor din cadrul măsurii de agro-mediu și climă pentru 2014-2020 este de cca. 2 mil ha.

Diversitatea ecosistemelor/habitatelor naturale este completată de diversitatea speciilor. În RO, în zonele reprezentative pentru speciile prioritare de păsări sălbatice desemnate ca SPA sunt prezente păsări cu pondere importantă din populaţia totală la nivel UE – 27, cum ar fi Lanius minor (cca. 97%), Falco vespertinus (cca. 58%), Crex crex (cca. 28%) etc., iar în unele dintre SPA sunt prezente şi păsări periclitate, vulnerabile sau rare, fiind amenințate de scăderea numărului de exemplare. Suprafaţa pajiştilor permanente situate în aceste zone este de peste 156 mii ha (Crex crex) şi de cca. 410 mii ha (Lanius minor şi Falco vespertinus). Suprafaţa de teren arabil situat pe teritoriul IBA’s (Important Bird Areas) din zonele reprezentative pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) este de cca. 926 mii ha.

Din cele 54 de specii de păsări specifice terenurilor agricole la nivel UE, în RO au fost evaluate cantitativ şi calitativ 20 de specii dar şi speciile prioritare din măsura de agro-mediu {19}{17}. Valoarea de referință pentru calcularea indexului populațiilor de păsări specifice terenurilor agricole a fost calculată pentru prima data în anul 2010 (considerat anul de bază) aceasta fiind de 100 {17}[CI 35]. În 2007-2013 au fost alocate fonduri FEADR prin M 214 pentru conservarea speciilor prioritare, în 2012 acestea acoperind o suprafață de cca. 85.000 ha {12}. Pajiştile permanente din zona Clujului şi în judeţul Suceava sunt importante pentru conservarea speciilor prioritare de fluturi Maculinea sp., suprafaţa eligibilă fiind de cca. 23.000 ha.
Implementarea angajamentelor din 2007-2013 încheiate în cadrul M 214- P7 se continuă pe 3.600 ha. În plus, implementarea M10 vine în sprijinul acțiunilor de protecţie a speciilor şi habitatelor, acoperind o pondere ridicată a siturilor Natura 2000 desemnate în RO.

În sectorul agricol, Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din RO include 2.118 soiuri (anul 2008){21}.

Rase in pericol de abandon.

Populațiile de animale de fermă din rase autohtone (indigene) adaptate la condițiile locale este în scădere, conducând la pericolul consangvinizării și la deriva genetică. Pe baza dinamicii efectivelor de femele adulte de reproducție din rase autohtone, înregistrate în registre genealogice ale raselor, ANZ a identificat 21 rase locale, din cele 29 rase autohtone, din 5 specii în pericol de abandon utilizate în agricultură, aflate în diferite grade de risc (anul 2014). Deși potențialul genetic autohton este ridicat, programele elaborate și implementate până acum au fost insuficiente pentru abordarea acestei provocări.

Biodiversitatea ecosistemelor forestiere

Conform sistemului românesc de clasificare, pădurile cu funcţii speciale de protecţie, deţin 53,3% din suprafaţa totală a FFN, din care: 43% pentru protecţia solului; 31% pentru protecţia apelor; 11% pentru recreere; 10% cu funcţii ştiinţifice de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier; 5% pentru protecţie contra factorilor climatici şi industriali{4}{26}[A 38]. Factorii naturali și umani generează apariția unor fenomene de risc, precum incendiile. In 2007, 2529 ha padure erau afectate de incendii si 373 ha în 2008 [A 41]

Zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (zone defavorizate)

Aceste zone au o pondere însemnată în suprafaţa totală a RO cu caracteristici nefavorabile de mediu, ca urmare a unor factori bio-fizici (climatici, edafici, relief) ce limitează activitatea agricolă uzuală prin obținerea de producții reduse, scurtarea perioadei de vegetație, creșterea costurilor de producție etc.
Conform R(CE) nr.1257/1999, în 2010, 30,7% din SAU era încadrată ca zonă defavorizată, împărţită în: zone montane (18,3%); zone semnificativ defavorizate (1,2%); zone defavorizate de condiţii naturale specifice (11,2%) {1}{2}. Ponderea ridicată a suprafeţelor HNV sau a altor zone importante pentru conservarea speciilor prioritare sau a habitatelor importante, în zonele defavorizate (ex. ZM este acoperită în proporţie de peste 90% de HNV) susţin importanţa lor pentru mediu. În urma redefinirii zonelor
defavorizate conform R(UE) 1305/2013, ce se aplică din 2015, zonele care se confruntă cu constrângeri naturale vor acoperi cca. 50,0 % din SAU, din care, zonele montane defavorizate cca. 15,4% din SAU, zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative cca. 33,3% din SAU și zonele care se confruntă cu constrângeri specifice cca. 1,3% din SAU [CI 32].

Resursele de apă

Resursele de apă dulce ale RO sunt reduse şi distribuite neuniform, RO fiind în categoria ţărilor cu resurse sărace de apă. Reţeaua hidrografică este de 78.905 km şi volumul râurilor interioare de 40 miliarde mᵌ{4}, cantitatea medie de apă/locuitor fiind de 2.100 mᵌ apă/loc/an, jumătate din media EU (4.230 mᵌ apă/loc/an). Acest potențial nu ține cont și de potenţialul hidrologic al Dunării (62% din total RO), deoarece se poate exploata economic doar parţial (20-30 kmᵌ/an), din cauza costurilor mari de pompare şi
alți factori ce îngreunează gestionarea. Strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor vizează o politică de gospodărire durabilă a apelor conform directivelor UE cu următoarele obiective specifice:

• Îmbunătăţirea stării apelor de suprafaţă şi a celor subterane prin implementarea planurilor de management ale bazinelor hidrografice în vigoare, conform Directivei Cadru Apă a UE;
• Implementarea Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundaţii şi realizarea măsurilor specifice, conform Directivei Inundații;
• Elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare a Bazinelor Hidrografice pentru folosinţele de apă, pentru diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale;
• Implementarea Planului de protecţie şi reabilitare a ţărmului românesc al Mării Negre, inclusiv implementarea prevederilor Master Planului ― Protecţia şi reabilitarea zonei costiere;
• Întărirea parteneriatului transfrontalier şi internaţional, pentru monitorizarea stadiului de implementare al înţelegerilor internaţionale şi promovării de proiecte comune.

RO a elaborat în 2009 și implementat în 2012 Planul Național de Management, împreună cu 11 Planuri de management ale bazinelor / spațiilor hidrografice în baza DCA.

De asemenea, RO a elaborat Planul național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al Dunării pe teritoriul RO {33}. Conform planului, 97,4% din suprafața RO face parte din districtul hidrografic internațional al Dunării (DHID), reprezentând 29% din suprafața acestuia. Partea RO a DHID cuprinde 11 sub-bazine hidrografice.

O mare parte din suprafaţă agricolă a RO resimte repercusiunile secetei, ale rezervelor de apă insuficiente.

Calitatea apelor din punct de vedere chimic este moderată, bună şi foarte bună. Doar pentru 2% din acestea s-a indicat o stare ecologică slabă sau proastă, 91,6% au fost evaluate în 2010 ca având o calitate bună privind poluarea cu nitrați, circa 8,4% având o calitate moderată, evaluările indicând că nu au fost identificate o calitate scăzută a acestora. În privința calității apelor subterane, 84,4% au o calitate ridicată,

6,7% moderată și 8,9% scăzută {1} [CI 40].

În privința zonelor vulnerabile la nitrați, de la prima desemnare (2003) s-a înregistrat creștere de la 8,64% din total RO, la 57,7% în 2008. În 2013 RO a decis aplicarea programului național de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Faptul că cca. 80% din animale: bovine, ovine, porcine, păsări se găsesc în gospodării individuale, ce nu sunt condiționate de obținerea acordului de mediu și nu au facilități de stocare a gunoiului de grajd, constituie factor de risc nu doar pentru poluarea punctiformă a apei ci și pentru creșterea nivelului de emisii GES.

În RO, presiunea exercitată asupra solului și apei de fertilizanţi și pesticide este scăzută, dar utilizarea fertilizanților chimici în agricultură are o tendință de creștere în 2012 cu 13% față de 2007 (INS) {4}[A 39].

Ca efect al practicilor agricole de utilizare a input-urilor agro-chimice, între 2005-2008, RO a înregistrat un surplus în bilanţul azotului (ca sursa difuză de poluare) de 6,8kg/ha, în timp ce fosforul din sol a fost deficitar (-1,3kg/ha) {1} [CI 40].

RO dispune de soluri de bună calitate ameninţate de fenomene negative. Potenţialul de producţie al terenurilor agricole stabilit pe baza notelor de bonitare le grupează în 5 clase de calitate, cls. I cuprinzând terenurile de cea mai bună calitate. Cea mai mare suprafaţă a arabilului din RO se încadrează în cls. II şi III. Eroziunea solului prin acţiunea apei este una dintre cele mai mari probleme, afectând 769.400 ha (5,6% din suprafaţa agricolă, aproape de media UE27 – 6%), din care 95% sunt terenuri arabile {1} [CI 42]. În 2006, eroziunea solului prin acţiunea apei avea o valoare de 2,6 to/ha/an, cu 0,6% sub media UE27 – 2,76 to/ha/an
{1} [CI 42]. Între 2005 – 2012 suprafaţa amenajată pentru combaterea eroziunii solului a crescut de la 2.281.995 ha la 2.286.221 ha {4} [A42]. Fenomenele de deșertificare afectează cca. 2,9 mil ha terenuri agricole, în principal în zonele de S și SE.

Consumul de energie și eficiența

Consumul total de energie în agricultură şi silvicultură a înregistrat un trend crescător între 2007 – 2011 (de la 260 kTOE la 433 kTOE), în timp ce, consumul de energie în industria alimentară a scăzut cu aprox. 22% (de la 722 kTOE în 2007 la 564 kTOE în 2011) {2} [CI44]. Conform strategiei energetice a RO, așa cum este precizat și în AP potențialul de eficiență energetică în sectoarele agricol și forestier este de 2,5%. Eficiența energetică în agricultură se obține în principal prin investiții în modernizarea
echipamentelor de irigații.

Energia regenerabilă

Până în 2020, RO trebuie să dețină o pondere a energiei din SER în consumul final brut de energie de 24%, biomasa acoperind cca. 50% din potenţialul de SER al RO {16}. Producţia şi utilizarea energiei din surse regenerabile din agricultură (SER) sunt scăzute, doar 2,5% din producţia totală în RO a provenit în 2011 din agricultură, comparativ cu 9,8% în UE27. În schimb, cca. 69,1% din SER la nivel național în 2011 a provenit din sectorul forestier, comparativ cu 48,3% la nivelul UE 27 {6} [CI 43]. Între 2009 – 2011, producţia de energie verde provenită din agricultură și silvicultură a scăzut cu 6,8% (de la 3.864 kTOE la 3.601 kTOE) {6} [CI 43]. RO dispune de varietate de SER, dar capacitatea de valorificare este redusă ca urmare a limitărilor tehnologice, a eficienţei economice şi a restricţiilor de mediu{16}.

Emisiile GES din agricultură şi activităţile rurale

Emisiile GES din agricultură sunt reduse înregistrând o scădere de 6,4% în 2011 (18.941,5 Gg echivalent

CO2) faţă de 2007 (20.236,9 Gg echivalent CO2) și de 48,4% față de referință – 1990, cu nivel scăzut comparativ cu celelalte SM (locul 24 la nivelul UE-27 la emisii GES/ha de SAU). Ponderea GES din agricultură (incluzând emisiile/sechestrarea carbonului din/în solurile terenurilor cultivate și pajiștilor) în total emisiilor este de 16,2% în 2011 {34} [CI 45]. Motivele ce au dus la scăderea substanțială față de 1990 sunt: diminuarea efectivelor de animale, scăderea suprafețelor cu orez, scăderea randamentului/ ha la culturile de câmp și scăderea volumului utilizat de fertilizanți pe bază de azot. Sursele ce au contribuit în 2011 la emisiile anuale cumulate de GES din agricultură sunt: fertilizanţi pe terenurile agricole (47,9 %), fermentarea enterică (41,6 %), arderea reziduurilor din agricultură (0,9%), cultivarea orezului (0,1%) și managementul gunoiului de grajd (9,5%) {34}[A33]. Efectele schimbărilor climatice sunt resimțite în RO, existând o tendința de creștere a temperaturilor și scădere a nivelului precipitațiilor în ultimii ani. Primele 5 cele mai călduroase și mai secetoase luni iulie din ultimii 61 de ani au fost înregistrate în ultimele 2 decenii
{36}.

Calitatea aerului

Conform raportului național privind starea mediului, analiza tendinţelor în evoluţia măsurărilor indicatorilor se constată menţinerea calităţii aerului înconjurător sub valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane.

În RO „calitatea aerului” este reglementată prin Legea 104/15.06.2011 privind calitatea aerului ce transpune Directiva 2008/50/CE. Prin Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului se asigură cadrul de cooperare a autorităţilor şi instituţiilor cu competenţe în domeniu în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător, pe teritoriul RO şi informarea populaţiei şi organismelor europene şi internaţionale privind calitatea aerului. Acesta cuprinde, ca părţi integrante, Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului şi Sistemul Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici.
Datele de calitate a aerului pot fi obținute prin Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului.

În privința emisiilor de amoniac (NH3), se constată o reducere cu 22% (de la 201,9 to în 2007 la 157,8 to în 2012), activitățile agricole generând 91,2% din aceste emisii în 2007 și 88% în 2012. Emisiile de pulberi înregistrează în 2012 un nivel de 128.033 to, reprezentând o ușoară creștere (de 0,1%) din 2007. Cu toate acestea, ponderea sectorului agricol în aceste emisii a scăzut semnificativ, de la 5,5% în 2007 (7040 to) la 4,6% în 2012 (5944 to) [A43]. Emisiile de oxizi de azot calculate în 2012, sunt scăzute față de 2005, iar valorile din arderi în sectorul rezidențial erau 7,81%.

4.1.2. Puncte tari identificate în zona vizată de program

• Suprafață agricolă semnificativă cu o pondere mare a terenului arabil;
• Jumătate din suprafaţa agricolă este utilizată în exploatații comerciale mari, orientate către piață;
• Bună asimilare a tehnologiilor inovative la nivelul fermelor comerciale mari;
• Materii prime agricole şi non-agricole de calitate;
• Tendinţă de creștere a sectorului de produse ecologice;
• Gamă variată de alimente tradiționale de calitate înregistrate la nivel naţional;
• Mare diversitate a resurselor naturale și a produselor locale;
• Interes ridicat al tinerilor pentru sectorul apicol;
• Existența unui cadru adecvat de reglementare și a unui sistem de planificare în sectorul forestier cu largă acoperire;
• Tradiție puternică în activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol și silvic;
• Număr în creștere de absolvenți ai universităților cu profil agricol precum şi a celor de științe complementare domeniului agricol și silvic;
• Sistem de siguranță alimentară reglementat și care contribuie la respectarea standardelor minime obligatorii pentru alimente;
• Experiențe pilot în dezvoltarea de produse locale alimentare și non-alimentare de calitate;
• Pondere mare la nivel naţional a animalelor deţinute la nivelul exploataţiilor comerciale de creştere a păsărilor şi suinelor;
• Calitatea produselor şi siguranța alimentelor de origine animală sunt în strânsă corelație cu nivelul bunăstării animalelor de la care provin, lanțul de producție alimentară bazându-se pe o sănătate mai bună a animalelor, îngrijire foarte bună a animalelor, utilizarea minimă a medicamentelor, prin aceasta asigurându-se o creştere a încrederii consumatorilor în produsele fermelor românești de creştere a porcilor şi păsărilor;
• Pondere mare a exploataţiilor comerciale de creştere a porcilor de 90,4% şi păsărilor de 84% care aplică în prezent standarde îmbunătăţite de bunăstare a animalelor, având fluxurile tehnologice adaptate pentru continuarea acestor practici;
• Orientarea preferinţelor consumatorilor către produse obţinute în urma aplicării unor condiţii superioare de bunăstare (așa cum reiese din studiul COM privind „Atitudinile europenilor față de bunăstarea animalelor” din noiembrie – decembrie 2015):
o 82% din cetăţenii UE consideră că trebuie asigurate condiții de bunăstare animalelor,
o 94% din europeni sunt de părere că trebuie asigurată bunăstarea animalelor în ferme mai mult decât până la nivelul anului 2015,
o 3 din 5 respondenți din România consideră că trebuie asigurate condiții de bunăstare animalelor în ferme prin modul cum sunt tratate animalele, oferindu-le o viață mai bună pe durata creşterii acestora,
o 28% din respondenții din România consideră că bunăstarea animalelor contribuie la obținerea de produse de o calitate mai bună.

Mediu şi climă

• Pondere ridicată a terenurilor agricole și forestiere generatoare de servicii ecosistemice caracterizate printr-o mare diversitate biologică, inclusiv suprafețe agricole semnificative cu înaltă valoare naturală (HNV) gestionate în mod tradițional, care contribuie la conservarea biodiversităţii;
• Existența unor rase adaptate la condițiile locale;
• Pondere ridicată de acoperire a zonelor importante din punct de vedere al protecţiei mediului (arii naturale protejate, situri Natura 2000) din perspectiva managementului durabil al terenurilor agricole și forestiere;

4.1.3. Puncte slabe identificate în zona vizată de program

Situația socio-economică a mediului rural

• Trend demografic negativ – populație rurală în scădere (în special tineri) și în curs de îmbătrânire;
• Slaba dezvoltare a activităților non-agricole și locurilor de muncă generează dependența populației rurale de agricultura de subzistență;
• Nivel scăzut al productivității muncii;
• Nivel scăzut de instruire în zonele rurale;
• Rata crescută de abandon şcolar în învățământul liceal și profesional din mediul rural față de rata din mediul urban și media națională;
• Cultură antreprenorială slab dezvoltată, caracterizată de lipsa cunoştinţelor manageriale de bază;
• O participare scăzută a rezidenților din zona rurală la programe de instruire pentru dobândirea de noi competenţe în activități non agricole;
• Nivel scăzut al venitului pe gospodărie;
• Calitatea slabă a infrastructurii turistice și a serviciilor turistice rurale;
• Infrastructură de bază și servicii rurale de bază slab dezvoltate, inclusiv în zona montană;
• Acces la rețelele de alimentare în sistem centralizat cu apă potabilă și canalizare în zonele rurale, limitat comparativ cu mediul urban;
• Pondere crescută a populaţiei rurale aflată în risc de sărăcie sau de excluziune socială, în special in rândul populației de etnie romă;
• Degradarea așezărilor tradiţionale cu valoare culturală și a monumentelor istorice;
• Acces scăzut la resurse financiare pentru micii antreprenori şi a noilor iniţiative de afaceri în mediul rural;
• Costuri mari ale produselor de creditare;
• Slaba capacitate a GAL-urilor de atingere a obiectivelor din strategiile de dezvoltare locale;
• Nivel scazut de cunoştinţe TIC;
• Conectare limitată la internet in banda largă al populatiei rurale și, mai ales, conectare limitată la o

viteză ridicată (AGU).

Nivel sectorial

• Număr mare de ferme mici (de subzistență și semisubzistență) care utilizează o mare pondere din SAU şi o mare parte din forţa de muncă;
• Nivel mare de fărâmițare a terenurilor agricole și forestiere;
• Exploatații agricole fragmentate și de dimensiuni reduse în zona montană;
• Procent mare al fermierilor în vârstă;
• Productivitate agricolă scăzută;
• Tendinţe de scădere a suprafețelor cultivate cu legume;
• Randamente scăzute la culturile de câmp in raport cu potențialul de producţie şi variaţii mari ale productivităţii în cazul anumitor specii pe suprafeţele cultivate;
• Apreciere scăzută pentru serviciile publice de mediu furnizate de fermieri (de ex.peisaj, biodiversitate);
• Programe insuficient adaptate pentru valorificarea potențialului genetic autohton;
• Diminuarea efectivelor de animale şi a producţiilor aferente în special bovine și suine;
• Scăderea suprafeţelor şi îmbătrânirea plantaţiilor pomicole;
• Nivel scăzut de pregătire profesională de bază și de competenţe profesionale în rândul fermierilor;
• Număr scăzut de programe de pregătire profesională (cursuri ad-hoc și pregătire pe tot parcursul vieții) pentru fermieri;
• Structuri şi sisteme slab dezvoltate pentru transferul de cunoștințe și inovare;
• Capacitate redusă a activităților de cercetare, în special a sectorului privat, de a răspunde nevoilor sectorului agro-alimentar;
• Dotări tehnice deficitare şi insuficiente în agricultură şi silvicultură;
• Dificultăți în adaptarea la tehnologii noi pentru micii fermieri şi procesatori;
• Vulnerabilitatea crescută a micilor fermieri din punct de vedere economic;
• Înregistrarea scăzută în registrul de carte funciară a terenurilor agricole;
• Slaba cooperare între fermieri, reflectată într-un grad scăzut de asociere cu implicaţii în viabilitatea exploatațiilor;
• Procent redus de produse cu valoare adăugată ridicată comercializate ca produse finale;
• Număr limitat al unităților de procesare în zona montană în raport cu potențialul zootehnic;
• Acces redus la sistemul de creditare pentru sectorul agricol;
• Tendința de scădere a unităților de procesare în industria alimentară determinată de slaba capacitate de adaptare la standardele UE și productivitate scăzută;
• Număr redus de produse cu caracteristici tradiționale recunoscute la nivelul UE
• Sisteme de productie colectare şi depozitare slab dezvoltate, în special pentru fructe, legume și cartofi;
• Sisteme și servicii inadecvate de gestionare a riscurilor prin care să se aplaneze potențialele riscuri agricole;
• Ponderea suprafeței împădurite este inferioară mediei UE și sub pragul minim recomandat de comunitatea științifică și academică din România;
• O pondere ridicată a suprafeţelor agricole situate în zone afectate de constrângeri naturale, caracterizate de productivităţi reduse ale terenurilor;
• Slaba adaptare a fermelor în gestionarea riscurilor asociate cu condițiile adverse de mediu;
• Slaba organizare și promovare a lanţurilor alimentare integrate şi a lanțurilor scurte de aprovizionare

în domeniul agroalimentar, inclusiv pe filiera de produs;
• Gradul de accesibilitate al pădurilor este redus ca urmare a unei densități scăzute a rețelei de drumuri forestiere.
• Cantități reduse de produse procesate ecologic.
• Lipsa promovării în rândul consumatorilor a schemelor de calitate și slaba conștientizare a caracteristicilor lor speciale și a avantajelor pe care acestea le oferă;
• Producția de carne de porc, de carne de pasăre și de ouă de consum din România nu acoperă necesarul pentru consum populației la nivel național, iar importurile nu asigură aceeaşi calitate a produselor din carne de porc şi pasăre comparativ cu producţia internă;
• Costuri mari asociate aplicării standardelor superioare de bunăstare a animalelor.
• Infrastructura limitată a femierilor sau a autoritătilor de a răspunde apariției unor dezastre naturale, evenimente adverse și evenimente catastrofale.

Mediu şi climă

• Slaba eficienţă economică a practicilor agricole extensive/mixte tradiţionale și prietenoase cu mediul
• Nivel redus al biodiversității pe terenuri arabile
• Abandonul activităţilor agricole datorat în special reducerii numărului de animale pe suprafeţele de pajişti naturale şi seminaturale situate în zone afectate de constrângeri naturale.
• Gestionarea inadecvată a deșeurilor rezultate din activitățile agricole, în special în fermele de mici dimensiuni.
• Nivelul de disponibilitate și capacitățile aferente serviciilor de consultanță și de instruire sunt inadecvate pentru a putea sprijini numărul potențial de solicitanți pentru măsurile de agromediu și climă
• Insuficienta corelare a sectorului de cercetare agricolă (inclusiv cea relevantă pentru provocările specifice legate de diminuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea) cu practica agricolă.
• Număr in scadere de animale din rase adaptate la condițiile locale și care contribuie la diversitatea genetică, datorată, în general, productivității scăzute a animalelor din aceste rase
• Insuficienţa personalului angrenat în administrarea schemelor de sprijin adresate utilizării durabile a resurselor naturale, în raport cu complexitatea implementării măsurii de agro-mediu şi climă
• Suprafețe agricole extinse afectate de fenomene de degradare a solului (eroziune, alunecări de teren, deșertificare, etc.)
• Sisteme de irigare, în mare parte, degradate și ineficiente
• Nivelul de producere şi utilizare a resurselor de energie regenerabilă în sectorul agricol şi silvic este scăzut
• Intervențiile frecvente cu lucrări silvotehnice pe suprafețele forestiere, cu impact asupra biodiversității și solului
• Resurse de apă limitate și distribuite inegal, asociate cu creșterea apariției fenomenului de secetă
• Insuficienţa sistemelor administrative de gestionare a zonelor Natura 2000.

4.1.4. Oportunitățile identificate în zona vizată de program

Situația socio-economică a mediului rural

• Practici tradiționale insuficient exploatate în zonele rurale ca bază pentru dezvoltarea de produse cu înaltă valoare adăugată;
• Disponibilitatea unei piețe aflată în plină dezvoltare, atât pe plan intern cât și extern, care ar putea fi exploatată;
• Investitiile în infrastructura de bază si servicii vor crește atractivitatea zonelor rurale;
• Revenirea persoanelor care au activat pe pieţe de muncă externe și au dobândit cunoștințe și capital necesare dezvoltării de activități economice;
• Accesul populației rurale la programele de învățare pe tot parcursul vieții și de dezvoltare a abilităților antreprenoriale;
• Potențialul tehnologiei informaționale și al mijloacelor media de a sprijini dezvoltarea rurală și a depăși provocările impuse de distanță;
• Creșterea cererii interne și externe pentru zonele în care se practică turismul rural și ecoturismul în zone cu resurse culturale și naturale locale bogate;
• Păstrarea și promovarea identităţii locale;
• Accesul antreprenorilor la instrumente financiare;
• Consolidarea parteneriatelor ca bază pentru întărirea strategiilor locale care pot facilita inovarea, promovarea cooperării și creșterea economică locală;
• Îmbunătățirea infrastructurii agro-turistice și a celei de agrement pentru consolidarea investițiilor realizate prin PNDR 2007-2013 ca precondiție a atractivității zonelor rurale.

Nivel sectorial

• Parteneriate pentru inovare, creare de baze de cunoștințe și de noi metode în agricultură;
• Servicii de formare și consultanță care să conducă la îmbunătățirea competențelor și a profesionalismului la nivelul unei părți cât mai importante din sectorul agricol;
• Utilizarea marketingului modern pentru creșterea valorii adăugate a produselor
• Sprijin semnificativ pentru investiții din partea UE care să contribuie la modernizarea și restructurarea sectorului agricol, în vedrea îmbunătățirii productivității și competitivității;
• Cererea mondială de alimente determinată de creșterea populației, creșterea economică și de urbanizare;
• Interesul generațiilor tinere în a practica activități agricole orientate către piață, în special în domeniul apicol;
• Creşterea cererii pentru produsele agro-alimentare cu valoare adăugată;
• Marjă largă a capacității de producție neexploatată, în special la culturile de câmp care să acopere lacunele pieței interne și europene;
• Utilizarea de tehnologii inovative care să asigure un management eficient al resurselor naturale și depășirea riscurilor asociate schimbărilor climatice;
• Lanțuri locale de aprovizionare cu produse agro-alimentare și rețelele de desfacere care să conecteze producătorii și consumatorii, inclusiv să asigure o legătură mai bună între zonele rurale și urbane;
• Dezvoltarea cooperativelor, a grupurilor de producători și a lanțului alimentar integrat, pentru creșterea competitivității, valorii adăugate și a veniturilor;
• Rețea Națională de Dezvoltare Rurală care să faciliteze diseminarea de informații, să încurajeze cooperarea transnațională și inter-regională și asimilarea de cele mai bune practici inovative;

• Utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor pentru atenuarea riscurilor economice în agricultură;
• Numărul mare de gospodării individuale care cresc animale, având posibilitatea reorientării spre creșterea raselor autohtone;
• Organizații interprofesionale reprezentative pentru produsele agroalimentare;
• Conștientizarea consumatorului european de calitatea produselor cu tradiție care fac parte din cultura națională;
• Creșterea valorii de piață a produselor tradiționale/montane realizate conform schemelor de calitate naționale sau europene și a a produselor agroalimentare ecologice;
• Oportunitatea oferită de sprijinul UE prin susţinerea aplicării la scară largă a unor standarde superioare de bunăstare a animalelor care să asigure unei ponderi importante la nivel naţional a efectivelor de porci şi păsări condiţii de creştere cât mai apropiate de nevoile etologice şi fiziologice, precum şi o îmbunătăţire a stării de sănătate;
• Creșterea consumului de carne de porc, pasăre și ouă la nivel national și creșterea solicitărilor acestor produse la export, în strânsă corelare cu creşterea calităţii acestor produse;
• Îmbunătăţirea calităţii produselor din carne de porc şi pasăre, cu beneficii asupra sănătăţii consumatorilor şi siguranţei alimentare;
• Majoritatea consumatorilor au o preferinţă exprimată asupra produselor provenite de la animale care au beneficiat de condiţii îmbunătăţite de bunăstare, fiind pregătiți să plătească mai mult pentru produse provenite din fermele unde sunt asigurate condiții superioare de bunăstare a animalelor;
• Creșterea responsabilității agricultorilor din România față de PAC privind furnizarea unor alimente de înaltă calitate, sigure și sănătoase, asigurarea bunăstării animalelor crescute și protejarea mediului și abordarea schimbărilor climatice;
• Creșterea capacității de prevenție și refacere a potențialul agricol afectat de dezastre naturale, fenomene climatice nefavorabile și evenimente catastrofale.

Mediu şi climă

• Creșterea gradului de conștientizare a consumatorilor cu privire la legătura dintre alimente, mediu și sănătate;
• Atractivitatea zonelor rurale (în special a zonelor HNV, Natura 2000), în perspectiva creşterii investiţiilor în serviciile publice de mediu;
• Atractivitatea zonelor rurale din perspectiva disponibilității și calității bune a resurselor naturale (biodiversitate, apă, sol, peisaj);
• Oportunitatea oferită de sprijinul UE pentru conservarea biodiversității, peisajelor, precum și a resurselor naturale valoroase;
• Oportunitatea creată de sprijinul UE pentru măsuri care să conducă la reducerea concentrației de gaze cu efect de seră din atmosferă și adaptarea la efectele schimbărilor climatice (împăduriri, management al gunoiului de grajd, etc.);
• Punerea în aplicare în continuare a obiectivelor europene și naționale de mediu în ceea ce privește calitatea aerului, solului, apei și biodiversitatea;
• Accesul la scară largă la tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile;
• Susținerea crescândă a politicilor publice pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale.

4.1.5. Amenințări identificate în zona vizată de program

Situația socio-economică a mediului rural

• Scăderea populației rurale, în special în rândul tinerilor și al persoanelor calificate, îndeosebi în zonele afectate de constrângeri naturale și sociale
• Adâncirea disparităților dintre zonele rurale și urbane, din perspectiva calității vieții
• Dezvoltarea limitată a oportunităților alternative de ocupare, contribuie la menținerea unui nivel crescut în sectorul agricol Pierderi materiale şi umane cauzate de vulnerabilitatea comunităților rurale în fața manifestării, din ce în ce mai frecvente, a efectelor schimbărilor climatice şi a fenomenelor meteorologice extreme
• Alterarea și pierderea moștenirii culturale și a tradițiilor rurale
• Întârzierea depunerii de proiecte de către potențialii beneficiari identificate în cadrul strategiile de dezvoltare locală ai unui GAL
• Capacitate și experiență scăzută a parteneriatelor locale în implementarea strategiilor de dezvoltare locală
• Riscul dezangajării fondurilor din cauza capacității limitate a autorităților publice și potențialilor beneficiari privați de a realiza investiții
• Riscul producerii de dezastre naturale, evenimente adverse și evenimente catastrofale.

Nivel sectorial

• Scădere continuă a capacității de cercetare în sectorul agro-alimentar.Menţinerea unui grad ridicat de disociere a activităților de cercetare de latură aplicativă și cererea din piată;
• Neadaptarea capacității serviciilor de consultanță, din punct de vedere cantitativ și calitativ, la nevoile fermierilor;
• Volatilitatea în creștere a prețurilor pentru produse agricole;
• Desființarea cotelor de lapte ale UE în 2015 poate genera o presiune mai mare asupra micilor producători şi procesatori;
• Creşterea ponderii suprafeţelor ocupate de livezile îmbătrânite, slab productive;
• Destabilizarea pieţei lemnului şi afectarea sănătăţii ecosistemelor forestiere, ca urmare a manifestării fenomenelor climatice extreme cu frecvenţă şi intensitate crescută (secetă, vânt puternic, viituri etc.), cauzate de schimbările climatice;
• Menţinerea unui grad mare de fărâmiţare a exploataţiilor agricole, cu implicaţii în performanţa globală la nivelul fermelor;
• Creșterea prețurilor la energie și inputuri;
• Costuri ridicate de procesare a produselor agroalimentare produse conform schemelor de calitate;
• Imposibilitatea de a susţine financiar în fermele de creştere a porcilor şi păsărilor a unor standarde de bunăstare a animalelor cât mai apropiate de nevoile etologice şi fiziologice ale acestor specii, care depăşesc în unele cazuri nivelul stabilit de standardele obligatorii;
• Incapacitatea exploataţiilor de creştere a porcilor şi păsărilor de a implementa standarde superioare de bunăstare a animalelor şi de a concura pe piaţa comună în lipsa unor măsuri compensatorii;
• Intensificarea problemelor de sănătate a animalelor şi creşterea consumului de medicamente în tehnologiile de creştere a porcilor şi păsărilor, în lipsa aplicării unor standarde superioare de bunăstare a animalelor, care induce riscuri din perspectiva sănătăţii populaţiei şi siguranţei alimentare;
• Preferinţa consumatorilor la produse sănătoase şi cu o calitate superioară se poate diminua în cazul

unei creşteri a preţului produselor din carne de porc şi pasăre.
• Întrucât România poate produce doar 50% din necesarul de carne de porc și pasăre iar restul se asigură din importuri ce pot proveni din state care nu asigură nici condițiile minime de bunăstare limitează posibilitatea de a asigura consumatorilor români produse de calitate superioară;
• Impactul cauzat de dezastrele naturale, fenomene climatice nefavorabile și evenimente catastrofale.

Mediu şi climă

• Creşterea impactului negativ asupra mediului al activităţilor agricole ca rezultat al intensivizării agriculturii (în special pe terenurile agricole cele mai productive)
• Abandonul activităţilor agricole, cu influenţe negative în conservarea biodiversităţii, calitatea solului, starea peisajelor, în special în zonele afectate de constrângeri naturale
• Pierderea resurselor genetice asociate raselor locale în pericol de abandon
• Accentuarea efectelor negative, în special asupra resurselor de apă, rezultate în urma utilizării unor tehnologii neperformante sau neadaptate condițiilor locale
• Schimbarea condițiilor climatice poate conduce la creșterea atacurilor de dăunători și boli, precum şi la scăderea productivităţii naturale a terenurilor agricole și forestiere
• Riscul poluării punctiforme a apei, eutrofizării habitatelor umede și a creșterii emisiilor de GES, ca urmare a creșterii numărului de animale din gospodăriile individuale și a numărului redus de facilități și echipamente de gestionare a gunoiului de grajd
• Manifestarea accentuată a fenomenelor de degradare a solului în lipsa extinderii suprafețelor împădurite în zonele cu risc ridicat
• Manifestarea accentuată a fenomenelor asociate schimbărilor climatice în lipsa dezvoltării sistemelor de perdele forestiere

4.1.6. Indicatori comuni de context

I Situația socio-economică și rurală
1 Populație
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total Locuitori 21.355.849 2012 p 21.355.849 2012
Comment: Valoarea calculata pentru populatia totala este la nivelul anului 2012.
rural % din total 45 2012 p 45,1 2013
Comment: indicatorul a fost adaptat la definiția naționala specifica programului
intermediar % din total 0 2012 p 43,5 2013
urban % din total 55 2012 p 11,3 2013
definiția specifică a zonelor rurale utilizată pentru obiective T21; T22 și T24 (dacă este
relevant)

% din total
2 Structura pe vârste
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total < 15 ani % din totalul populației 15 2012 p 15,7 2013 total 15-64 de ani % din totalul populației 70 2012 p 68 2013 total > 64 de ani % din totalul populației 15 2012 p 16,3 2013
rural < 15 ani % din totalul populației 15,6 2012 p 16,7 2013 rural 15-64 de ani % din totalul populației 68,7 2012 p 66,3 2013 rural > 64 de ani % din totalul populației 15,7 2012 p 17 2013
3 Teritoriu
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total Km2 238.391 2012 238.391 2013
rural % din suprafața totală 59,8 2012 59,8 2013
intermediar % din suprafața totală 39,4 2012 39,4 2013
urban % din suprafața totală 0,8 2012 0,8 2013
4 Densitatea populației
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total Locuitori / km2 93 2011 93 2011
rural Locuitori / km2 71,3 2011 66,1 2013
5 Rata ocupării forței de muncă
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total > -64 de ani % 59,5 2012 59,7 2013
bărbați (15-64 ani) % 66,5 2012 66,8 2013
femei (15-64 ani) % 52,6 2012 52,6 2013
* rurale (slab populate) (15-64 de ani) % 60,2 2012 60,4 2013
total (20-64 ani) % 63,8 2012 63,9 2013
bărbați (20-64 de ani) % 71,4 2012 71,6 2013
femei (20-64 de ani) % 56,3 2012 56,2 2013
6 Ponderea activităților independente

Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total (15-64 de ani) % 18,1 2012 18 2013
7 Rata șomajului
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total (15-74 de ani) % 7 2012 7,3 2013
tineri (15-24 de ani) % 22,7 2012 23,6 2013
* rurale (slab populate) (15-74 de ani) % 5 2012 5,1 2013
tineri (15-24 de ani) % 15,4 2012 16,4 2013
8 PIB pe cap de locuitor
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total Indice SPC (UE- 27 = 100) 49 2012 54 2013
* rural Indice SPC (UE- 27 = 100) 33 2010 34 2013
9 Rata de sărăcie
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total % din totalul populației 40,3 2011 41,7 2012
* rurale (slab populate) % din totalul populației 47,4 2011 54,8 2012
10 Structura economiei (VAB)
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total milioane EUR 115.220,5 2012 124.753,2 2013
primar % din total 6 2012 6,4 2013
secundar % din total 42,3 2012 43,4 2013
terțiar % din total 51,6 2012 50,2 2013
rural % din total 32,7 2010 37,3 2013
intermediar % din total 42,1 2010 34,7 2013
urban % din total 25,1 2010 28 2013
11 Structura angajărilor
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total 1000 persoane 9.197,9 2012 9.190 2013
primar % din total 30,6 2012 30 2013
secundar % din total 28,7 2012 28,8 2013
terțiar % din total 40,8 2012 41,3 2013
rural % din total 41,8 2012 52,5 2013
intermediar % din total 46,2 2010 32,9 2013
urban % din total 12 2010 14,7 2013
12 Productivitatea muncii pe sectoare economice
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total EUR/persoană 12.526,8 2012 13.575 2013
primar EUR/persoană 2.464 2012 2.893 2013
secundar EUR/persoană 18.497,3 2012 20.504 2013
terțiar EUR/persoană 15,9 2012 16,5 2013
rural EUR/persoană 9.460,8 2010 10.529 2013
intermediar EUR/persoană 11.034,7 2010 15.642 2013
urban EUR/persoană 25.164,9 2010 28.295 2013

II Agricultură/analiză sectorială
13 Ocuparea forței de muncă pe activitate economică
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total 1000 persoane 9.262,8 2012 9.247,4 2013
agricultură 1000 persoane 2.619,1 2012 2.573,8 2013
agricultură % din total 28,3 2012 27,8 2013
silvicultură 1000 persoane 61,5 2012 58,8 2013
silvicultură % din total 0,7 2012 0,6 2013
industria alimentară 1000 persoane 191,7 2012 207,6 2013
industria alimentară % din total 2,1 2012 2,2 2013
turism 1000 persoane 185,9 2012 194,3 2013
turism % din total 2 2012 2,1 2013
14 Productivitatea muncii în agricultură
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total EUR/UAM 4.328,5 2010 – 2012 5.012,3 2013
15 Productivitatea muncii în sectorul forestier
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total EUR/UAM 8.383,3 2008 – 2009 10.954,7 2013
16 Productivitatea muncii în industria alimentară
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total EUR/persoană 9.086,3 2010 7.386 2013
17 Exploatații agricole (ferme)
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total Nr. 3.859.040 2010 3.629.660 2013
dimensiunea fermei < 2 ha Nr. 2.866.440 2010 2.589.920 2013 dimensiunea fermei 2-4,9 ha Nr. 727.390 2010 691.260 2013 dimensiunea fermei 5-9,9 ha Nr. 182.440 2010 193.870 2013 dimensiunea fermei 10-19,9 ha Nr. 43.610 2010 49.650 2013 dimensiunea fermei 20-29,9 ha Nr. 9.730 2010 10.260 2013 dimensiunea fermei 30-49,9 ha Nr. 8.210 2010 8.470 2013 dimensiunea fermei 50-99,9 ha Nr. 7.480 2010 7.260 2013 dimensiunea fermei >100 ha Nr. 13.730 2010 13.080 2013
dimensiunea economică a fermei <2 000 Producție standard (PS) Nr. 2.816.460 2010 2.437.160 2013 dimensiunea economică a fermei 2 000 – 3 999 PS Nr. 602.470 2010 577.640 2013 dimensiunea economică a fermei 4 000 – 7 999 PS Nr. 313.000 2010 375.280 2013 dimensiunea economică a Nr. 78.460 2010 114.280 2013 fermei 8 000 – 14 999 PS dimensiunea economică a fermei 15 000 – 24 999 PS Nr. 22.240 2010 33.830 2013 dimensiunea economică a fermei 25 000 – 49 999 PS Nr. 13.370 2010 19 2013 dimensiunea economică a fermei 50 000 – 99 999 PS Nr. 6.450 2010 7.830 2013 dimensiunea economică a fermei 100 000 – 249 999 PS Nr. 4.120 2010 5.000 2013 dimensiunea economică a fermei 250 000 – 499 999 PS Nr. 1.450 2010 2.100 2013 dimensiunea economică a fermei > 500 000 PS Nr. 1.010 2010 1.470 2013
dimensiune fizică medie ha SAU/exploatație 3,4 2010 3,6 2013
dimensiune economică medie EUR de PS/exploatație 2.700,23 2010 3.303 2013
dimensiune medie în unități de forță de muncă (persoane)
Persoane/exploatație
1,9
2010
1,8
2013
dimensiune medie în unități de forță de muncă (AWU) UAM/exploatație 0,4 2010 0,4 2013
18 Terenuri agricole
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
SAU totală ha 13.306.130 2010 13.055.850 2013
arabil % din SAU totală 62,4 2010 62,8 2013
pajiști permanente și fânețe % din SAU totală 33,9 2010 34,5 2013
culturi permanente % din SAU totală 2,3 2010 2,3 2013
19 Suprafața agricolă inclusă în agricultura ecologică
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
certificate ha SAU 103.093 2012 138.125 2013
în conversie ha SAU 185.168 2012 148.771 2013
Comment: Actualizata la nivel 7.06.2017 conform datelor EUROSTAT.
Parte din suprafața agricolă utilizată (certificată și în conversie)
% din SAU totală
2,1
2012
2,1
2012
20 Terenuri irigate
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total ha 133.460 2010 152.840 2013
cota de SAU % din SAU totală 1 2010 1,2 2013
21 Unități vită mare
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total SIU 5.444.180 2010 4.975.310 2013
22 Forța de muncă agricolă
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
total forță de muncă agricolă regulată persoane 7.156.930 2010 6.577.930 2013
total forță de muncă agricolă regulată UAM 1.501.000 2010 1.451.870 2013
23 Structura pe vârste a administratorilor de ferme
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat

număr total de administratori de ferme Nr. 3.859.040 2010 3.629.660 2013
cotă de < 35 de ani % din totalul administratorilor 7,3 2010 4,7 2013 raport <35 / >= 55 de ani Numărul de administratori tineri la 100 de administratori în vârstă
12
2010
7,4
2013
24 Pregătirea agricolă a administratorilor de ferme
Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat
pondere a totalului de administratori cu pregătire de bază și completă în domeniul agriculturii
% din total
2,5
2010
3,6
2013
pondere a administratorilor în vârstă de < 35 de ani cu pregătire de bază și completă în domeniul agriculturii % din total 2,9 2010 6,8 2013 25 Venit al factorului agricol Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat total EUR/UAM 2.169,5 2012 3.574,4 2013 total (indice) Indice 2005 = 100 113,3 2012 111,5 2013 26 Venit al întreprinderilor agricole Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat Nivelul de trai al agricultorilor EUR/UAM 1.931,9 2012 3.675 2013 Nivelul de trai al agricultorilor ca pondere din nivelul de trai al persoanelor angajate în alte sectoare % 47,1 2012 65,4 2013 27 Factor de productivitate totală în agricultură Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat total (indice) Indice 2005 = 100 113 2009 – 2011 139 2013 28 Formare brută de capital fix în agricultură Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat FBCF milioane EUR 1.499,54 2011 1.309,7 2013 cota de VAB în agricultură % din VAB în agricultură 18,9 2011 16,4 2013 29 Păduri și alte terenuri împădurite (PATI) (000) Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat total 1 000 ha 6.747,9 2012 6.951 2015 Comment: In datele UE nu exista valoarea calculata pentru anul 2013. cota suprafeței totale a terenurilor % din suprafața totală a terenurilor 28,3 2012 29,2 2015 30 Infrastructura turistică Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat număr de locuri în unități de cazare colective Capacitate de cazare 278.503 2011 291.244 2013 rural % din total 31,3 2011 22,8 2013 intermediar % din total 61,1 2011 33,1 2013 urban % din total 7,6 2011 44,1 2013 III Mediu/climă 31 Acoperirea terenurilor Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat ponderea terenurilor agricole % din suprafața totală 56,8 2006 57,1 2012 ponderea pășunilor și fânețelor naturale % din suprafața totală 1,3 2006 2,5 2012 ponderea terenurilor forestiere % din suprafața totală 29,4 2006 30,2 2012 ponderea terenului de tranziție împădurit cu arbuști % din suprafața totală 2,4 2006 1,5 2012 ponderea terenurilor naturale % din suprafața totală 1,9 2006 1,7 2012 ponderea terenurilor artificiale % din suprafața totală 6,3 2006 5,3 2012 ponderea altor zone % din suprafața totală 1,9 2006 1,7 2012 32 Zonele care se confruntă cu constrângeri naturale Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat total % din SAU totală 50,1 2015 zone muntoase % din SAU totală 15,4 2015 altele % din SAU totală 33,2 2015 specifică % din SAU totală 1,3 2015 33 Intensitate agricolă Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat intensitate redusă % din SAU totală 71,5 2007 80,1 2013 intensitate medie % din SAU totală 22,5 2007 16,4 2013 intensitate ridicată % din SAU totală 6 2007 3,6 2013 pășunat % din SAU totală 38,9 2010 39,1 2013 34 Zone incluse în Natura 2000 Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat cotă din teritoriu % din teritoriu 22,7 2011 22,6 2015 ponderea SAU (inclusiv pășuni și fânețe naturale) % din SAU 12,5 2011 12,6 2014 cota din suprafața totală a pădurilor % din suprafața forestieră 38,4 2011 38,3 2014 35 Indicele privind păsările domestice (IPD) Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat total (indice) Indice 2000 = 100 100 2010 97 2015 Comment: Valoarea de referință a indexului a fost calculată pentru prima data în anul 2010 (considerat anul de bază) de Societatea Ornitologică Română, aceasta fiind de 100. O valoare actualizată a indexului va fi furnizată până la finalul anului 2015. Asa cum rezulta din datele pentru anul 2016 in care rezultatele se refera la anul 2015 valoarea de referință a indexului inca nu a fost calculata pentru anul 2014. 36 Stadiul de conservare a habitatelor agricole (pășuni și fânețe) Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat favorabil % din evaluările de 85,7 2007 – 2012 habitate nefavorabil – neadecvat % din evaluările de habitate NA 11,4 2007 – 2012 nefavorabil – rău % din evaluările de habitate NA 2,9 2007 – 2012 necunoscut % din evaluările de habitate NA 0 2007 – 2012 37 Agricultura în zone cu valoare naturală importantă Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat total % din SAU totală 15,1 2013 14,8 2014 Comment: Inițial s-a calculat utilizând 2 surse de date pt cei 2 indicatori care contribuie la calcularea indicatorului (SAU la nivel national și suprafața acoperită cu pajiști din zonele eligibile aferente P1, aferentă blocurilor fizice din LPIS pt anul 2014). Pentru utilizarea unor date omogene, indicatorul a fost recalculat pt anul 2014 pe baza informaților din LPIS. Astfel, SAU calculat de INS a fost înlocuit cu suprafața la nivel național a blocurilor fizice din LPIS pt anul 2014. 38 Zonă forestieră protejată Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat clasa 1.1 % din suprafața ZFOL NA clasa 1.2 % din suprafața ZFOL NA clasa 1.3 % din suprafața ZFOL NA clasa 2 % din suprafața ZFOL 44,4 2011 39 Captarea apei în agricultură Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat total 1 000 m3 325.127 2012 343 2013 40 Calitatea apei Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat Eventual excedent de azot pe terenuri agricole kg N/ha/an 6,8 2005 – 2008 4 2013 Eventual excedent de fosfor pe terenuri agricole kg P/ha/an -1,3 2005 – 2008 -2 2013 Nitrați în apa dulce – Ape de suprafață: Calitate ridicată % din siturile de monitorizare 91,6 2010 91,5 2012 Nitrați în apa dulce – Ape de suprafață: Calitate moderată % din siturile de monitorizare 8,4 2010 7,6 2012 Nitrați în apa dulce – Ape de suprafață: Calitate slabă % din siturile de monitorizare 0 2010 0,8 2012 Nitrați în apa dulce – Ape subterane: Calitate ridicată % din siturile de monitorizare 84,4 2010 82,7 2012 Nitrați în apa dulce – Ape subterane: Calitate moderată % din siturile de monitorizare 6,7 2010 10,3 2012 Nitrați în apa dulce – Ape subterane: Calitate slabă % din siturile de monitorizare 8,9 2010 7 2012 41 Materia organică din sol din terenurile arabile Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat Estimări totale ale conținutului de carbon organic megatone NA 2010 879,7 2012 Conținut mediu de carbon g kg-1 NA organic 42 Eroziunea solului cauzată de apă Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat Rata pierderii de terenuri prin eroziune provocată de apă tone/ha/an 2,6 2006 2,9 2012 suprafața agricolă afectată 1 000 ha 769,4 2006 – 2007 1.373,2 2012 suprafața agricolă afectată % din suprafața agricolă 5,6 2006 – 2007 9,7 2012 43 Producția de energie regenerabilă care provine din agricultură și din sectorul forestier Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat din agricultură kilotone 124,9 2011 177,1 2013 din silvicultură kilotone 3.476 2011 3.656,7 2013 44 Consumul de energie în agricultură, silvicultură și industria alimentară Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat agricultură și silvicultură kilotone 432 2011 456,7 2013 utilizare pe ha (agricultură și silvicultură) kg de echivalent de ulei la hectar de SAU 20,9 2011 22,3 2013 industria alimentară kilotone 564 2011 529 2013 45 Emisii de gaze cu efect de seră provenind din agricultură Denumirea indicatorului Unitate Valoare Anul Valoare actualizată An actualizat total agricultură (CH4 și N2O și emisii/ieșiri din sol) 1 000 t de echivalent CO2 15.874,6 2011 14.745 2013 ponderea din emisiile totale de GES % din totalul emisiilor nete 16,2 2011 17,1 2013 4.1.7. Indicatori contextuali specifici programului Sectorul Codul Denumirea indicatorului Valoare Unitate Anul II Agricultură/analiză sectorială Nr. de cooperative Sectorul primar 717 No. 2011 Comment: Tempo Online –serii de date, INS I Situația socio-economică și rurală Rata dezvoltării activității independente Lucrător pe cont propriu – rural 31.5 % 2012 Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală Acces la servicile de sănătate Dispensare medicale 187 No. 2011 Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală Infrastructura de învățământ preșcolar / antepreșcolar în zona rurală Creșe 0.7 % din total 2011 Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală Rata sărăciei Rural 54.2 % 2011 Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală Infrastructura de învățământ preșcolar / antepreșcolar în zona rurală Grădinițe 7.44 % din total 2012 Comment: Studiu CNPS III Mediu/climă Valoarea conservativă a habitatelor de pajiști permanente din zona montană Nr. de habitate cu valoare conservativă moderată 9 No. 2011 Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală Rata șomajului Total – Rural 5.1 % 2012 Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală Infrastructura turism național Rural (pensiuni agroturistice) – Nr. structuri primire 5821 No. 2012 Comment: Tempo-online-serii date, INS I Situația socio-economică și rurală Densitate IMM Național 23.66 Nr. IMM/1000 pers. 2011 Comment: INS, REGIS- Registrul statistic al întreprinderilor III Mediu/climă Dinamica structurii fondului funciar Dinamica fondului forestier național (FFN) și a vegetație forestiere din afara FFN -0.12 % 2012 Comment: Calcule dupa INS, Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală Nivel de instruire al populației rurale (25-64 Liceu 17.4 % 2011 ani) Comment: Situația socio-economică din România 2010 – 2011, INS III Mediu/climă Categoriile de protecție a Pădurilor din FFN Paduri cu functii de recreere 382373 Ha 2011 Comment: % Suprafața din FFN cu funcții prioritare de protecție = 11% Tempo-online-serii date, INS – Raport privind starea pădurilor în anul 2011 I Situația socio-economică și rurală Densitatea populației Rural 46.4 % 2011 Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală Rata de penetrare a internetului în bandă largă la puncte fixe, la 100 gospodării Urban 60.28 % 2012 Comment: ANCOM, Raport de date statistice privind serviciile de comunicaţii electronice, semestrul I, 2012 I Situația socio-economică și rurală Rata de penetrare a internetului în bandă largă la puncte fixe, la 100 gospodării Rural 23.47 % 2012 Comment: ANCOM, Raport de date statistice privind serviciile de comunicaţii electronice, semestrul I, 2012 III Mediu/climă Sursele care contribuie la emisiile anuale cumulate de CH4 si N2O provenite din agricultura Cultivarea orezului 0.1 % 2011 Comment: EEA GHG viewer II Agricultură/analiză sectorială Număr de IMM-uri care inovează Din nr. total de IMM-uri 1.2 % 2011 Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală IMM-uri Total/Sectoare 444155 No. 2011 Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală Infrastructura de apă/ apă uzată în zona rurală Rețea canalizare 5189.1 Km 2012 Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală Acces la servicile de sănătate Număr de locuitori/doctor în rural 1722 No. 2011 Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală Rata dezvoltării activității independente Lucrător familial neremunerat – rural 26.4 % 2012 Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală Nivel de instruire al populației rurale (25-64 ani) Învățământ primar 17.3 % 2011 Comment: Situația socio-economică din România 2010 – 2011, INS I Situația socio-economică și rurală Structura populației ocupate pe sectoare- rural Terțiar 19.6 % 2012 Comment: Studiu CNPS III Mediu/climă Sursele care contribuie la emisiile anuale cumulate de CH4 si N2O provenite din agricultura Fermentarea enterică 41.6 % 2011 Comment: EEA GHG viewer II Agricultură/analiză sectorială Forme asociative Grupuri de producători 107 No. 2014 Comment: MADR III Mediu/climă Emisii în sectorul agricol Pulberi 5944 Tone 2012 Comment: Eurostat I Situația socio-economică și rurală Populația Rural 45 % 2012 Comment: Studiu CNPS III Mediu/climă Emisii în sectorul agricol Amoniac 138.9 Tone 2012 Comment: Eurostat III Mediu/climă Sursele care contribuie la emisiile anuale cumulate de CH4 si N2O provenite din agricultura Managementul gunoiului de grajd 9.5 % 2011 Comment: EEA GHG viewer II Agricultură/analiză sectorială Nr. de cooperative Total 2566 No. 2011 Comment: Tempo Online –serii de date, INS III Mediu/climă Dinamica structurii fondului funciar Dinamica suprafețelor ocupate cu ape și bălți -0.6 % 2012 Comment: Calcule dupa Studiu CNPS III Mediu/climă Categoriile de protecție a Pădurilor din FFN Protecția terenurilor și solurilor 1494731 Ha 2011 Comment: % Suprafața din FFN cu funcții prioritare de protecție = 43% Tempo-online-serii date, INS – Raport privind starea pădurilor în anul 2011 I Situația socio-economică și rurală Structura populației ocupate pe sectoare- rural Secundar 20.1 % 2012 Comment: Studiu CNPS II Agricultură/analiză sectorială Structura pe vârste a plantațiilor pomicole 1-10 ani 7.5 % 2013 Comment: Date administrative MADR, Direcția Generală Politici Agricole și Sectoriale I Situația socio-economică și rurală Suprafața acoperită de GAL-uri Total 141398 Km2 2012 Comment: Raportul de progrese al PNDR 2012, MADR I Situația socio-economică și rurală Absolvenți din instituțiile de învățământ cu profil agricol (agricultură, agromontan și veterinar) Național 0.76 % 2011 Comment: Tempo-online-serii date, INS II Agricultură/analiză sectorială Structura pe vârste a plantațiilor pomicole > 25 Ani 73.8 % 2013
Comment: Date administrative MADR, Direcția Generală Politici Agricole și Sectoriale
III Mediu/climă Suprafața de pajiști utilizate extensiv Total 2.49 mil. ha 2010
Comment: Studiu CNPS

III Mediu/climă Valoarea conservativă a habitatelor de pajiști permanente din zona montană
Nr. de habitate cu valoare conservativă redusă
24
No.
2011
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală IMM-uri Primar din care rural 15124 No. 2011
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Rata de abandon școlar în învățământul liceal și profesional
Rural
5.3
%
2012
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Teritoriu Rural 207522 Km2 2012
Comment: INS – cercetare statistică a fondului funciar
I Situația socio-economică și rurală Populația din teritoriile GAL Total 6686000 No. 2012
Comment: Raportul de progrese al PNDR 2012, MADR

III Mediu/climă Cantitatea de îngrășăminte chimice și pesticide aplicate pe terenuri agricole
Cantitatea de pesticide
6419
tone substanță activă
2012
Comment: Tempo-online-serii date, INS

III Mediu/climă Cantitatea de îngrășăminte chimice și pesticide aplicate pe terenuri agricole
Cantitatea de îngrășăminte chimice
437972
tone substanță activă
2012
Comment: Tempo-online-serii date, INS
I Situația socio-economică și rurală Structura populației ocupate Rural 45.22 % 2012
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Structura populației ocupate pe sectoare- Primar 60.3 % 2012

rural
Comment: Studiu CNPS
I Situația socio-economică și rurală Acces la servicile de sănătate Dispensare medicale în rural 14 No. 2011
Comment: Studiu CNPS
II Agricultură/analiză sectorială Suprafață totală livezi Total 158632.57 Ha 2013
Comment: Date administrative MADR , Direcția Generală Politici Agricole și Sectoriale
III Mediu/climă Dinamica structurii fondului funciar Dinamica FFN 1.6 % 2012
Comment: Calcule după Tempo-online-serii date, INS
I Situația socio-economică și rurală Infrastructura turism național Rural (pensiuni agroturistice) – Nr.structuri primire
27453
No.
2012
Comment: Tempo-online-serii date, INS
I Situația socio-economică și rurală Populația de etnie romă Total 621573 No. 2012
Comment: Recensământul populației
II Agricultură/analiză sectorială Situația fermelor în funcție de forma juridică Fără statut juridic 99.2 % 2010
Comment: Recensământul General Agricol 2010, INS

I Situația socio-economică și rurală Absolvenți din instituțiile de învățământ cu profil agricol (agricultură, agromontan și veterinar)

Rural

1.2

%

2011
Comment: Tempo-online-serii date, INS
I Situația socio-economică și rurală Infrastructura turism național Rural (pensiuni agroturistice) – Nr. locuri de cazare existente
301109
No.
2012
Comment: Tempo-online-serii date, INS
I Situația socio-economică și rurală Nivel de instruire al populației rurale (25-64 ani)
Învățământ universitar
1.6
%
2011
Comment: Situația socio-economică din România 2010 – 2011, INS
I Situația socio-economică și rurală Densitate IMM Rural 9.64 Nr. IMM/1000 pers. 2011
Comment: INS, REGIS- Registrul statistic al întreprinderilor
I Situația socio-economică și rurală Rata șomajului 15-24 ani Rural 15.9 % 2012
Comment: Studiu CNPS

III Mediu/climă Valoarea conservativă a habitatelor de pajiști permanente din zona montană
Nr. de habitate cu valoare conservativă mare
12
No.
2011
Comment: Studiu CNPS

III Mediu/climă Total exploatații agricole Total 3859040 No. 2010
Comment: Eurostat
I Situația socio-economică și rurală IMM-uri Secundar din care rural 92222 No. 2011
Comment: Studiu CNPS
II Agricultură/analiză sectorială Situația fermelor în funcție de forma juridică Cu statut juridic 0.8 % 2010
Comment: Recensământul General Agricol 2010, INS
I Situația socio-economică și rurală Instituții de învățământ cu profil agricol Total 67 No. 2011
Comment: Tempo Online – serii de data INS
III Mediu/climă Categoriile de protecție a Pădurilor din FFN Protectia impotriva factorilor daunatori 173805 Ha 2011
Comment: % Suprafața din FFN cu funcții prioritare de protecție = 5%

Tempo-online-serii date, INS – Raport privind starea pădurilor în anul 2011
II Agricultură/analiză sectorială Nr. de cooperative Sectorul terțiar 1404 No. 2011
Comment: Tempo Online –serii de date, INS
I Situația socio-economică și rurală Structura pe vârste – rural < 15 ani 16.6 % 2012 Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală Nivel de instruire al populației rurale (25-64 ani) Școala profesională 22.2 % 2011 Comment: Situația socio-economică din România 2010 – 2011, INS III Mediu/climă Dinamica structurii fondului funciar Dinamica suprafeței artificiale 7.1 % 2012 Comment: Calcule dupa Studiu CNPS III Mediu/climă Sursele care contribuie la emisiile anuale cumulate de CH4 si N2O provenite din agricultura Arderea resturilor vegetale 0.9 % 2011 Comment: EEA GHG viewer III Mediu/climă Categoriile de protecție a Pădurilor din FFN Protectia apelor 1077597 Ha 2011 Comment: % Suprafața din FFN cu funcții prioritare de protecție = 31% Tempo-online-serii date, INS – Raport privind starea pădurilor în anul 2011 II Agricultură/analiză sectorială Forme asociative Grupuri de producatori recunoscute preliminar 23 No. 2014 Comment: MADR III Mediu/climă Suprafața amenajată pentru combaterea eroziunii solului Total 2286221 Ha 2012 Comment: Tempo-online-serii date, INS II Agricultură/analiză sectorială IMM in industria alimentara Total 7691 No. 2012 Comment: Tempo-online-serii date, INS I Situația socio-economică și rurală Număr de consultanți publici în agricultură Total 850 No. 2012 Comment: Date administrative MADR, Direcția Genrală Industrie Alimentară II Agricultură/analiză sectorială Dotarea tehnică a fermelor Total 350 EUR/fermier 2013 Comment: Cadrul Național Strategic Rural. Comisia Prezidențială pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, București 2013 II Agricultură/analiză sectorială Forme asociative Total 236 No. 2014 Comment: MADR III Mediu/climă Categoriile de protecție a Pădurilor din FFN Pãduri constituite ca arii protejate si de interes stiințific 347612 Ha 2011 Comment: % Suprafața din FFN cu funcții prioritare de protecție = 10% Tempo-online-serii date, INS – Raport privind starea pădurilor în anul 2011 II Agricultură/analiză sectorială Structura pe vârste a plantațiilor pomicole 10-25 ani 18.7 % 2013 Comment: Date administrative MADR, Direcția Generală Politici Agricole și Sectoriale II Agricultură/analiză sectorială Forme asociative Organizații de producători 6 No. 2014 Comment: MADR I Situația socio-economică și rurală Infrastructura de apă/ apă uzată în zona rurală Rețea distribuție apă potabilă 40619.1 Km 2012 Comment: Studiu CNPS III Mediu/climă Categoriile de protecție a Pădurilor din FFN Suprafața din fondul forestier național cu funcții prioritare de protecție 3476119 Ha 2011 Comment: % din suprafața FFN = 53,3% Tempo-online-serii date, INS – Raport privind starea pădurilor în anul 2011 II Agricultură/analiză sectorială Nr. de cooperative Sectorul secundar 445 No. 2011 Comment: Tempo Online –serii de date, INS I Situația socio-economică și rurală Formare continuă – gradul de participare la Rural 0.5 % 2012 procesul educațional sau de instruire al populației între 25-64 ani Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală IMM-uri Terțiar din care rural 336809 No. 2011 Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală Infrastructura rutieră (drumuri comunale) Total 31639 Km 2011 Comment: Lungimea căilor de transport I Situația socio-economică și rurală Structura pe vârste – rural ≥ 65 ani 18.3 % 2012 Comment: Studiu CNPS II Agricultură/analiză sectorială Forme asociative Organizatii de producători 6 No. 2014 Comment: MADR I Situația socio-economică și rurală Nivel de instruire al populației rurale (25-64 ani) Învățământ post- universitar 3 % 2011 Comment: Situația socio-economică din România 2010 – 2011, INS II Agricultură/analiză sectorială Nr. de cooperative Rural 1326 No. 2011 Comment: Tempo Online –serii de date, INS I Situația socio-economică și rurală Rata de abandon școlar în învățământul liceal și profesional Național 4.2 % 2012 Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală Rata de ocupare a populației cu vârste între 15-64 ani Rural 60.7 % 2012 Comment: Studiu CNPS III Mediu/climă Păduri incendiate Total 373 Ha 2008 Comment: Eurostat I Situația socio-economică și rurală Formare continuă – gradul de participare la procesul educațional sau de instruire al populației între 25-64 ani Național 1.4 % 2012 Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală Nivel de instruire al populației rurale (25-64 ani) Învățământ gimnazial 38.5 % 2011 Comment: Situația socio-economică din România 2010 – 2011, INS I Situația socio-economică și rurală Infrastructura turism național Rural (pensiuni agroturistice) – Nr. locuri de cazare existente 9 % 2012 Comment: Tempo-online-serii date, INS I Situația socio-economică și rurală Structura pe vârste – rural 15-64 ani 65.1 % 2012 Comment: Studiu CNPS I Situația socio-economică și rurală Instituții de învățământ cu profil agricol Rural 44 No. 2011 Comment: Tempo Online – serii de data INS III Mediu/climă Dinamica structurii fondului funciar Dinamica terenurilor neproductive și degradate 11.16 % 2012 Comment: Calcule dupa Studiu CNPS III Mediu/climă Dinamica structurii fondului funciar Dinamica suprafeței agricole -0.79 % 2012 Comment: Calcule dupa Studiu CNPS III Mediu/climă Sursele care contribuie la emisiile anuale cumulate de CH4 si N2O provenite din agricultura Soluri agricole 47.9 % 2011 Comment: EEA GHG viewer III Mediu/climă Valoarea conservativă a habitatelor de pajiști permanente din zona montană Nr. de habitate cu valoare conservativă foarte mare 2 No. 2011 Comment: Studiu CNPS 4.2. evaluarea nevoilor Titlul (sau referința) operațiunii P1 P2 P3 P4 P5 P6 Obiective transversale 1A 1B 1C 2A 2B 2C+ 3A 3B 4A 4B 4C 5A 5B 5C 5D 5E 6A 6B 6C Mediu Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea Inovare 001. Cunoștințe adecvate în rândul fermierilor X X X X X X X X X X X X X X 002. Servicii de consiliere și consultanță agricolă adecvate și de calitate X X X X X X X X 003. Adaptarea activităților de cercetare și a rezultatelor cercetării la nevoile fermierilor și procesatorilor X X X X X X 004. Nivel adecvat de capital şi tehnologie pentru realizarea de activități agricole moderne X X X X 005. Modernizarea sectorului de procesare a produselor agricole și adaptarea acestuia la X X X X standardele UE 006. Reîntinerirea generațiilor de fermieri X X X X 007. Restructurarea și modernizarea fermelor mici, în ferme orientate către piață X X X 008. Înființarea de grupuri și cooperative de producători X X X 009. Lanțuri alimentare integrate X X X X 010. Managementul riscului în agricultură si actiuni de prevenire si refacere a potentialului agricol X X X 011. Acces facil la instrumente financiare adecvate pentru fermieri, procesatori, a micilor antreprenori din zonele rurale X X X 012. Menținerea diversității biologice și a valorii de mediu a X X X X X X terenurilor agricole și forestiere 013. Susținerea unui management eficient și durabil al pădurilor X X X 014. Creșterea suprafețelor împădurite X X X 015. Menținerea și îmbunătățirea resurselor de apă X X X 016. Protecția și îmbunătățirea resurselor de sol X X X 017. Adaptarea la efectele schimbărilor climatice X X X X 018. Nivel redus de emisii GES din sectorul agricol și tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon X X X X X X 019. Reducerea gradului de sărăcie și a riscului de excluziune socială X X X 020. Infrastructura de bază şi servicii adecvate în X X X zonele rurale 021. Creșterea și diversificarea numărului de locuri de muncă în zonele rurale X X X 022. Patrimoniu local conservat X X X 023. Dezvoltare locală prin abordarea LEADER X X X X 024. Îmbunătățirea colaborării între actorii din mediul rural X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 025. Accesul la infrastructura modernă TIC X X X X 026. Modernizarea infrastructurii de invățământ agricol X 027. Asigurarea unor condiții superioare de bunăstare a animalelor în fermele de suine și păsări X X X X X 4.2.1. 001. Cunoștințe adecvate în rândul fermierilor Priorități/domenii de interes • 1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale • 1C) Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier • 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole • 2B) Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor • 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale • 3B) Sprijinirea prevenirii și a gestionării riscurilor la nivelul fermelor • 4A) Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000 și în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, a activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene; • 4B) Îmbunătățirea gestionării apelor, inclusiv a gestionării îngrășămintelor și a pesticidelor; • 4C) Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului • 5A) Eficientizarea utilizării apei în agricultură • 5D) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură Obiective transversale Descriere 4.2.2. 002. Servicii de consiliere și consultanță agricolă adecvate și de calitate Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere 4.2.3. 003. Adaptarea activităților de cercetare și a rezultatelor cercetării la nevoile fermierilor și procesatorilor Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere 4.2.4. 004. Nivel adecvat de capital şi tehnologie pentru realizarea de activități agricole moderne Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere 4.2.5. 005. Modernizarea sectorului de procesare a produselor agricole și adaptarea acestuia la standardele UE Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere În România, sectorul de procesare a produselor agricole are nevoie de investiții pentru crearea de capacități noi de procesare, de echipamente și tehnologii modernizate, de fluxuri tehnologice care să permită respectarea noilor standarde comunitare și îmbunătățirea productivității. De asemenea, pentru a absorbi o parte din forța de muncă excedentară din agricultura de (semi)subzistență și pentru a valorifica potențialul de creștere al sectorului agro-alimentar, este nevoie de creare de locuri de muncă în acest sector. Aceste nevoi evidențiază fapul că industria alimentară din România încă are decalaje semnificative în ceea ce privește valoarea adăugată a produselor agricole în raport cu capacitatea de producție a produselor agricole autohtone. Astfel este necesară concentrarea sprijinului pe acele produse agro-alimentare pentru care oferta internă este relativ redusă comparativ cu potențialul existent. În mod specific nevoia de investiții în spații de producție și tehnologii moderne, dezvoltarea de noi produse, aplicarea practicilor și tehnologiilor inovative este mare în industria laptelui și a produselor lactate (îndeosebi în zona montană), în procesarea produselor horticole, în industria cărnii, dar și a produselor cu înaltă valoare adăugată. Progresele ce vor fi realizate în aceste domenii vor crește numărul unităților noi de procesare care respectă standardele UE (siguranță alimentară și trasabilitate) și ponderea pe piață a produselor autohtone cu valoare adăugată, vor echilibra nevoia de procesare în raport cu producția internă cu efecte pozitive asupra balanței comerciale. Crearea de noi unități de procesare va avea ca efect direct crearea de locuri de muncă contribuind la promovarea ocupării forţei de muncă și la reducerea decalajului între cerere și ofertă. De asemenea, unităţile de procesare îşi vor putea eficientiza activitatea prin reducerea consumului de energie şi prin producerea şi utilizarea energiei 4.2.6. 006. Reîntinerirea generațiilor de fermieri Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere Sectorul agricol se confruntă cu un grad ridicat de îmbătrânire în rândul proprietarilor și managerilor de ferme. Această stare generează un efect negativ asupra nivelului de dezvoltare, modernizare și implicit competitivitate și asupra bunelor practici de mediu în cadrul fermelor. Fermele gestionate de fermierii în vârstă, prezintă de cele mai multe ori o slabă orientare spre piață, o slabă adoptare a tehnicilor și tehnologiilor moderne și implementare a standardelor comunitare, dar și o deschidere limitată spre restructurare, divesificare, menținând astfel un decalaj crescut în raport cu posibilitatea de creștere a competitivității. Există nevoia de prioritizare a instalării tânărului fermier în următoarele sub-sectoare: apicol, ovine şi caprine, care au în continuare potential de creştere dar pentru care sunt mai potrivite investițiile la scară mică, inclusiv creşterea valorii producţiei proprii comercializate. Sectorul bovine necesită susținere, dat fiind declinul cu care se confruntă, conform analizei socio-economice din care rezultă şi nevoia de sprijin pentru sectorul vegetal în special legume, inclusiv material semincer şi săditor – conform analizei sectorului pomicol. Nevoia de atenuare și adaptare la schimbările climatice prin utilizarea de resurse regenerabile, scăderea emisiilor de dioxid de carbon și conștientizarea efectelor negative ale abandonării terenurilor agricole asupra dezvoltării economice a zonelor rurale sunt aspecte ce au perspectivă limitată în rândul fermierilor mai în vârstă. RO are nevoie de un număr mai mare de tineri fermieri, în special în zona montană, care să preia managementul fermelor, inclusiv deja existente, să îmbunătățească productivitatea fermelor și să crească accesul pe piață al acestora. Creșterea semnificativă a ponderii proprietarilor/managerilor tineri de exploatații agricole cu un nivel adecvat de cunoştinţe, va conduce la îmbunătăţirea capacității tehnice și a potențialului de inovare, va genera un management sustenabil prin îmbunătățirea performanţei globale a exploatațiilor și o mai bună integrare a acestora pe piață. Tinerii fermieri vor putea să investească și în alte active corporale precum teren agricol, construcții, echipamente, utilaje, facilități de post-recoltare, mijloace de producție, etc. 4.2.7. 007. Restructurarea și modernizarea fermelor mici, în ferme orientate către piață Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere În România există un număr mare de ferme mici, de subzistență și semi-subzistență, care utilizează o parte semnificativă a suprafeţei agricole. La momentul de față, unele exploatații datorită dimenisunii economice sunt vulnerabile, multe dintre acestea au perspective limitate de a-și îmbunătăți performanța economică și de a se îndrepta către piață. Aceste ferme au o productivitate scăzută, o dotare tehnică deficitară, sunt de cele mai multe ori afectate de un grad ridicat de fragmentate, aplică practici agricole tradiționale cu eficiență economică slabă și, astfel, întâmpină dificultăți în procesul de adaptare la noile tehnologii. Prin urmare, fermele mici, cu precădere cele din zona montană, au nevoie de un sprijin conjugat atât pentru realizarea de mici investiții, dar și de sprijin în elaborarea și dezvoltarea unui plan de afaceri pentru a se orienta pe piață și, a-şi îmbunătăți managementul fermei. De asemenea micile exploatații zoothenice au nevoie de sprijin pentru a investi în facilități indviduale de depozitare a gunoiului de grajd pentru a se alinia cerinţelor minime obligatorii de mediu. De asemenea, este nevoie de modernizarea fermelor de subzistență și semi- subzistență prin încurajarea acestora de a se asocia sub formă de cooperative sau grupuri de producători. Fermierii cu parcele agricole fragmentate au nevoie de sprijin pentru a-și comasa parcelele pentru a ajuta la îmbunătățirea eficienței și randamentului exploatațiilor agricole, atât din punct de vedere al productivității cât și al protecției mediului. Comasarea va permite un acces mai bun și o mai bună eficiență a utilajelor, îmbunătățirea opțiunilor de producție ale exploatației și managementului, va contribui la o piață funciară operațională și va îmbunătăți viabilitatea generală a exploatațiilor. Abordarea acestei nevoi specifice României va asigura noi oportunități pentru facilitatea restructurării fermelor, integrarea femelor mici pe piață, creșterea producției. Acest sprijin va crea premisele ulterioare îmbunătățirii performanțelor economice prin modernizarea fermelor mici prin investiții în active fizice. 4.2.8. 008. Înființarea de grupuri și cooperative de producători Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere Fermierii români, în special micii fermieri, sunt încă reticenți în fața conceptului de cooperare, în ciuda avantajului reciproc al unei astfel de cooperări. De aceea, este necesară o abordare a acestui concept de cooperare mai intensă atât sectorial cât și local între fermieri, în cadrul grupurilor de producători, pentru a-și îmbunătăți și adapta producția la cerințele pieței (inclusiv pentru aspecte legate de aprovizionare, cantitate şi calitate) și pentru a-și comercializa produsele împreună (inclusiv prin lanțuri scurte de aprovizionare). Este necesar sprijin specializat pentru a informa și stimula fermierii să se implice în aceste structuri/grupuri și pentru a le face să funcționeze eficient, în beneficiul membrilor. Această nevoie ar trebui să fie abordată inclusiv printr-o politică fiscală care să stimuleze înființarea și funcționarea de forme asociative în agricultură. Nevoile menționate mai sus există în toate sectoarele agricole,inclusiv si in sectorul pomicol caracterizat de lipsa asociațiilor, ceea ce contribuie, de asemenea, la nivelul slab de competitivitate al producătorilor primari. Prin asociere în activitățile de afaceri, fermierii își vor consolida puterea de negociere, pot cumpăra echipamente agricole, tehnologii și alte inputuri agricole la prețuri convenabile, pot avea acces mai uşor la credite și pot introduce inovații și idei noi de management. Grupurile de producători pot juca un rol important în rezolvarea problemelor de management cu care se confruntă fermele și în construirea de mijloace de creștere a venitului acestora. Sprijinul pentru înființarea de grupuri de producători în sectorul pomicol va contribui la reducerea dezavantajelor structurale şi la consolidarea poziţiei pe piaţă a fermierilor din acest subsector. 4.2.9. 009. Lanțuri alimentare integrate Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere Existența și promovarea de lanțuri alimentare integrate, la nivelul fermei, cunoaște în prezent un decalaj major în termeni de metode de organizare și promovare care să permită fermierului creșterea valorii adăugate a producției sale prin integrarea producției de materie primă cu procesarea și comercializarea și o relație cât mai directă cu consumatorul. Nevoile de creare și promovare a lanțurilor alimentare sunt complexe, iar complexitatea acestora este dată chiar de necesitatea unui sprijin concentrat pe intreg lanțul valoric dar și nevoia de acompaniere a acestora cu informare și promovare dar și de cooperarea fermierilor în cadrul formelor asociative. În prezent, toate aceste elemente privite individual au potențial, dar nevoia majoră survine în integarea acestora în cadru organizat cu sprijin concentrat. S-a identificat necesitatea facilitării legăturilor între producători, procesatori și comercianți în vederea unei mai bune valorificări și promovări a produselor, în special prin acţiuni de marketing şi cercetare de piaţă. Competitivitatea producătorilor primari va fi îmbunătăţită printr-o mai bună integrare a acestora în cadrul lanţului agroalimentar prin scheme de calitate. Folosirea sistemelor de calitate asigură valoare adăugată produselor agroalimentare, creştere economică şi crearea de locuri de muncă. Comercializarea unui produs certificat pe piaţa garantează atât calitatea cât şi autenticitatea sa. Astfel, pentru realizarea unor produse de înaltă calitate, fermierii acordă o atenţie sporită materiei prime utilizate, tehnicile de producţie şi prelucrare sunt îmbunătăţite şi respectă standardele de calitate. Acest sprijin, pentru dezvoltarea lanțului alimentar integrat, inclusiv pe filiera de produs, va permite fermierilor din RO să își diversifice şi își crească sursele de venit, pentru a dezvolta legături durabile cu consumatorii, promovând rolul important deţinut de agricultură. În contextul unor experienţe pilot în dezvoltarea de produse locale de calitate şi a existenţei de materii prime de calitate, crearea de lanțuri alimentare integrate va deschide oportunități de piață pentru fermieri și alți actori din mediul rural, pentru diversificarea gamei de produse, promovarea și vânzarea produselor pe piețele locale sau aproape de sursa de producție, fie individual, fie în comun. 4.2.10. 010. Managementul riscului în agricultură si actiuni de prevenire si refacere a potentialului agricol Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere serviciile prin care riscurile climatice şi sanitare potențiale pot fi aplanate sunt insuficiente. Chiar și fermele comerciale au, în mare parte, o bază de active insuficientă și sunt inadecvat dotate pentru a face față riscurilor climatice, evenimentelor climatice nefavorabile sau a evenimentelor catrastrofice. Este necesar ca fermierii să gestioneaze mai bine riscul în cadrul propriei afaceri, deoarece pe termen mediu și lung se preconizează un impact mare al schimbărilor climatice asupra producției primare. Posibile riscuri sunt cele de scădere a activității economice cauzate de incidente de mediu, dezastre naturale și efectele schimbărilor climatice (precum inundații persistente, alunecări de teren, eroziune, pagube cauzate de furtuni, secetă, focare de boli, lipsa accesului la resurse de apă). De asemenea fermierii si autoritatile responsabile trebuie sa previna si sa reduca posibilele dezastre, evenimente climatice adverse si evenimente catrastrofice. În situația existenței de sisteme și fonduri de sprijin pentru gestionarea și aplanarea implicațiilor economice ale acestor riscuri, fermierii ar minimiza efectele evenimentelor catastrofice, schimbărilor climatice, care pot afecta producția, viabilitate generală a afacerii și siguranța gospodăriei și asigurarea surselor de hrană și de venit. In mod similar existenţa de instrumente de sprijin pentru prevenţie în domeniul producţiei agricole conduce la cresterea biosecuritatii fermelor si la reducerea riscului de abandon a activitaii prin refacarea potentialului agricol al fermelor. 4.2.11. 011. Acces facil la instrumente financiare adecvate pentru fermieri, procesatori, a micilor antreprenori din zonele rurale Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere 4.2.12. 012. Menținerea diversității biologice și a valorii de mediu a terenurilor agricole și forestiere Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere 4.2.13. 013. Susținerea unui management eficient și durabil al pădurilor Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere 4.2.14. 014. Creșterea suprafețelor împădurite Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere 4.2.15. 015. Menținerea și îmbunătățirea resurselor de apă Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere 4.2.16. 016. Protecția și îmbunătățirea resurselor de sol Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere În ciuda stării bune, în general, a resurselor naturale, a tendinței de creștere a suprafeței pe care se practică agricultura ecologică, a ponderii ridicate a suprafețelor gestionate în mod durabil, care promovează agricultura extensivă cu impact scăzut asupra mediului, în România există mari suprafețe agricole afectate de diverse fenomene de degradare a solului. Manifestarea din ce în ce mai frecventă a fenomenelor climatice extreme, abandonarea activităţilor agricole, intensificarea activităților agricole în anumite zone, precum și utilizarea unor tehnologii inadecvate pe terenurile agricole și forestiere, cresc riscul de degradare a solului prin: eroziunea cauzată de apă și de vânt, salinizare/alcalinizare, compactarea solului, reducerea biodiversității solului și reducerea materiei organice. În unele regiuni, aceste amenințări contribuie din ce în ce mai mult la un risc de scădere a productivității și chiar de marginalizare a suprafețelor agricole şi abandonare a activităţilor agricole. Pentru reducerea riscului de degradare a solului este necesară încurajarea fermierilor și a deținătorilor de păduri în vederea aplicării de practici de management care asigură protecția resurselor de sol și continuării activităților agricole în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, precum și încurajarea acestora în vederea utilizării de tehnologii cu impact redus asupra solului. Un prim set de măsuri importante pentru protecția solului este cel al normelor privind ecocondiționalitatea, a căror aplicare în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice reprezintă, în sine, continuarea activităților agricole. De asemenea, promovarea măsurilor de gestionare a terenurilor, care depășesc standardele minime de întreținere a terenului, va contribui suplimentar la reducerea proceselor de degradare a solului. În plus, aplicarea de metode specifice agriculturii ecologice, precum și împădurirea terenurilor agricole afectate de diverse fenomene de degradare, pot veni în sprijinul 4.2.17. 017. Adaptarea la efectele schimbărilor climatice Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere 4.2.18. 018. Nivel redus de emisii GES din sectorul agricol și tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere Emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură au scăzut cu 53% din 1989. Această reducere a emisiilor este asociată cu declinul economic al agriculturii din 1989, inclusiv cu numărul redus de animale și cu folosirea scăzută a fertilizanților minerali. Cu toate acestea, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din depozitarea și aplicarea în teren a gunoiului de grajd sunt în continuare foarte ridicate din cauza facilităților inadecvate de depozitare și din cauza echipamentelor învechite folosite pentru aplicarea în teren. Cu toate că RO dispune de o varietate de surse de energie regenerabilă, totuși producția și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul agricol sunt încă scăzute. Valorificarea resurselor regenerabile este redusă ca urmare a limitărilor tehnologice, a ineficienţei economice şi a restricţiilor de mediu. Pentru a menține un nivel scăzut al emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură, este necesară sprijinirea fermierilor pentru a menține solul acoperit, a utiliza tehnici de management al terenului care contribuie la menținerea carbonului în sol, precum și pentru crearea de facilități și utilizarea de echipamente moderne pentru depozitarea și aplicarea gunoiului de grajd, inclusiv încurajarea producției și utilizării energiei regenerabile. De asemenea, creşterea suprafeţelor împădurite pentru creșterea sechestrării carbonului și dezvoltarea de sisteme de perdele forestiere de protecție constituie o necesitate din perspectiva îndeplinirii obiectivelor globale cu privire la reducerea emisiilor de CO2 şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Aceste acțiuni urmaresc menținerea unui nivel scăzut al emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură. 4.2.19. 019. Reducerea gradului de sărăcie și a riscului de excluziune socială Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere 4.2.20. 020. Infrastructura de bază şi servicii adecvate în zonele rurale Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere 4.2.21. 021. Creșterea și diversificarea numărului de locuri de muncă în zonele rurale Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere 4.2.22. 022. Patrimoniu local conservat Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere 4.2.23. 023. Dezvoltare locală prin abordarea LEADER Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere 4.2.24. 024. Îmbunătățirea colaborării între actorii din mediul rural Priorități/domenii de interes • 1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale • 1B) Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite • 1C) Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier • 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole • 2B) Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor • 2C+) Îmbunătățirea performanței economice a pădurilor • 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale • 3B) Sprijinirea prevenirii și a gestionării riscurilor la nivelul fermelor • 4A) Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000 și în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, a activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene; • 4B) Îmbunătățirea gestionării apelor, inclusiv a gestionării îngrășămintelor și a pesticidelor; • 4C) Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului • 5A) Eficientizarea utilizării apei în agricultură • 5B) Eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar • 5C) Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei • 5D) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură • 5E) Promovarea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură • 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă; • 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale Obiective transversale Descriere 4.2.25. 025. Accesul la infrastructura modernă TIC Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere 4.2.26. 026. Modernizarea infrastructurii de invățământ agricol Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere În zonele rurale din România, infrastructura pentru învăţământul agricol este insuficient dezvoltată pentru acoperirea nevoilor de predare şi punere în practică a cunoştinţelor agricole. Migraţia tinerilor din mediul rural este un fenomen generat de gradul limitat de oportunităţi pentru tânăra generaţie de a se dezvolta pe plan profesional în zonele rurale. Printre cauzele migraţiei tinerilor din mediul rural către mediul urban se numără şi nivelul scăzut de atractivitate al spațiului rural din punct de vedere socio-economic, precum şi nivelul scăzut al abilităților dobândite prin educaţie. De asemenea, gradul încă redus de educaţie în domeniul agricol (în ciuda trendului crescător al absolvenţilor de şcoli cu profil agricol) este provocat inclusiv de lipsa sau proasta calitate a facilităţilor în acest sector. Aceasta cauzează un management neperformant al fermelor şi implicit, contribuie la adâncirea gradului de sărăcie în mediul rural. Nevoia creșterii profesionalismului în sectorul agricol depinde de o bună educație și de oferirea serviciilor de traning, cu o curiculă educativă adaptate specificului rural precum științele agricole. Astfel, abordarea nevoii legate de o educaţie adpatată și adecvată în domeniul agricol, va conduce la stabilizarea tinerilor în mediul rural și cresterea competitivității a sectorului agricol. Prin îmbunătățirea infrastructurii de învăţământ agricol se poate construi o bază solidă pentru furnizarea de cunoștințe și de servicii adecvate care să asigure educația viitoarei generaţii din domeniul agricol. Prin urmare, investiţiile în infrastructura de învăţământ agricol ar putea reprezenta o soluţie pentru formarea de noi generații de tineri bine pregătiți care să răspundă nevoilor de dezvoltare al sectorului agro-alimentar. 4.2.27. 027. Asigurarea unor condiții superioare de bunăstare a animalelor în fermele de suine și păsări Priorități/domenii de interes Obiective transversale Descriere În România, sprijinul privind bunăstarea animalelor a fost introdus în PNDR 2007-2013 prin M.215 – plăți privind bunăstarea animalelor. Gradul ridicat de accesare a M.215 a condus la necesitatea deschiderii în perioada 2012-2014 a trei sesiuni de deschidere a angajamentelor pentru sectorul porcine și două sesiuni pentru sectorul păsări, astfel că față de 452 exploatații în anul 2012 la demararea implementării măsurii, un numări total de 626 exploatații de creştere a porcilor și păsărilor au avut angajamente în derulare. Începând cu anul 2012 prin angajamentele privind bunăstarea animalelor încheiate în cadrul Măsurii 215 au beneficiat de condiții superioare de bunăstare 16.853.284 capete porci grași, 267.091 capete scrofițe și 465.926 capete scroafe, respectiv 17.586.301 capete suine, iar din categoria păsări 970.805.552 capete, respectiv 930.879.333 capete pui de carne, 5.891.513 capete pui de curcă, 28.867.067 capete găini ouătoare și 5.167.639 capete găini de reproducție rase grele. Din data de 30 iunie 2014 (ultima sesiune de depunere cereri de sprijin-M.215) au fost înființate, modernizate și autorizate sanitar veterinar un număr de 25 de exploatații de creştere a porcilor cu o capacitate de cca. 160.000 capete/an, 20 de exploatații de creştere a puilor de carne cu o capacitate de cca. 15.000.000 capete/an, 7 exploatații de creştere a găinilor pentru ouă de consum cu o capacitate de cca. 1.500.000 capete/an și 3 exploatații de reproducție rase grele cu o capacitate de cca. 300.000 capete/an. Pe fondul noilor tendinţe ale pieţei şi ale preferinţelor consumatorilor, acestea pot să asigure condiții superioare de bunăstare a animalelor, contribuind la garantarea îmbunătăţirii condiţiilor de creştere şi a sănătăţii animalelor, reducerea impactului de mediu (asupra factorilor de mediu apă, sol şi aer), creşterea siguranţei şi siguranţei alimentare, îmbunătăţirea calităţii produselor din carne de porc şi pasăre, dar şi la menținerea și crearea de locuri de muncă în mediul rural. Impactul aplicării fiecărui standard superior de bunăstare a animalelor în cadrul M.215 este evidenţiat de o serie de lucrări şi publicaţii de specialitate, dar şi de studii realizate de ANSVSA, fiind descris pe larg în secţiunea justificativă a M.14. Fermierii au fost interesați în a face investiții din surse proprii sau atrase, cu scopul de a depăşi standardele minime obligatorii şi de a aplica standardele superioare de bunăstarea animalelor, în ultimii ani fiind perfecționate sistemele de aplicare, monitorizare și control în ferme pentru atingerea parametrilor superiori privind condiţiile de creştere a animalelor (densitate, lumină, micro-climat, noxe, apa de adăpare, zona de odihnă) în corelare cu adaptarea măsurilor tehnologice şi a fluxurilor de producţie. Atât temele de larg interes mediatizate în perioada actuală privind protecţia mediului, dar şi promovarea conceptelor implicate de aplicarea standardelor superioare de bunăstare a animalelor a condus şi la o mai bună conștientizarea de către consumatori a faptului că prosperitatea și sănătatea lor depind de calitatea factorilor naturali ai mediului în care trăiesc și de siguranța alimentelor pe care le consumă și care sunt în strânsă corelație cu nivelul bunăstării animalelor de la care provin. Pentru aceasta este necesară susţinerea în continuare a standardelor superioare de bunăstare față de standardele minime obligatorii, care să vizeze asigurarea unei densităţi mai reduse de animale în spaţiile de cazare, asigurarea unor condiţii de micro-climat care să imbunătăţească calitatea aerului în spaţiile de creştere din perspectiva conţinutului de noxe (pulberi, amoniac şi diaxid de carbon) şi îmbunătățirea condițiilor zonei de odihnă. În acest context a fost identificată nevoia continuări şi pe perioada de aplicare a PNDR 2014-2020 a susţinerii în exploataţiile de creştere a porcilor şi păsărilor a măsurilor care vizează acoperirea costurilor suplimentare şi a pierderilor de venituri pentru asigurarea unor condiţii cât mai apropiate de nevoile etologice şi fiziologice ale animalelor, care depăşesc măsurile tehnologice obligatorii şi standardele minime obligatorii şi care să contribuie în continuare la menţinerea unui grad ridicat de sănătate a animalelor, dar să asigure şi premisele necesare pentru asigurarea siguranţei şi securităţii alimentare, rezultatul final fiind garantarea sănătăţii populaţiei. 5. DESCRIEREA STRATEGIEI 5.1. O justificare a nevoilor selectate pentru a fi abordate prin programul de dezvoltare rurală, precum și alegerea obiectivelor, priorităților, domeniilor prioritare și stabilirea obiectivului pe baza probelor din SWOT și a evaluării nevoilor. Dacă este relevant, o justificare a subprogramelor tematice incluse în program. Justificarea va trebui, în special, să demonstreze cerințele menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctele (i) și (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 RO întâmpină dificultăţi în atingerea potenţialului socio-economic al sectorului agro-alimentar și zonelor rurale. Analiza SWOT identifică provocări ale agriculturii şi spațiului rural caracterizate de: structura duală a exploataţiilor, productivitate agricolă redusă, populaţie numeroasă în agricultura de (semi)subzistenţă cu nivel scăzut de pregătire agricolă şi antreprenorială, pondere scăzută a produselor agroalimentare cu valoare adăugată, procent ridicat al fermierilor în vârstă, dotări deficitare la nivelul exploataţiilor, acces la servicii de bază şi infrastructură sub nivelul zonelor urbane, dezvoltare insuficientă a economiei rurale nonagricole cu efecte la nivel de ocupare, pondere mare a populaţiei cu risc de sărăcie şi excluziune socială, riscuri climatice şi de mediu ce reprezintă o amenințare pentru aceste zone şi pentru potențialul de dezvoltare. PNDR 2014 2020 reprezintă o oportunitate de abordare a punctelor slabe, prin consolidarea punctelor tari şi utilizarea oportunităților, în baza lecțiilor învățate şi progreselor PNDR 2007 2013. Acestea au vizat modernizarea exploatațiilor și a unităților de procesare agro-alimentare, întinerirea generațiilor de fermieri, practici şi investiții prietenoase cu mediul, economii locale diversificate şi dezvoltare a infrastructurii locale, dar insuficiente raportate la nevoile identificate. Din 2007, au fost puse bazele utilizării durabile a terenurilor agricole şi forestiere, creându-se premisele menținerii și conservării patrimoniului natural rural. În acest context, PNDR acordă importanță zonelor montane şi fermelor de familie pentru a asigura atât continuitate şi durabilitate în spaţiul rural, cât şi producerea de bunuri publice, dar şi în scopul de a preîntâmpina tendinţele de abandon şi de migraţie a populaţiei. De asemenea pentru perioda de tranzitie 2021-2022 prin Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI), în baza Regulamentului (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020, se au in vedere o serie de măsuri de redresare economică rezistentă, durabilă și digitală care să contracareze totodată efectele generate de pandemie COVID. Aceste masuri cât şi domeniul de interventie adresat sunt identificate in urmatorul subcapitol. PNDR 2014 2020 continuă eforturile pentru dezvoltarea rurală, prin următoarele obiective strategice: i) restructurarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole; ii) gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice; iii) diversificarea activităţilor economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătățirea calităţii vieţii în zonele rurale, conform AP. Obiectivele sunt în concordanță cu Strategia națională de dezvoltare a sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung 2020 2030 ce vizează: i) accelerarea tranziției structurale spre o agricultură viabilă economic concomitent cu practici agricole prietenoase cu mediul și ii) creșterea gradului de acoperire a consumului de alimente din producția internă și redobândirea statutului de exportator agroalimentar net iii) limitarea amprentei de carbon a agriculturii și promovarea agriculturii rezistente la schimbări climatice iv) îmbunătăţirea standardelor de viaţă în zonele rurale v) dezvoltarea parteneriatelor pentru educație/consiliere, TIC, CDI și îmbunătăţirea performanței administraţiei agricole. Obiectivele PNDR concordă cu prioritățile PAC şi Strategia Europa 2020 cu accent pe creșterea competitivității și diversificarea locurilor de muncă în rural. Măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor, se subordonează principiilor şi obiectivelor stabilite în convențiile internaționale aferente, legislația UE/națională, pentru conservarea biodiversității, habitatelor naturale și speciilor de faună și floră sălbatică, protecției împotriva poluării cu nitrați, managementul apelor, utilizării pesticidelor, menținerii calității aerului și solului, precum și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și adaptării la efectele schimbărilor climatice. Îndeplinirea obiectivelor se va realiza în 2014 2020 prin cele 6 priorități (P) ale UE din cadrul R.(UE)1305/2013 (Fig. 5.1-1 – Priorități și OT din AP). Prioritățile transpuse prin domenii de intervenție (D.I.) facilitează și realizarea obiectivelor transversale privind inovarea, protecția mediului, atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptare la acestea. Urmare SWOT şi identificării nevoilor au fost selectate toate cele 27 de nevoi la care va răspunde PNDR 2014 2020. Acestea vor fi soluționate prin intermediul a 17 DI – 16 din cele 18 ale UE, plus DI național adițional 2C, privind îmbunătățirea performanțelor economice în sectorul forestier. DI 5B si 6C nu au fost selectate, deoarece PNDR contribuie secundar la eficientizarea utilizării energiei și investiţiile TIC. Acestea reprezintă interes pentru fondurile regionale prin POR și competitivității prin POC. Sprijinul TIC prin FEADR vizează LEADER, programat la DI 6B. P1 contribuie transversal prin DI 1A, B, C. Intervențiile prin P1 duc la reducerea decalajelor de cunoştinţe, informaţii şi servicii de consiliere pentru fermieri, corelarea cercetării cu practica şi conectarea actorilor rurali, la nivel de cultură antreprenorială şi în privinţa dependenței de activități agricole. Va fi abordată nevoia de reducere a decalajelor de cunoştinţe și informații a fermierilor în general, și practici de mediu benefice biodiversității și ecosistemelor, solului şi apei pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice și la reducerea GES și amoniacului. Interconectarea actorilor rurali, împreună cu P1 şi facilitarea schimbului de cunoştinţe va fi sprijinită prin RNDR N. 1-3, 12, 15-18, 24. Nevoile abordate prin P 2-6 sunt: i) Obiectivul de restructurare si creştere a viabilităţii exploataţiilor agricole (Fig. 5.1 – i) Creşterea competitivităţii agriculturii, silviculturii şi sectorului alimentar, este esențială pentru dezvoltarea economică rurală şi crearea de locuri de muncă, fiind elementul central al acestei strategii. Există potenţial pentru creşterea productivităţii, integrarea facilă pe piaţă a fermierilor, satisfacerea cererii de produse cu valoare adăugată şi modernizarea sectorului de procesare. Se urmărește creșterea competitivității sectorului pomicol, aflat în declin de 25 de ani, prin prisma suprafețelor cultivate şi productivității, căruia i se va adresa un subprogram tematic dedicat, destinat eliminării problemelor structurale ce afectează competitivitatea, plasarea pe piața de fructe proaspete sau materia primă pentru procesare. Sprijinul permite identificarea nevoilor specifice, în urma analizei sectorului, zonarea intervenției, adresarea eficientă a acestora pe tot lanțul producție – procesare – comercializare și sporirea interesului beneficiarilor prin conștientizarea oportunităților oferite. Acest lucru va fi realizat și prin măsuri de protecția mediului care vor proteja și menține totodată și starea ecologică a zonelor agricole. Obiectivul i) PNDR 2014 2020 va răspunde N 1-13 şi N 27 selectate, prin P2, P3 şi prioritatea orizontală P1 astfel: • P2 prin DI 2A, B, C va duce la reducerea decalajelor de capital şi tehnologie în fermă; promovarea fermelor restructurate, modernizate și orientate către piață; acces facil la instrumente financiare, generații tinere de fermieri, susținerea managementului durabil al pădurilor (N 4, 6, 7, 11, 13) • P3 prin DI 3A, B va duce la reducerea decalajelor de modernizare şi productivitate în sectorul agro- alimentar, promovarea de noi unități de procesare adaptate la standardele UE, sprijinirea grupurilor de producatori și integrarea fermierilor şi activităților de procesare în lanţurile scurte de aprovizionare, încurajarea aplicării standardelor superioare de bunăstare a porcilor şi păsărilor şi gestionarea riscului în agricultură (N 5, 8, 9, 10, 27) P 1, 2 şi 3 şi DI aferente asigură abordarea nevoilor selectate. Datorită nivelului slab de dotare, polarizarea excesivă a exploataţiilor şi accesul dificil la investiţii, abordarea N 4, 6, 7 şi 11 concentrează intervenția prin modernizarea sectorului agricol, a fermelor mici, mijlocii și de familie, asigurând consolidarea structurală prin creșterea productivității, calității materiei prime şi adaptării la cerințele pieței și standardelor UE. Crearea de oportunități pentru cooperative dă posibilitatea femelor mici şi mijlocii să se asocieze pentru producție și comercializare în comun și să atingă economii de scală. Atenţie va fi acordată și instalării tinerilor fermieri şi restructurării fermelor mici şi mijlocii. Pentru scăderea vulnerabilităţii la efectele negative ale fenomenelor climatice, sanitare şi de mediu, se va asigura accesul fermierilor la sisteme de gestionare a riscurilor. Creşterea ponderii de produse procesate şi comercializate pe piață, inclusiv cu înaltă valoare adăugată, va fi asigurată prin N 5, 8, 9. Dezvoltarea de forme asociative pentru comercializare în comun reduce deficiențele legate de volumul redus şi fragmentarea ofertei de produse a fermelor mici și mijlocii, consolidându-le poziția pe piață. În contextul scăderii nr. unităţilor de procesare şi a nevoii de conformare cu standardele UE a tinerilor si micilor fermieri, sprijinirea investiţiilor de modernizare va duce la creșterea ofertei de produse agro- alimentare locale, generând valoare adăugată cu efecte pozitive asupra balanţei comerciale. Stimularea creării de lanţuri alimentare, inclusiv pe filiera de produs, va deschide oportunităţi de piaţă şi va consolida legăturile dintre producători şi consumatori. Pe fondul necesităţii de adaptare a tehnologiilor de creştere a porcilor şi păsărilor pentru o mai bună apropiere faţă de nevoile etologice şi fiziologice ale animalelor, cu scopul îmbunătăţirii condiţiilor de creştere, a sanătăţii acestora, dar şi pentru consolidarea siguranţei şi securităţii alimentare şi garantarea sănătăţii populaţiei, este necesară stimularea aplicării la scară largă a unor standarde superioare de bunăstare a animalelor. Aceasta vine şi pe fondul creşterii interesului consumatorilor pentru produse provenite din carne de porc şi pasăre crescute în condiţii superioare de bunăstare, exitănd o preferinţă pentru o calitate superioară a acestor produse. Nivelul scăzut de instruire şi slaba capacitate managerială a tinerilor și fermelor mici vor fi ameliorate prin servicii de instruire şi consiliere pentru îmbunătățirea productivității, creșterii valorii adăugate și managementul riscurilor. Lipsa de adaptare a cercetării la nevoile sectorului agro-alimentar va fi abordată prin crearea de grupuri operaționale (GO) formate din actori relevanți. Astfel, sprijinul prin PNDR va viza: • Înfiinţarea, extinderea şi modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de acces, irigații, facilități de depozitare, comercializare şi procesare, inclusiv în contextul lanţurilor alimentare, etc • Investiţii în procesare,comercializare, depozitare, condiţionare, etc • Restructurarea fermelor, în special cele mici şi întinerirea generațiilor de fermieri • Gestionarea riscurilor în sectorul agricol • Acoperirea costurilor suplimentare şi a pierderilor de venituri pentru implementarea unor standarde de bunăstare şi protecţie a animalelor bazate pe aplicarea unor măsuri care să conducă la depăşirea standardelor minime obligatorii • Activităţi de consiliere şi formare în domeniul agro-alimentar, managementul resurselor naturale şi adaptarea la standarde ii) Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice (Fig. 5.1 – ii) Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice sunt esențiale în abordarea obiectivelor transversale de protecție a mediului, atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Acțiunile promovate prin PNDR legate de protecția mediului și schimbările climatice vor contribui la atingerea obiectivelor și țintelor politicilor UE/naționale referitoare la conservarea biodiversității și a ecosistemelor, protecția solui și a apei și reducerea emisiilor GES și amoniac și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. PNDR 2014 2020 propune menținerea valorii naturale înalte şi stare bună a resurselor prin promovarea utilizării durabile ce contribuie la obiectivul național de menținere a unui nivel redus de emisii GES în sectorul agricol și adaptare la efectele schimbărilor climatice. Amenințările cu care se confruntă mediul natural, pentru evitarea cărora se propun măsuri în PNDR, vizează riscurile asociate schimbărilor climatice, manifestate prin apariția fenomenelor extreme, abandonarea terenurilor în anumite zone, intensificarea activităților agricole în altele, și poluarea din surse agricole. Obiectivul ii) PNDR 2014 2020 va fi atins prin abordarea P1, P4 și P5, ce răspund N 1, 2, 12-18 selectate astfel: • Abordarea P4 prin DI 4A, B, C va duce la conservarea diversității biologice pe terenurile agricole și forestiere, protecția și îmbunătățirea resurselor de apă și sol (N 12, 13, 15, 16, 18); • Abordarea P5 prin DI 5A, C, D, E va duce la eficientizarea utilizării apei în agricultură, creșterea producerii și utilizării de energie verde, reducerea emisiilor GES din agricultură, promovarea sechestrării și conservării carbonului și adaptarea la efectele schimbărilor climatice (N 12, 14, 17, 18). Prin abordarea N12 va fi încurajată menţinerea unor practici agricole extensive, cu inputuri și impact redus asupra factorilor de mediu, la scară largă. Pe termen scurt şi mediu, se asigură consistența cu strategiile UE şi naţionale de conservare a speciilor importante (inclusiv menținerea raselor locale în pericol de abandon) şi a habitatelor prioritare, menţinerea biodiversității pe terenurile agricole, în siturile Natura 2000, chiar în lipsa planurilor de management. Pentru asigurarea unui sprijin adecvat pentru proprietarii de terenuri în ariile protejate, se urmărește implementarea M Natura 2000, pe baza unei analize comparative între măsurile obligatorii și voluntare (agro-mediu) cu luarea în considerare a nr. și calității planurilor de management aprobate și puse în aplicare și a resurselor financiare implicate. Se urmărește atingerea obiectivului de creștere a contribuției agriculturii și silviculturii la menținerea și sporirea biodiversității din Strategia aferentă UE pentru 2020. Aceasta are o deosebită importanță, în contextul intensivizării activităților agricole. Prin N16 se va promova continuarea utilizării terenurilor din zone neatractive pentru agricultură și aflate în risc de abandon, pentru menținerea peisajelor tradiționale rurale şi a managementului durabil al resurselor naturale, în special a solului. Menținerea și îmbunătățirea resurselor de apă de calitate N15 va fi urmărită prin promovarea de practici extensive, specifice agriculturii ecologice și promovarea managementului adecvat al gunoiului de grajd, contribuind la atingerea obiectivelor Directivelor Nitrați, Cadru Apă și Pesticide. Extinderea zonelor forestiere și sprijinirea rolulului multifuncţional al pădurilor, prin împădurire şi limitarea lucrărilor silvotehnice, va răspunde nevoilor identificate pentru P 4 (N12, N13, N16) şi a P 5 (N14). Pentru abordarea nevoilor privind schimbările climatice și calitatea aerului P5 se impun practici agricole ce conduc la adaptarea la schimbările climatice N17, promovarea managementului adecvat al gunoiului de grajd şi reducerea inputurilor N18, eficientizarea utilizării apei în agricultură în acord cu Planurile de management ale bazinelor hidrografice N17 sau promovarea producerii și utilizării energiei verzi N18. Abordarea acestor nevoi contribuie și la gestionarea riscului de inundații P4, P5. Pentru a răspunde interesului în creștere a societăţii pentru servicii de mediu sprijinul PNDR va viza: • încurajarea deţinătorilor de terenuri să adopte sau să mențină practici extensive, de menținere a zonelor cu înaltă valoare naturală (HNV), zonelor importante pentru specii sălbatice de păsări şi fluturi, practici agricole bazate pe reducerea inputurilor, pentru protecţia solului (antierozionale) şi a apei (pentru reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din agricultură) sau de adaptare la efectele schimbărilor climatice • încurajarea continuării activității agricole, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale şi alte constrângeri specifice • încurajarea adoptării sau menținerii agriculturii ecologice • încurajarea împăduririi terenurilor agricole şi non-agricole • încurajarea adoptării practicilor de gestionare durabilă a pădurilor, pentru conservarea biodiversității şi protecției solului • investiţii în utilaje, echipamente şi facilităţi pentru îmbunătățirea gestionării gunoiului de grajd și reducerii emisiilor de amoniac în ferme zootehnice • accesarea serviciilor de consiliere și transfer de cunoștințe legate de protecţia mediului, managementul durabil al resurselor naturale, reducerea emisiilor şi adaptarea la efectele schimărilor climatice iii) Diversificarea activităţilor economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătățirea calităţii vieţii în zonele rurale (Fig. 5.1 – iii) Zonele rurale au un important rol socio-economic în RO reprezentând o mare pondere din suprafața totală de zone locuite de aproape jumătate din populația țării. Acestea pot beneficia de dezvoltarea mediului de afaceri şi pot oferi noi locuri de muncă pentru populația activă. Obiectivul iii) PNDR 2014-2020 va răspunde nevoilor selectate prin P6, respectiv prioritatea orizontală P1, astfel: • P6 prin DI 6A, B va duce la reducerea decalajelor legate de: gradul de sărăcie şi risc de excluziune socială, locuri de muncă, infrastructură de bază şi servicii, infrastructură de învăţământ agricol; conservarea patrimoniului local şi dezvoltare locală şi nivel de calitate a vieţii în mediul rural (N.5, 11, 19-23, 25, 26). Abordarea N19-23 sprijină schimbarea structurii ocupaționale prin stimularea unei economii care să ofere oportunități de diversificare a veniturilor şi reducerea gradului de sărăcie. Aceasta conduce la şanse egale între populația rurală şi urbană prin condiţii de viaţă adecvate, inclusiv pentru educație, servicii de sănătate și sociale. Creare de noi microîntreprinderi și întreprinderi mici va genera noi locuri de muncă și absorbția forței excedentare din agricultură. Înființarea unor întreprinderi neagricole, sau dezvoltarea celor existente, inclusiv turism rural, dar și menținerea moştenirii culturale și naturale vor spori atractivitatea în rural, diminuând astfel tendința locuitorilor de a emigra către urban. LEADER contribuie la rezolvarea nevoile specifice comunităților locale, iar investiţiile în infrastructură modernă TIC presupun abordarea N 25. N 26 conduce la o bază solidă pentru furnizarea de cunoștințe și servicii adecvate viitoare generațiilor din agricultură pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare a sectorului agro-alimentar. Astfel, sprijinul prin PNDR va viza: • Investiții în microîntreprinderi şi întreprinderi mici non agricole în rural; • Îmbunătățirea infrastructurii locale, educaționale și sociale, sisteme de alimentare cu apă, canalizare, drumuri locale; • Restaurarea și conservarea patrimoniului cultural; • Strategii generate la nivel local, pentru dezvoltare prin abordări integrate; • Servicii de consiliere pentru dezvoltarea afacerilor în spațiul rural. Măsurile ce contribuie la abordarea nevoilor stabilite în cadrul P 2-6 vor fi susţinute în mod sinergic de măsurile-suport stabilite sub DI din cadrul P1. În urma evaluării ex ante privind necesitatea şi oportunitatea aplicării de IF, îndeplinirea obiectivelor PNDR va fi susţinută de facilitarea accesului la finanțare prin IF de creditare cu partajarea riscului. Prin acest IF, instituțiile finanțatoare vor putea accesa contribuții din Program care vor fi completate cu fonduri proprii pentru a le pune la dispoziția destinatarilor finali sub formă de credite. Sprijinul va fi orientat către măsurile de investiții în ferme, unităţi de procesare şi microîntreprinderi şi întreprinderi mici non-agricole din zonele rurale. Fig. 5.1 – 1 – Cele 6 priorități ale UE și Obietivele Tematice din Acordul de Parteneriat al României la care va contribui FEADR 5.2. Combinarea și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală pentru fiecare arie de intervenție, inclusiv justificarea alocărilor financiare pentru măsuri și caracterul adecvat al resurselor financiare în raport cu țintele stabilite, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) și (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013. Combinarea măsurilor incluse în logica de intervenție se bazează pe dovezi rezultate din analiza SWOT și pe justificarea și stabilirea unei ordini a priorităților în privința nevoilor menționate la punctul 5.1 5.2.1. P1: Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale 5.2.1.1. 1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale 5.2.1.1.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.1.1.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală Conform SWOT, populaţia rurală din RO are un nivel scăzut de informare şi inovare, fenomen reflectat mai ales în rândul fermierilor mici și mijlocii. Situaţia se accentuează în contextul unor programe de pregătire profesională insuficiente și capacităţii serviciilor de consiliere și inițiativelor de cercetare-inovare neadaptate fermierilor. Lipsa lanţurilor scurte accentuează legăturile deficitare dintre producători şi consumatori fiind întreţinută de o slabă promovare şi organizare. Pentru încurajarea inovării, a cooperării şi a creării unei baze de cunoştinţe în zonele rurale, sunt stabilite măsurile M01, M02 şi M16. Formarea profesională va sprijini măsurile de restructurare şi modernizare a exploataţiilor în vederea creşterii competitivităţii, productivităţii și protecției mediului. SM 1.2 va sprijini încurajarea inovării şi consolidării cunoştinţelor fermierilor în teme de interes, metode şi practici inovative şi în practici ce conduc la protecţia mediului şi adaptarea la schimbările climatice. Prin SM 1.2, fermierii vor avea acces la cunoştinţe şi informaţii pentru un management mai bun al riscurilor la care sunt expuse exploataţiile. Serviciile de consiliere vor însoţi sprijinul acordat restructurării şi modernizării exploataţiilor, reînnoirii generaţiilor de fermieri, diversificării activităţilor economice din mediul rural şi organizării lanţului agro- alimentar prin consilierea și introducerea în planurile de dezvoltare a afacerilor de metode și practici noi. Vor fi consiliaţi și fermierii ce îşi asumă angajamente de agro-mediu și agricultură ecologică. Facilitarea accesului fermierilor la lanţul valoric şi promovarea cooperării va fi sprijinită prin SM 16.4 si 16.4a pentru sectorul pomicol. Încurajarea inovării în sectorul agro-alimentar şi a creării unei baze de cunoştinţe va fi susţinută prin SM 16.1. prin diseminarea rezultatelor grupurilor operaţionale (16.1a va viza în special sectorul pomicol). Înfiinţarea RNDR prin asistență tehnică, va creşte gradul de informare al actorilor din sectorul agro- alimentar şi mediul rural prin activități de diseminare precum conferințe, seminarii, newslettere, etc. 5.2.1.2. 1B) Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite 5.2.1.2.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.1.2.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.1.3. 1C) Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier 5.2.1.3.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.1.3.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.2. P2: Creșterea viabilității fermelor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor; 5.2.2.1. 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole 5.2.2.1.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.2.1.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală sM 4.1 vizează sectoarele prioritare din analiză: suine, bovine, păsări, culturi de câmp, legumicultură în spații protejate și producerea de material săditor. Principiul asocierii este abordat sinergic contribuind la consolidarea poziţiei pe piaţă a fermelor mici/mijlocii. Sinergic, la restructurarea/creșterea competitivității fermelor contribuie sM 1.2. sM 6.3 contribuie la restructurarea/integrarea și orientarea fermelor mici pe piaţă și prin îmbunatăţirea performanței/comercializarea producției. Intervențiile pretabile fermelor mici, prin structura acestora vor prioritiza sectorele bovine, apicultură, ovine și caprine, legumicultură, pomicultură, producerea de sămânță și material săditor. Sprijinul pentru cedarea permanentă a exploataţiilor în schimbul unei plăţi unice va consolida şi comasa exploataţiile agricole prin sM 6.5. O abordare integrată a pomiculturii presupune investiţii în modernizare, procesare, reconversie. Accesul la sursele de finanțare reprezintă o condiție pentru dezvoltarea activității economice în agricultură și în rural. Astfel, vor fi create IF pentru sprijin în cadrul sM 4.1 şi 4.1a. Alegerea și combinarea acestor măsuri sub DI 2A duce la restructurarea/modernizarea fermelor, creşterea orientării pe piaţă şi consolidarea fermelor mici, restructurarea/consolidarea fermelor de familie şi creșterea competitivității fermelor medii prin sinergii. Pentru submăsura 6.3 se va acorda sprijin prin Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI), în baza Regulamentului (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020, promovand astfel obiectivele de rederesare economică și durabilă si contracarând totodată efectele generate de criza COVID 19. 5.2.2.2. 2B) Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor 5.2.2.2.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.2.2.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală tehnologii noi și eficientizarea producției. Pentru facilitarea reînnoirii generaţiilor de fermieri, sunt programate M01, M02 și M06. Raportat la nevoi, resursele acestui DI sunt concentrate majoritar în intervenţiile M06, pentru acoperirea costurilor cu instalarea tinerilor fermieri şi a investiţiilor prevăzute de aceştia prin planurile de afaceri pentru atingerea obiectivelor vizate. Alocarea financiară raportată la indicatorii țintă este adecvată și justificată în Anexa explicativă a planului de indicatori. Pentru susţinerea formării unei noi generaţii de fermieri, SM6.1 va viza furnizarea de lichidități pentru a-i sprijini în implementarea planurilor de afaceri pentru dezvoltarea fermelor, ceea ce ar putea include investiţii pentru modernizarea exploataţiilor și utilizarea eficientă a resurselor, conformarea cu cerinţele de protecția mediului și eficiența utilizării resurselor, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă. Așa cum s-a identificat și la nivelul nevoilor se va acorda prioritate, comasării exploataţiilor agricole şi anumitor sectoare prioritare (bovine, apicultură, ovine, caprine, legumicultură, pomicultură, material săditor, producţie sămânţă) activități pretabile pentru ferme de dimensiuni relativ reduse. Sinergic, se va sprijini elaborarea de planuri de afaceri realiste şi adaptate la nevoile tinerilor fermieri prin M02. M01 va contribui la consolidarea cunoştinţelor tinerilor fermieri în sectorul agro-alimentar, pentru dezvoltarea activităţilor în fermă şi pentru a practica o agricultură prietenoasă faţă de mediu şi climă. Alegerea şi combinarea acestor masuri va crea acele sinergii necesare reînoirii generaţiei şi utilizării cunoştinţelor și abilităţilor tinerilor fermieri în scopul creşterii competitivităţii. Pentru submăsura 6.1 se va acorda sprijin prin Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI), în baza Regulamentului (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020, promovând astfel obiectivele de rederesare economică și durabilă si contracarând totodată efectele generate de criza COVID 19. 5.2.2.3. 2C+) Îmbunătățirea performanței economice a pădurilor 5.2.2.3.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.2.3.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.3. P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare și comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură 5.2.3.1. 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale 5.2.3.1.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.3.1.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală alimentare şi creşterea valorii adăugate a produselor. Resursele M16 şi 9 sunt necesare înfiinţării şi funcţionarii GO şi a lanţurilor scurte. Alocarea financiară raportată la indicatorii țintă este adecvată și justificată în Anexa explicativă a planului de indicatori. M14 a vizat implementarea angajamentelor tranzitorii încheiate în cadrul M.215 a PNDR 2014-2020, iar începând cu anul 2018 va oferi posibilitatea demarării unor noi angajamente adresate asigurării de standarde superioare de bunăstare a animalelor, răspunzând nevoilor privind asigurarea condiţiilor de creştere a animalelor căt mai apropiate de nevoile etologice şi fiziologice ale porcilor şi păsărilor, înbunătăţirea sănătăţii animalelor, asigurarea siguranţei alimentare şi sănătăţii consumatorilor şi asigurarea calităţii produselor alimentare. M 9 ajută fermierii să valorifice producţia, cu o poziţie de negociere mai puternică şi să furnizeze procesatorilor materia primă. Sprijinul se completează prin consilierea pentru întocmirea şi managementul implementării planului de afaceri pentru înfiinţarea GP (sM 2.1). sM 16.4 și 16.4a vor întări rolul fermelor în lanţul de aprovizionare prin lanţuri scurte. SM 16.1 si 16.1a vor dezvolta proiecte-pilot, noi produse, etc. prin intermediul GO. Pentru submăsurile 16.4 si 16.4a se va acorda sprijin prin Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI), în baza Regulamentului (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020, promovand astfel obiectivele de rederesare economică și durabilă si contracarând totodată efectele generate de criza COVID 19. M03 asigură, valoare adaugată produselor agroalimentare, creștere economică, locuri de muncă, integrarea producătorilor agricoli în lanţurile agroalimentare și conștientizarea consumatorilor privind produsele agroalimentare obținute prin M3. Investiţiile în dotări de post-recoltare până la procesare şi pentru asigurarea calităţii produselor în contextul respectării standardelor UE vor genera creşterea valorii adăugate (sM 4.2 și 4.2.a). Se va acorda prioritate produselor cu înaltă valoare adăugată şi formelor asociative care vizează crearea/modernizarea de unităţi de colectare, depozitare etc. Fermierii care completează activităţile de producţie cu procesarea, vor beneficia de informare prin sM 1.2. 5.2.3.2. 3B) Sprijinirea prevenirii și a gestionării riscurilor la nivelul fermelor 5.2.3.2.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.3.2.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.4. P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură 5.2.4.1. 4A) Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000 și în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, a activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene; 5.2.4.1.1. Măsuri pentru terenurile agricole 5.2.4.1.2. Măsuri pentru terenurile forestiere 5.2.4.1.3. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală randamentului mult mai ridicat. O atenţie deosebită trebuie acordată zonelor cheie pentru unele speciile importante ca indicatori biologici ai calităţii mediului sau habitatelor prioritare, pentru care vor fi promovate măsuri de management extensiv al terenurilor agricole. În sectorul forestier, aplicarea unor restricții suplimentare practicilor obligatorii, va avea un impact pozitiv în zonele de linişte create în scopul conservării biodiversităţii. De asemenea, pe lângă aceste amenințari de origine antropică, fenomenele asociate schimbărilor climatice pot avea un impact negativ asupra diversității biologice. Pentru conservarea diversității biologice pe terenurile agricole și forestiere și mentinerea animalelor din rase locale în pericol de abandon, sunt programate măsuri de tip compensatoriu, respectiv M10 și M15. Consistenţa angajamentelor de agromediu și climă va putea fi asigurată prin creşterea accesului beneficiarilor la măsuri de transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare (M01) sau servicii de consiliere (M02). În raport cu nevoile identificate, resursele bugetare ale acestui DI sunt distribuite în principal pentru acțiunile prevăzute prin M10, inclusiv sumele pentru angajamentele curente pe 5 ani aferente PNDR 2007- 2013 care vor contribui de asemenea la obiectivele M10. Sunt alocate resurse bugetare pentru acțiuni de conservare a biodiversitatii pe terenurile forestiere, prin M15. Indicatorii țintă pentru M10 au fost stabiliți avându-se în vedere, în principal, performanțele în implementarea măsurii de agromediu din perioada de programare anterioară. În cazul M15, stabilirea indicatorilor țintă, a avut în vedere, în principal, suprafețele de fond forestier vizate. Alocarea financiară în cadrul ambelor măsuri a avut în vedere atingerea țintelor stabilite. Pentru submăsurile 10, 11 se va acorda sprijin prin Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI), în baza Regulamentului (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020, promovand astfel obiectivele de rederesare economică, durabilă si contracarând totodată efectele generate de criza COVID 19. 5.2.4.2. 4B) Îmbunătățirea gestionării apelor, inclusiv a gestionării îngrășămintelor și a pesticidelor; 5.2.4.2.1. suri pentru terenurile agricole 5.2.4.2.2. suri pentru terenurile forestiere 5.2.4.2.3. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală Cea mai mare parte a resurselor de apă din România se încadrează în clase de calitate bună și foarte bună. Deşi agricultura nu reprezintă, în prezent, un factor poluator major al apelor de suprafață și subterane (cu fertilizanți, pesticide, nitraţi şi nitriţi), presiunea intensivizării agriculturii, asociată cu aplicarea inadecvată a tehnologiilor agricole, ar putea conduce la creșterea riscului poluării apelor. Pentru ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor pe terenurile agricole sunt programate măsurile M01 și M11. În raport cu nevoile identificate, resursele bugetare ale acestui domeniu de intervenție sunt distribuite în cea mai mare măsură pentru actiunile prevazute prin M11. Indicatorii țintă în cazul M11 au fost stabiliți avându- se în vedere, în principal, performanțele în implementarea pachetului de agricultură ecologică din cadrul măsurii de agromediu din perioada de programare anterioară și rezultatele implementării schemei anterioare de ajutor specific pentru conversia către agricultură ecologică sub Pilonul 1 PAC. Alocarea financiară în cadrul măsurii a avut în vedere atingerea țintelor stabilite, justificarea acestora regăsindu-se și în Anexa explicativă a planului de indicatori. Pentru îmbunătățirea cunoștințelor, în vederea aplicării în mod adecvat a practicilor agricole specifice măsurii de de agricultură ecologică, fermierii vor beneficia de servicii de formare profesională prin M01. 5.2.4.3. 4C) Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului 5.2.4.3.1. suri pentru terenurile agricole 5.2.4.3.2. suri pentru terenurile forestiere 5.2.4.3.3. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală Suprafeţe largi ale României prezintă limitări naturale ale productivităţii agricole care conduc la riscul de abandon al activităților agricole, limitări care se datorează unor condiții climatice și biofizice nefavorabile desfășurării în condiții optime a activităților agricole. Manifestarea din ce în ce mai frecventă a fenomenelor climatice extreme, riscul de abandon al activităților agricole și utilizarea unor tehnologii inadecvate pe terenurile agricole și forestiere pot conduce la degradarea solului prin eroziune, salinizare/alcalinizare, compactare, reducerea biodiversității solului și reducerea materiei organice. Pentru prevenirea eroziunii și ameliorarea gestionării solului pe terenurile agricole și forestiere sunt programate măsuri de tip compensatoriu, respectiv M10, M13 și M15. Aceste măsuri vor fi susținute prin intermediul M01. Prin compensarea fermierilor pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate ca urmare a aplicării unor condiţii speciale de management a solului, respectiv continuarea utilizării de culturi verzi, M10 va contribui la ameliorarea gestionării solului. De asemenea, M13 va contribui la ameliorarea gestionării solului prin încurajarea menţinerii activităţilor agricole în zonele eligibile, compensând fermierii pentru dezavantajele întâmpinate în desfășurarea acestor activități, diminuându-se în același timp riscul de abandon al terenurilor agricole. Totodată, M15 va contribui la prevenirea eroziunii solului pe terenurile forestiere prin promovarea utilizării de tehnologii cu impact redus asupra solului. Sprijinul acordat serviciilor de formare profesională prin M01 va susține îmbunătățirea cunoștințelor în vederea aplicării în mod adecvat a practicilor agricole necesare protecției solului. În raport cu nevoile identificate, resursele bugetare ale acestui domeniu de intervenție sunt distribuite în cea mai mare măsura pentru acțiunile prevăzute prin M13. Indicatorii țintă în cazul M13 au fost stabiliți avându- se în vedere, în principal, performanțele în implementarea măsurilor 211 și 212 din perioada de programare anterioară. Alocarea financiară în cadrul măsurii a avut în vedere atingerea țintelor stabilite, justificarea acestora regăsindu-se și în Anexa explicativă a planului de indicatori. Pentru submăsurile 10, 11 se va acorda sprijin si prin Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI), în baza Regulamentului (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020, promovand astfel obiectivele de rederesare economică, durabilă si contracarând totodată efectele generate de criza COVID 19. 5.2.5. P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic 5.2.5.1. 5A) Eficientizarea utilizării apei în agricultură 5.2.5.1.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.5.1.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală Datorită scenariilor climatice pe termen mediu/lung și amplificării fenomenelor climatice extreme sunt necesare soluţii tehnologice şi practici agricole, ce asigură alternative la combaterea secetei prin metode clasice de irigaţii, pt. adaptarea la schimbările climatice. Sunt probleme cu infrastructura de irigaţii în mare parte nefuncțională, iar cea funcțională este ineficientă ca și consum de apă, energie și capacitate de irigare. Eficientizarea utilizării apei în agricultură este realizată prin M4 și M10. Raportat la nevoi, resursele DI sunt concentrate în intervenţiile M4 pentru investițiile complexe ale infr. secundare de irigații și cerințelor ce decurg din utilizarea eficientă a resurselor de apă. Resurse vor fi alocate M10, ce are în vedere în zonele eligibile identificate, promovarea de practici agricole adaptate la schimbările climatice. Bugetul M10 urmărește atingerea țintelor pentru pachetul privind adaptarea la schimbările climatice, justificarea acestora fiind în Anexa explicativă a PI. Pentru M4, alocarea financiară raportată la indicatorii țintă este adecvată și justificată în aceeași anexă. Modernizarea infr. de irigații și promovarea de practici agricole durabile contribuie la eficientizarea utilizării apei în agricultură și la adaptarea la schimbările climatice. Sunt vizate investiţii în infr. secundară de irigaţii conforme cu Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România, ce respectă planul de management al bazinului hidrografic, ce contribuie la economisirea apei şi scăderea costurilor asociate consumului de apă. Adoptarea de practici agricole adaptate la schimbările climatice, bazate pe utilizarea unor soiuri de plante adaptate la variabilitatea climei şi fenomenelor extreme, asigură pe termen lung adaptarea practicilor agricole aplicate în ferme și o mai bună utilizare a inputurilor, în lipsa sistemelor de irigaţii la scară largă. 5.2.5.2. 5B) Eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar 5.2.5.2.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.5.2.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.5.3. 5C) Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei 5.2.5.3.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.5.3.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.5.4. 5D) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură 5.2.5.4.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.5.4.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală În România, deși nivelul emisiilor de GES și amoniac provenite din agricultură s-a redus în ultimii ani, sunt necesare eforturi pentru menținerea unui nivel scăzut al acestora, pe măsură ce investițiile și producția agro- alimentară din sector vor crește. Cu toate acestea, emisiile de GES și amoniac din sectorul zootehnic sunt în continuare ridicate din cauza facilităților inadecvate de depozitare a gunoiului de grajd și a echipamentelor învechite folosite pentru aplicare în teren a acestuia. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură va fi susținută prin SM 4.1 care va sprijini investițiile în facilități și echipamente moderne pentru managementul gunoiului de grajd, precum şi prin M01. Resursele bugetare alocate acestui domeniu de interventie sunt concentrate majoritar în intervenţiile SM 4.1, pentru sprijinirea inființării și dezvoltării de ferme zootehnice ce impun investiții specifice în managementul adecvat al gunoiului de grajd. Alocarea financiară în raport cu indicatorii țintă considerăm a fi adecvată, fiind justificată în Anexa explicativă a planului de indicatori. Pentru asigurarea unei implementări eficace a sprijinului descris mai sus, în tematicile informărilor realizate prin măsura de transfer de cunoștințe vor fi incluse și subiecte privind metode și practici agricole care să contribuie la reducerea emisiilor GES (SM 1.2). 5.2.5.5. 5E) Promovarea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură 5.2.5.5.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.5.5.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.6. P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale 5.2.6.1. 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă; 5.2.6.1.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.6.1.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală Conform SWOT, zonele rurale au dificultăţi privind riscul de excluziune socială, nr redus al locurilor de muncă, gradul ridicat de sărăcie, accesul scăzut la finanţare, slabele abilităţi antreprenoriale ale populaţiei rurale, etc. Obiectivele DI 6A sunt realizate prin M 4 și 6. Resursele acestui DI sunt concentrate în intervenţiile sM 4.2, pt înfiinţarea de noi unităţi procesatoare pt produse agroalimentare, ce necesită investiţii consistente raportat la cerinţele obligatorii și care vor genera locuri de muncă în rural. Vor fi alocate resurse pt M 6, pt înfiinţarea şi dezvoltarea de mici afaceri nonagricole rurale. Alocarea raportată la indicatorii țintă este adecvată și justificată în Anexa planului de indicatori. Un rol important in acest DI îl are diversificarea activităţilor din rural şi crearea de alternative de venit ce vor fi stimulate prin sM 6.2/6.4. Sprijinul va fi acordat pe baza unui plan de afaceri şi va fi direcţionat către infiinţarea de noi activităţi nonagricole în scopul creării de locuri de muncă (sM 6.2). Sprijinul se va axa pe activități de productie, meșteșugărești, agroturistice şi prestarea de servicii. Pt crearea de venituri alternative, fermierii/membrii familiei acestora vor fi incurajaţi să își diversifice activitatea către sectorul nonagricol. SM 6.4 va viza stimularea mediului de afaceri rural, în special privind crearea de activităţi productive (inclusiv în sectoare cu potential de creştere) şi furnizarea de servicii primare pt populaţie. Pentru facilitarea accesului la finanţare, microîntreprinderile şi întreprinderile mici nonagricole vor avea acces la IF. Măsurile, atât la nivel de investiţii pt întreprinderi, cât şi cele suport, vor asigura sinergic un nivel de viaţă mai ridicat, creşterea gradului de incluziune pe piaţa muncii, dezvoltarea economică în rural. Accesul la finanțare reprezintă o condiție pt. dezvoltarea activităților economice în rural. Astfel, vor fi create IF pt. sprijin în cadrul sM 6.4. Alegerea și combinarea acestor măsuri crează sinergiile prin care structura ocupaţională a populaţiei rurale va tinde să se echilibreze, va creşte condiţiile de viaţă a populaţiei rurale, conducând la o revitalizare a economiei rurale. Pentru submăsurile 6.2 și 6.4 se va acorda sprijin si prin Instrumentul de redresare al Uniunii Europene 5.2.6.2. 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale 5.2.6.2.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.6.2.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală SWOT arată că zonele rurale au decalaje faţă de zonele urbane privind infrastructura, serviciile şi calitatea vieţii. Satele au o bogată moştenire culturală insuficient exploatată. Aceste provocări sunt amplificate de slaba implicare a comunităţilor locale în dezvoltarea zonelor rurale. Obiectivele DI 6B sunt realizate prin M07 și M19. Alocarea acestui DI va fi concentrată în intervenţiile M07, investiţiile pentru dezvoltarea infrastructurii de bază în zonele rurale, în special pentru apă/apă uzată, decurgând din angajamentele asumate de RO pe Directiva Cadru Apă. Alocarea M19 va prevedea acţiuni la scară mică complementare celor din M07, dar importante pentru dezvoltarea locală. Alocarea financiară raportată la indicatorii țintă este adecvată și justificată în Anexa explicativă a planului de indicatori. Dezvoltarea infrastructurii rurale, a serviciilor de bază și protejarea patrimoniului cultural local va fi realizată prin SM 7.2 şi 7.6, cu accent pe angajamentele de ţară pentru investiții în infrastructura de apă/apă uzată, înfiinţarea/modernizarea drumurilor de interes local pentru a asigura conectivitatea populației și sporirea potențialului local de dezvoltare economică. Investiţiile în infrastructura educaţională ante şi preşcolară, socială, vor completa investițiile prioritare şi vor conduce dezvoltarea echilibrată a spaţiului rural. Investiţiile în patrimoniul local şi aşezămintele culturale/monahale vor avea impact pozitiv asupra conservării şi promovării specificului local şi pot contribui la dezvoltarea economică inclusiv turismului rural. LEADER va aduce valoare adăugată prin implementarea SDL în contextul nevoilor locale și proiectelor inovative, spre exemplu îmbunătăţirea utilizării şi accesul la infrastructura TIC. O sumă specifică va fi alocată pentru investiţii în TIC dacă sunt identificate ca o prioritate în SDL. LEADER va încuraja comunitățile rurale în valorificarea şi promovarea resurselor, tradițiilor și va oferi şanse egale pentru locuitorii mediului rural. LEADER va acoperi decalajele dintre rural şi urban, păstrându-se identitatea locală şi stimulându-se 5.2.6.3. 6C) Sporirea accesibilității, a utilizării și a calității tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în zonele rurale 5.2.6.3.1. Selecția măsurilor de dezvoltare rurală 5.2.6.3.2. Combinația și justificarea măsurilor de dezvoltare rurală 5.3. O descriere a modului în care vor fi abordate obiectivele transversale, inclusiv cerințele specifice menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctul (v) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013. Secțiunea prezintă contribuția PNDR 2014-2020 la cele 3 obiective transversale: inovarea, mediul și atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice, ce sprijină cele 6 priorități de dezvoltare rurală și realizarea unei creșteri inteligente, sustenabile și inclusiv, conf. cu Strategia Europa 2020. Sprijinul pentru inovare/dezvoltare, utilizarea și transferul de “idei noi ce funcționează în practică” a fost o prioritate cheie pentru dezvoltarea rurală. Există 5 zone principale ale sprijinului permanent pentru inovare în PNDR: 1. Inovarea rămâne principiul cheie al LEADER și pe măsură ce abordarea este dezvoltată sprijinul, pentru o gamă largă de acțiuni inovatoare, bazate pe nevoile comunității va fi consolidat. LEADER va încuraja promovarea la nivelul SDL a proiectelor, cu accent pe identificarea de soluţii inovatoare la nivel local; 2. O altă inițiativă ascendentă – PEI-AGRI – va fi implementată pentru promovarea proiectelor ce vizează dezvoltarea de produse, practici, procese și tehnologii noi/inovatoare în sectorul agricol/forestier cu accent pe consolidarea transferului de tehnologie și informații de la știință la practică. M16 va sprijini înființarea și funcționarea GO ce reunesc fermieri/silvicultori și alți actori relevanți (cercetători, consultanți, ONG-uri, etc.) ce vor implementa proiecte care să dezvolte și să testeze soluții practice/viabile la problemele specifice cu care se confruntă agricultura și silvicultura. 3. Inovarea este strâns legată de transferul de cunoştinţe și de schimbul de informații. M01 și M02 stimulează inovarea, încurajând fermierii și întreprinderile din spațiul rural să adopte soluţii inovatoare prin: sesiuni de formare dedicate, activități de informare. 4. Conf. Art. 54(2) al R (UE) nr.1305/2013, RNDR va viza în 2014-2020 “încurajarea inovării în agricultură, producţia agro-alimentară, silvicultura și zonele rurale”. Aceasta se va realiza prin: • Facilitarea schimburilor tematice și analitice pentru diferite aspecte ale inovării; • Instruirea și interconectarea GAL-urilor pentru inovare, inclusiv sprijin pentru cooperarea inter- teritorială și transnațională • Căutarea de parteneri pentru GO; • Activități de interconectare cu accent pe inovare; • Publicitate și informare cu privire la PEI-AGRI; • Sprijin pentru diseminarea și partajarea rezultatelor din proiectele implementate de GO; • Participare și contribuție la activitățile rețelei PEI-AGRI la nivel UE. 5. Până acum, inovarea a fost un principiu general ce a influențat selectarea și elaborarea unor sub-măsuri dedicate în PNDR. Se anticipează că SM 16.4 va conduce la formarea de structuri noi și alternative ale actorilor din mediul rural, sub forma lanțurilor scurte de aprovizionare, ce reunesc inclusiv ONG-uri și autorități locale. Protecția, conservarea și utilizarea responsabilă a resurselor de mediu trebuie să fie integrate din toate punctele de vedere în PNDR 2014-2020, să asigure o gamă largă de servicii de mediu (biodiversitate, peisaje, sol, apă și aer) printr-o serie extinsă de mecanisme, și să evite riscul unui impact negativ . Abordarea adoptată poate fi rezumată: 1. Legătura cu strategiile/convențiile naționale/UE/internaționale pe mediu – Măsurile adresate atingerii obiectivelor de protecție a mediului și de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea din PNDR 2014-2020 se subordonează principiilor şi obiectivelor stabilite prin convențiile internaționale şi directivele UE adresate conservării biodiversității (Convenția privind diversitatea biologică de la Rio de Janeiro, Strategia Biodiversității 2020 a UE, Directiva 92/43/CEE, Directiva 2009/147/CE) şi managementului durabil al resurselor naturale (Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, Directiva 2000/60/CE, Directiva 91/676/CEE, Directiva 128/2009/EC, Directiva 2008/50/EC), Directiva 81/2001/CE și Protocolul de la Göteborg din perspectiva cărora RO deține un rol activ prin asumarea strategiilor naţionale specifice (ex. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a RO Orizonturi 2013- 2020-2030, Strategia Naţională şi Planul de acţiune pentru conservarea biodiversității 2010-2020, Strategia Națională privind Schimbările Climatice 2013-2020, Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, Planului naţional de acţiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecţie a plantelor (PNA). 2. Conformitatea deplină și complementaritatea cu cadrul de reglementare de bază din legislația privind protecția mediului – Legislația relevantă de mediu este menționată în secțiunile specifice din PNDR 2014- 2020 iar condiționalitățile ex-ante de mediu sunt respectate. Activitățile minime, eco-condiționalitatea (GAEC/SMR) și componentele legate de înverzire din cadrul Pilonului 1 (plăți directe), cerințele minime relevante pentru utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor, și practicile uzuale sunt luate integral în considerare privind plățile compensatorii relevante. În toate cazurile, proiectele sprijinite prin PNDR vor fi implementate cu respectarea prevederilor legislației în vigoare pentru protecția mediului și gestionarea resurselor naturale, aceasta fiind certificată prin obținerea acordurilor/avizelor necesare din partea autorităților competente. 3. Pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și pentru reducerea problemelor legate de mediu s-a alocat aproximativ 40% din bugetul FEADR, conform Art. 59 (6) din R (UE) nr. 1305/2013, măsurilor: M4, 8, 10, 11, 13, 15. 4. Consolidarea și implementarea măsurilor ce vizează direct asigurarea de servicii de mediu – M10 și M11 sunt măsuri cheie ce vor viza direct protecția, conservarea și utilizarea responsabilă a biodiversității, solului/apei pe terenurile agricole, prin menținerea practicilor agricole tradiționale extensive, reducerea semnificativă a utilizării inputurilor agrochimice, conservarea resurselor genetice animale din rase locale în pericol de abandon și introducerea/menținerea practicilor de gestionare a exploatațiilor agricole ecologice. • M10 continuă să susțină conservarea biodiversității pe terenurile agricole, inclusiv prin sprijinirea conceptului important al agriculturii HNV, fiind îmbunătăţită cu acțiuni adiţionale dedicate conservării biodiversităţii ce vor contribui la implementarea directivelor păsări și habitate în zonele Natura 2000. Deși măsura plăți Natura 2000, în baza art.30 din R (UE) nr.1305/2013, nu va fi implementată în perioada imediat următoare, în principal datorită numărului foarte mic de planuri de management aprobate (10 PM aprobate la jumătatea anului 2014), M10 se adresează unor suprafețe semnificative cuprinse în zonele Natura 2000 prin angajamente voluntare ale fermierilor. În prezent P3 acoperă 44% din suprafaţa totală a SPA-urilor și 28% din suprafața totală a SCI-urilor desemnate la nivel naţional. Zonele eligibile pentru P7 acoperă peste 19% din suprafaţa SPA-urilor și 14,19 % din suprafaţa SCI-urilor desemnate în RO. Cerințele de management din M10 sunt conf. cu cerințele de protectie a speciilor si mentinere a habitatelor. P4 contribuie, la atingerea obiectivelor DCA referitoare la siguranța unei stări bune ecologice și chimice a apelor și la atingerea obiectivelor directive nitrați. • M11 va continua susținerea aplicării practicilor agricole ecologice prin sprijinul acordat pentru menținerea certificării, dar va contribui și la încurajarea fermierilor să includă în activitatea lor practici agricole specifice agriculturii prin sprijinul acordat pentru conversia la agricultura ecologică. Se va asigura protecția resurselor de apă împotriva poluării din surse agricole și conservarea biodiversității, protecția solului și reducerea emisiilor din activitățile agricole. • M13 va contribui la protecția factorilor de mediu locali (biodiversitatea, solul sau peisajele) și menținerea viabilității zonelor rurale prin reducerea fenomenul de abandon al activităţilor agricole. Utilizarea de practici benefice pentru protecția solului în lucrările de exploatare forestieră și reducerea numărului de intervenții silviculturale, promovate prin M15, vor susține conservarea biodiversității și protecția resurselor de sol pe terenurile forestiere. Cerința impusă beneficiarilor M10 și M11 de a demonstra că deţin cunoștințe/informații sau beneficiază de expertiza tehnică necesare pentru implementarea angajamentelor, cu privire la cerinţele de bază şi cerinţele specifice, va contribui la atingerea obiectivelor de protecție a mediului. 5. Implementarea măsurilor care sprijină indirect furnizarea de servicii de mediu – multe alte măsuri vor asigura un sprijin mai puțin axat (la fel de important) pe utilizarea durabilă a resurselor de mediu în 2014- 2020. Printre acestea, sunt: M01 – dezvoltarea competențelor/cunoștințelor de management al mediului în rândul fermierilor. M04 – investițiile pentru tehnologii noi și eficiente de reducere a poluării și a eroziunii solului, modernizarea echipamentelor de irigații în fermă și a infrastructurii secundare de irigatii, producția și utilizarea energiei din surse de energie regenerabilă în ferme. M07 – investițiile de creare, extindere și îmbunătățire a infrastructurii de apă/apă uzată și reducerea poluării cursurilor de apă cauzata de deșeurile de la locuințele din mediul rural. M08 – beneficii potențiale pentru protejarea biodiversității, reducerea eroziunii solului și îmbunătățirea calității apei. M14 – angajamentele privind aplicarea standardelor superioare de bunăstare a animalelor aduc beneficii din perspectiva reducerii poluării resurselor de apă şi a solului şi reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi de amoniac din agricultură. M16 – sprijin potențial pentru GO pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi tehnologii și practici inovatoare care să adreseze probleme specifice de management al mediului. 6. Evitarea impactului negativ asupra mediului ca urmare a unor investiții inadecvate și a altor acțiuni – investițiile în clădiri și echipamente noi prin M04 trebuie să respecte procedurile naționale de evaluare a impactului de mediu, unde sunt aplicabile și în cazul specific al echipamentelor pentru irigații, trebuie să se respecte și condițiile din Art. 46, R nr. 1305/2013 privind utilizarea eficientă a apei și prevederile relevante din legislația națională care transpun prevederile DCA. Schimbările climatice sunt o provocare pentru agricultură, silvicultură și sectorul de dezvoltare rurală din RO. Agricultura este o sursă de GES și se așteaptă să contribuie la obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice din cadrul Strategiei Europa 2020. Sectorul este extrem de vulnerabil la impactul schimbărilor climatice de vreme ce capacitatea zonelor rurale de a asigura o aprovizionare adecvată de alimente, de a furniza servicii de mediu, de a sprijini creșterea economică și de a oferi un mediu de trai în condiții de siguranță pentru comunitățile rurale depinde direct de condițiile climatice favorabile. Abordarea generală în cazul atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea, ca obiectiv orizontal în PNDR 2014-2020, cuprinde: 1. Implementarea măsurilor pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice: M01 – rol important în creșterea nivelului de conștientizare a importanței schimbărilor climatice și promovarea transferului de cunoştinţe și informaţii pentru utilizarea resurselor sustenabile ce pot contribui la atenuarea schimbărilor climatice de către fermieri și alți actori rurali. M04 sprijină următoarele categorii de investiții în tehnologii/instalații relevante pentru reducerea emisiilor GES: • Facilități, echipamente moderne de depozitare, împrăștiere a gunoiului de grajd; • echipamente pentru producția și utilizarea surselor de energie regenerabilă în fermă, inclusiv eficientizarea energiei; • producția și utilizarea de energie din surse regenerabile în unitățile de procesare agro-alimentare și eficiență energetică; M06 – sprijină investițiile în producția de combustibili din biomasă. M08 – sprijină împădurirea terenurilor agricole/neagricole, promovându-se astfel creșterea sechestrării carbonului. M11- plăți compensatorii pentru conversia și/sau menținerea agriculturii ecologice este în general, benefică pentru reducerea emisiilor GES prin reducerea inputurilor (cum ar fi îngrășăminte sintetice și pesticide) și reducerea emisiilor de oxizi de azot. 2. Implementarea măsurilor pentru adaptarea la schimbările climatice : M01 – rol important în creșterea nivelului de conștientizare cu privire la schimbările climatice în rândul fermierilor și a altor actori rurali, inclusiv un accent specific pe orientarea acestora către i) adaptarea afacerilor la condițiile de climă în continuă schimbare experimentate în RO, și ii) utilizarea acțiunilor de adaptare la climă din PNDR 2014-2020. M04 – sprijină investiţiile în tehnologie/instalaţii relevante pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv stabilirea, extinderea și/sau modernizarea echipamentului de depozitare a apei la nivelul fermei, și în infrastructură/echipament de irigații mai eficient(ă). M08 – sprijin pentru împădurire ce crește foarte mult capacitatea de adaptare la schimbările climatice în zonele fara păduri. M10 – include pachetul pilot 5 care oferă sprijin pentru tehnologiile adecvate și practicile de management în fermă în zonele selectate ca fiind ‘critice’ fiind sensibile la efectele schimbărilor climatice și la riscul de deșertificare. M16 – instrument important pentru sprijinirea proiectelor pilot orientate către fermier pe tematici de climă relevante, tehnologii eficiente pentru apă, selectarea unor specii rezistente la secetă, dezvoltarea rotațiilor alternative și tehnicilor de management al solului, etc. M17 – cadrul pentru stabilirea sistemul de asigurări agricole pentru compensarea împotriva pierderilor 5.4. Un tabel recapitulativ cu logica de intervenție care să indice prioritățile și domeniile prioritare selectate pentru PDR, obiectivele cuantificate, precum și combinația de măsuri care urmează a fi utilizate pentru realizarea lor, inclusiv cheltuielile planificate (generat automat din informațiile prevăzute la punctele 5.2 și 11) Prioritate 1 Domeniu de interes Denumirea indicatorilor țintă Valoare-țintă 2025 Cheltuieli planificate Combinația măsurilor 1A T1: procentajul cheltuielilor în temeiul articolelor 14, 15 și 35 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 în raport cu cheltuielile totale pentru PDR (aria de intervenție 1A) 0,72% M01, M02, M16 1B T2: Numărul total de operațiuni de cooperare sprijinite în cadrul măsurii de cooperare [articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013] (grupuri, rețele/clustere, proiecte pilot…) (aria de intervenție 1B) 423,00 M16 1C T3: Numărul total al participanților formați în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 (aria de intervenție 1C) 19.960,00 M01 Prioritate 2 Domeniu de interes Denumirea indicatorilor țintă Valoare-țintă 2025 Cheltuieli planificate Combinația măsurilor 2A T4: procentajul exploatațiilor agricole cu sprijin prin PDR pentru investiții în restructurare sau modernizare (aria de intervenție 2A) 0,12% 2.680.662.800,46 M01, M04, M06, M21 Procentajul de ferme de dimensiuni mici sprijinite prin PDR pentru investitii in restructurare sau modernizare (%) 4,10% Procentajul de ferme de dimensiuni medii sprijinite prin PDR pentru investitii in restructurare sau modernizare (%) 4,75% 2B T5: procentajul exploatațiilor agricole cu investiții/planuri de afaceri pentru tinerii fermieri sprijinite prin PDR (aria de intervenție 2B) 0,35% 579.291.351,48 M01, M02, M06 Procentajul de ferme de dimensiuni cuprinse intre 12 000 – 50 000 PS sprijinite prin PDR pentru investitii pentru tinerii fermieri (%) 25,75% 2C+ Km de drumuri forestiere realizați prin proiectele finanțate (Număr) 909,00 100.971.118,70 M04 Prioritate 3 Domeniu de interes Denumirea indicatorilor țintă Valoare-țintă 2025 Cheltuieli planificate Combinația măsurilor 3A T6: procentajul exploatațiilor agricole care primesc sprijin pentru participarea la sistemele de calitate, la piețele locale și la circuitele de aprovizionare scurte, precum și la grupuri/organizații de producători 0,05% 1.531.716.599,69 M01, M02, M03, M04, M09, M14, M16 (aria de intervenție 3A) 3B T7: procentajul exploatațiilor care participă la sisteme de gestionare a riscurilor (aria de intervenție 3B) 0,14% 72.211.510,17 M01, M05, M17 Prioritate 4 Domeniu de interes Denumirea indicatorilor țintă Valoare-țintă 2025 Cheltuieli planificate Combinația măsurilor 4A (agri) T9: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru sprijinirea biodiversității și/sau a peisajelor (aria de intervenție 4A) 9,11% 3.768.344.213,23 M01, M10, M11, M13 4B (agri) T10: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție 4B) 10,73% 4C (agri) T12: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării solului și/sau pentru prevenirea eroziunii solului (aria de intervenție 4C) 4,02% 4A (forestry) T8: procentajul pădurilor/al altor suprafețe împădurite care fac obiectul unor contracte de gestionare pentru sprijinirea biodiversității (aria de intervenție 4A) 18,75% 115.147.753,84 M15 4B (forestry) 4C (forestry) T13: procentajul terenurilor forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării solului și/sau pentru prevenirea eroziunii solului (aria de intervenție 4C) 0,84% Prioritate 5 Domeniu de interes Denumirea indicatorilor țintă Valoare-țintă 2025 Cheltuieli planificate Combinația măsurilor 5A T14: procentajul terenurilor irigate care trec la utilizarea unui sistem de irigații mai eficient (aria de intervenție 5A) 294,28% 459.521.339,81 M04, M10 Procentajul terenurilor viabile pentru irigatii care trec la utilizarea unui sistem de irigații mai eficient (%) 63,35% 5C T16: Totalul investițiilor în producția de energie din surse regenerabile (EUR) (aria de intervenție 5C) 1.958.334,49 2.165.018,15 M06 5D T17: procentajul de UVM vizate de investiții în gestionarea șeptelului în vederea reducerii emisiilor de GES și/sau de amoniac (aria de intervenție 5D) 2,94% 216.416.592,08 M01, M04 T18: procentajul terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de gestionare pentru reducerea emisiilor de GES și/sau de amoniac (aria de intervenție 5D) 8,94% 5E T19: procentajul terenurilor agricole și forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la sechestrarea și conservarea carbonului (aria de 0,66% 21.786.653,34 M08 intervenție 5E) Prioritate 6 Domeniu de interes Denumirea indicatorilor țintă Valoare-țintă 2025 Cheltuieli planificate Combinația măsurilor 6A T20: Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (aria de intervenție 6A) 24.474,00 770.482.843,70 M04, M06 6B T21: procentajul populației rurale vizate de strategiile de dezvoltare locală (aria de intervenție 6B) 100,00% 2.071.616.611,57 M07, M19 T22: procentajul populației rurale care beneficiază de servicii/infrastructuri îmbunătățite (aria de intervenție 6B) 26,63% T23: Locuri de muncă create în cadrul proiectelor sprijinite (Leader) (aria de intervenție 6B) 2.725,00 5.5. O descriere a capacității consultative necesare asigurării unui nivel adecvat de sprijin și consiliere în privința cerințelor de reglementare și a acțiunilor legate de inovare, în scopul demonstrării măsurilor luate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctul (vi) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013. Un sistem de consultanţă agricolă funcțional și eficient este un element important pentru dezvoltarea agriculturii şi zonelor rurale din România. În perioada de programare 2014-2020, acțiunile de consultanță și informare furnizate prin sistemul public național de consiliere agricolă joacă un rol esenţial în implementarea cu succes a Politicii Agricole Comune (PAC) în general, dar si in complementarea actiunilor pe care PNDR 2014-2020 intervine. Sistemul public de consiliere agricolă din Romania are scopul de a-i ajuta pe fermieri să înțeleagă mai bine și să îndeplinească cerințele de bază obligatorii ale UE pentru mediu, sănătate publică și bunăstare animală și GAEC si SMR asa cum sunt stabilite în art. 93 și Anexa II din R (UE) nr. 1306/2013. Sistemul de consultanță actual vine în sprijinul fermierilor pentru a-i ajuta să respecte obligațiile de la nivelul exploatației agricole rezultate din cerințele de reglementare în materie de gestionare, dar și consultanță specifică cu privire la tehnici și tehnologii de producție. În completarea serviciilor publice asigurate prin sistemul național vor funcționa serviciile de consiliere implementate prin intermediul PNDR, după selectarea furnizorilor de servicii de consultanță și vor viza modernizarea fermei, consolidarea competitivității, integrarea sectorială, asocierea și lanțurile scurte de aprovizionare, inovarea, orientarea către piață și promovarea antreprenorialului în zonele rurale, aspecte (din planurile de afaceri) legate de aplicarea anumitor cerințe de mediu care trebuie respectate de fermieri (cum ar fi cele impuse de Directiva cadru privind apa), precum și implementarea angajamentelor ncheiate pentru măsurilor de mediu şi climă (agro-mediu, agricultură ecologică). Furnizarea de servicii de consultanță în România Serviciul public consultanta agricola ofera servicii de consultanță precum furnizarea, transferul tehnologic, informarea și pregătirea profesională în domeniul agriculturii. Coordonarea tehnică și metodologică a acestui serviciu naţional se face în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Compartimentul de Consultanță, Extensie și Formare Profesională. La nivel teritorial, serviciul naţional de consultanţă agricolă funcționează în toate cele 41 de județe, în cadrul consiliilor judeţene , iar la nivel local (NUTS5) în aproximativ 450 de centre locale care asigură legături directe cu fermierii. Serviciul are 850 de consilieri specializați în agricultură și domenii de dezvoltare rurală conexe, inclusiv îmbunătăţiri tehnologice și acțiuni inovatoare. Acest serviciu oferă consultanţă gratuită fermierilor ţinând cont de nevoile lor specifice. Serviciul de consultanță publică funcționează conform Legii 329/2009 și Hotărârii de Guvern 1609/2009. Acesta vizează în special fermele mici și mijlocii, fermele de familie, care sunt înregistrate la agenția de plăți (APIA) (peste 1 milion de fermieri) precum și micro-întreprinderile din mediul rural. Aceștia beneficiază periodic de formare și instruire adecvate legate de GAEC, SMR, cerinţe minime privind utilizarea îngrăşămintelor şi a produselor de protecţie a plantelor, Codul de bune practici agricole etc. Pe lângă aceste programe de instruire și consultanță, servicul public de consultanță prin consultanți specializați oferă servicii individuale de consultanță pentru fermieri în ceea ce privește tehnici și tehnologii de producție și de creștere a animalelor, agricutura ecologică și produse tradiționale. Pe lângă serviciul de consultanță publică, există peste 360 de furnizori de servicii de consultanță privați înregistrați la Registrul Comerţului din România, majoritatea fiind implicați în elaborarea proiectelor pe bază de onorarii pentru fermele mari, întreprinderi, companii și asociații. În plus, există numeroase companii private care promovează și furnizează consultanță tehnică privind inputurile agricole, de exemplu semințe și material săditor, material de reproducere, etc. Atribuţiile sectorului public cât şi ale sectorului privat sunt stabilite şi bine formulate în legislaţia actuală în sensul că, sectorul public se orientează cu precădere către categoriile de fermieri mici şi mijlocii, cu ponderea cea mai mare în agricultura românească (80%) care nu au putere financiară să asigure contravaloarea serviciilor, în timp ce sectorul de consultanţă privat se adresează unei categorii restrânse de fermieri care pot suporta costurile serviciilor, în special pentru întocmirea de proiecte pentru întreprinderi, asociaţii şi societăţi agricole de dimensiuni mari. Consolidarea capacității furnizorilor publici de servicii de consiliere agricolă În anul 2010, coordonarea sistemului public de consultanță, informare și formare profesională a fost preluată de MADR prin Compartimentul de Consultanță, Extensie și Formare Profesională, în vederea tranziţiei către un sistem de Camere Agricole de tip public-privat. Avand in vedere interesul scazut al fermierilor pentru aceasta abordare, reforma acestor servicii nu a fost inca finalizata. Prin urmare, serviciul public descris anterior functioneaza la parametrii normali, nefiind afectat de reformele in curs. Instruirea și consolidarea capacității personalului din serviciul de consultanță publică se desfășoară conform noilor regulamente și cerințe ale PAC 2014-2020. In acest sens anual exista un plan de instruire al consultanților din cadrul sistemului public, aprobat la nivel de MADR. De exemplu, temele din planul de formare a consultaților pentru anul 2014 cuprind următoarele: • Instruirea consultanților cu privire la noile modificări aduse GAEC, SMR, cu privire la cerințele minime de utilizare a îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor, codul de bune practici agricole, etc. • Instruirea consultanților cu privire la măsurile PNDR, regulamentele și noile cerințe acoperite de PAC. Un protocol semnat în luna mai 2014 între Agențiile de Plăți și MADR va completa sprijinul public gratuit prin serviciile furnizate de Camerele Agricole prin Birourile Agricole Integrate (BAI) formate din reprezentanții Agențiilor de Plăți. BAI vor facilita accesul fermierilor la informații despre FEGA, SAPS (Schema de plată unică pe suprafață), PNDR și GAEC și vor acoperi 10 județe principale (Alba, Argeș, Constanța, Dolj, Hunedoara, Iași, Maramureș, Olt, Satu Mare, Timiș). În plus, BAI vor funcționa ca o platformă de cooperare dintre fermieri și grupurile de fermieri, furnizorii de consultanță, agențiile de plăți și autoritățile locale. Rețeaua Rurala Națională (RNR), inclusiv sediile sale regionale, va funcționa ca centre importante de informare pentru actorii locali și vor completa celelalte surse menționate mai sus. RNR va informa în mod specific beneficiarii PNDR și va facilita activitățile inovatoare, inclusiv crearea de legături între fermieri/silvicultori și cercetători, consultanți și alți actori (grupuri operaționale PEI). In plus, anual, angajatii Autoritatii de Management si ai AFIE beneficiaza de cursuri de instruire atat in cadrul Planului Anual de Formare al Functionarilor Publici din MADR, cat si prin Planul Anual de Formare 6. EVALUAREA CONDIȚIONALITĂȚILOR EX-ANTE 6.1. Informații suplimentare 6.2. Condiționalități ex-ante Condiționalitate ex ante aplicabilă la nivel național Condiționalitate ex ante aplicabilă îndeplinită: Da/Nu/Parțial Evaluarea îndeplinirii acestei condiții Priorități/domenii de interes Măsuri P3.1) Prevenirea și gestionarea riscurilor: existența evaluărilor naționale sau regionale ale riscurilor pentru gestionarea dezastrelor, luând în considerare adaptarea la schimbările climatice no Nu 3B M17 P4.1) Bune condiții agricole și de mediu (GAEC): sunt stabilite la nivel național standarde privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor, menționate în titlul VI capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 yes Da P4 M10, M13, M11 P4.2) Cerințe minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor: sunt definite la nivel național cerințe minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor, menționate în titlul III capitolul 1 articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 yes Da P4 M11, M10 P4.3) Alte standarde relevante la nivel național: sunt definite standarde obligatorii relevante la nivel național, în sensul titlului III capitolul 1 articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 yes Da P4 M10, M11 P5.2) Sectorul apei: existența (a) a unei politici tarifare privind apele care prevede stimulente corespunzătoare pentru ca utilizatorii să utilizeze eficient resursele de apă și (b) a unei contribuții adecvate a diferitelor utilizări ale apei pentru recuperarea costurilor serviciilor legate de utilizarea apei la o rată stabilită de planul adoptat de gestionare a bazinelor hidrografice pentru investiții sprijinite prin diferite programe. no Nu 5A M16, M04 P5.3) Energie regenerabilă: au fost efectuate acțiuni de promovare a producției și distribuției de energie din surse regenerabile. yes Da 5C M16, M04, M19, M06 G1) Combaterea discriminării: existența unei capacități administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea legislației antidiscriminare a Uniunii și a politicii în materie de fonduri ESI. yes Da 6B M19, M01, M16, M02 G2) Egalitatea de gen: existența unei capacități administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea legislației Uniunii privind egalitatea de gen și a politicii în materie de fonduri ESI. yes Da 6B, 6A M06, M19, M16, M01, M07, M02 G3) Dizabilitate: existența capacității administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD) în domeniul fondurilor ESI în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului. yes Da 6B, 6A M07, M06, M16, M19 G4) Achizișii publice: existența unor măsuri de aplicare eficace a no Nu 2C+, 5B, 6B, 2A, 5A, 5C M01, M19, M16, M07, dreptului Uniunii din domeniul achizițiilor publice în ceea ce privește fondurile ESI. M04, M02 G5) Ajutoare de stat: existența unor măsuri de aplicare eficace a normelor Uniunii din domeniul ajutoarelor de stat în ceea ce privește fondurile ESI. partially Parțial P4, 1B, 3A, 3B, 6B, 5E, 1A, 5C, 2C+, 6A M17, M08, M15, M16, M07, M19, M06, M04 G6) Legislația de mediu privind evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment – EIA) și evaluarea strategică de mediu (Strategic Environmental Assessment – SEA) Existența unor măsuri de aplicare eficace a legislației Uniunii din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA. partially Parțial P4, 2C+, 5E, 2A, 5A, 5C, 3A, 5D, 6A M13, M06, M10, M07, M16, M15, M04, M11, M08 G7) Sisteme statistice și indicatori de rezultat: existența unei baze statistice necesare pentru a efectua evaluări ale eficacității și impactului programelor. Existența unui sistem de indicatori de rezultat necesari pentru selectarea acțiunilor care contribuie în modul cel mai eficient la obținerea rezultatelor dorite, monitorizarea progreselor înregistrate în obținerea rezultatelor și efectuarea evaluării impactului. yes Da P4, 5D, 5C, 2A, 6B, 2C+, 1B, 3B, 5A, 6A, 2B, 1C, 1A, 3A, 5E M13, M11, M19, M01, M04, M07, M17, M15, M16, M06, M02, M09, M14, M10, M08 Condiționalitate ex ante aplicabilă la nivel național Criterii Criteriile îndeplinite (Da/Nu) Referință (dacă sunt îndeplinite) [trimitere la strategii, acte legislative sau alte documente relevante] Evaluarea îndeplinirii acestei condiții P3.1) Prevenirea și gestionarea riscurilor: existența evaluărilor naționale sau regionale ale riscurilor pentru gestionarea dezastrelor, luând în considerare adaptarea la schimbările climatice P3.1.a) Efectuarea unei evaluări naționale sau regionale a riscurilor care să includă următoarele elemente: O descriere a procesului, metodologiei, metodelor și datelor nesensibile utilizate la evaluarea riscurilor, precum și a criteriilor bazate pe riscuri pentru prioritizarea investițiilor; No P3.1.b) Efectuarea unei evaluări naționale sau regionale a riscurilor care să includă următoarele elemente: Descriere a scenariilor de risc unic și de riscuri multiple; No P3.1.c) Efectuarea unei evaluări naționale sau regionale a riscurilor care să includă următoarele elemente: Ține seama, după caz, de strategiile naționale de adaptare la schimbările climatice. No P4.1) Bune condiții agricole și de mediu (GAEC): sunt stabilite la nivel național standarde privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor, menționate în titlul VI capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 P4.1.a) standardele privind GAEC sunt definite în legislația națională și specificate în programe Yes Ordinul comun nr. 30/147/2010 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor pentru aprobarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România http://www.apia.org.ro/files/pages_files/Ghid_eco-cond_pt_2014_19_mai.pdf Standardele GAEC sunt definite în România încă din 2007, prin Ordinul comun al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 791/1.381/2006 pentru definirea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România in Romania și Ordinul comun nr. 15/56/2008 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și dezvoltării durabile pentru adoptarea măsurilor privind bunele condiţii agricole şi de mediu în România. Actele normative menționate mai sus implementează regulamentul 1782/2003 al Consiliului de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori (cu privire la bunele condiții agricole și de mediu ) Prevederile Regulamentului 73/2009 au fost transpuse prin Ordinul comun nr. 30/147/2010 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor privind aprobarea GAEC în România, cu ultimele modificări. Ultimele modificări au fost introdusă prin Ordinul comun nr. 36/888/2012 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și a ministrului mediului și pădurilor prin introducerea unui nou standard obligatoriu GAEC 12 și Ordinul comun nr. 212/361/2014 prin introducerea GAEC 13. În prezent este în curs de elaborare un proiect de Ordin comun pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România (MADR/MMAP nr. 352/636/2015, urmează a fi aprobat la nivelul ANSVSA) prin care se definesc toate normele privind ecocondiționalitatea (standarde GAEC și cerințe SMR) în conformitate cu prevederile art. 93 și 94 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în baza cadrului stabilit în anexa II la acest regulament. Cerințele și standardele obligatorii pentru fermieri în materie, aplicabile în perioada 2014-2020 sunt similare cu cele din legislația actuală. P4.2) Cerințe minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor: sunt definite la nivel național cerințe minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor, menționate în titlul III capitolul 1 articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 P4.2.a) Sunt specificate în programe cerințele minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor, menționate în titlul III capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013; Yes Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor față de poluarea cu nitrați din sursele agricole, aprobat prin Ordinul comun nr. 1182/1270/2005 al Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor și al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale – HG nr. 1559/2004 cu privire la procedura de aprobare a produselor de protecție a plantelor pentru plasarea pe piață și utilizarea acestora în România, cu modificările ulterioare OG nr. 4/1995 cu privire la producția, comercializarea și folosirea protecției plantelor față de boli, dăunători și buruieni în agricultură și silvicultură art. 28 și 55 din Regulamentul nr. 1107/2009 privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor și de abrogare a Directivelor Consiliului 79/117/CEE și 91/414/CEE Art. 27, alineatul (1), litera e) a OG nr. 4/1995 cu privire la producția, comercializarea și folosirea produselor de protecție a plantelor față de boli, dăunători și buruieni în agricultură și silvicultură. Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor față de poluarea cu nitrați din sursele agricole, aprobat prin Ordinul nr. 1182/1270/2005 al ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministerului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale este în curs de modificare pentru a fi în conformitate cu Programul de acțiune pentru protecția apelor față de poluarea cu nitrați din surse agricole aprobat prin Decizia nr. 221.983/GC/ 12.06.2013 a Comisiei pentru implementarea Planului de Acțiune pentru protecția apelor față de poluarea cu nitrați din surse agricole, conform art. 6 alin. (1) din HG nr. 964/2000. Gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM) este asigurată prin obligaâiile legale din legislația națională, aplicabilă fermierilor. Aceste obligații legale care constituie cerințe de bază pentru M10 și M11 sunt corelate cu principiile enunțate de anexa III a Directivei 2009/128. România a transpus Directiva UE 2009/128 / CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor. În conformitate cu OG nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizarii durabile a pesticidelor pe Teritoriul Romaniei, care a transpus directiva, principiile de management integrat al organismelor dăunătoare sunt considerate voluntare. În ceea ce privește principiul 2: în conformitate cu legislația națională, monitorizarea dăunătorilor este responsabilitatea autorităților naționale (Agenția Fitosanitară). În ceea ce privește principiul 8: utilizatorii profesioniști de pesticide ar trebui să țină evidența pesticidele folosite. P4.3) Alte standarde relevante la nivel național: sunt definite standarde obligatorii relevante la nivel național, în sensul titlului III capitolul 1 articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 P4.3.a) Standardele obligatorii relevante la nivel național sunt specificate în programe Yes Ordinul nr. 187/2.155/42/2011 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor care aprobă cerințele statutare de management (SMR) pentru mediu și identificarea și înregistrarea animalelor în scheme și măsuri pentru fermieri din România, cu modificările ulterioare Ordinul comun nr. 496/1632/65/2013 al MADR/MESC/ANSVSA Ordinul MADR nr.765/2009 pentru aprobarea normei privind animalele de reproducţie din specia bovine Ordinul MAPDR nr.20/2006 pentru aprobarea normei privind animalele de reproducţie din speciile ovine şi caprine, cu modificările şi completările ulterioare Legea nr.389/2005, cu modificările şi completările ulterioare Ordinul MAPDR nr. 13/2006 pentru aprobarea normei privind animalele de reproducţie din specia porcine, cu modificările şi completările ulterioare OUG nr.113/2002 privind identificarea şi înregistrarea bovinelor în România OUG nr.23/2010 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative Legea zootehniei nr. 72/2002, cu modificările şi completările ulterioare HG nr.1156/2013 pentru aprobarea Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ecvideelor, ovinelor şi caprinelor, România a început implementarea SMR-urilor din 2012 prin Ordinul nr. 187/2.155/42/2011 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor care aprobă cerințele statutare de management (SMR) pentru mediu și identificarea și înregistrarea animalelor în scheme și măsuri pentru fermieri din România, cu modificările ulterioare. În prezent este în curs de elaborare un proiect de Ordin comun pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România (MADR/MMAP nr. 352/636/2015, urmează a fi aprobat și la nivelul ANSVSA) prin care se definesc toate normele privind ecocondiționalitatea (standarde GAEC și cerințe SMR) în conformitate cu prevederile art. 93 și 94 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în baza cadrului stabilit în anexa II la acest regulament. Cerințele și standardele obligatorii pentru fermieri în materie, aplicabile în perioada 2014-2020 sunt similare cu cele din legislația actuală. Alte cerințe naționale relevante: 1. Obligaţia ca animalele să fie din rasă pură înscrise în registrul genealogic al rasei respective – secţiunea principală: – BOVINE: conform art. 1 lit. a și b din Ordinul MADR nr.765/2009 – OVINE și CAPRINE: art. 2 lit. a și b din Ordinul MAPDR nr.20/2006 – ECVIDEE: art. 6 lit. a din Legea nr.389/2005, – PORCINE: art. 1 lit. a și c din Ordinul MAPDR nr. 13/2006 2. Obligaţia identificării animalelor: – BOVINE: conform art. 1 lit. a din OUG nr.113/2002 – OVINE și CAPRINE: art. 1 lit. a din OUG nr.23/2010 – ECVIDEE: art. 19 alin (1) din Legea zootehniei nr. 72/2002, – PORCINE: art. 1 lit. a din OUG nr.23/2010 3. Obligaţia ca animalele să fie cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ecvideelor, ovinelor şi caprinelor, aprobat prin HG nr.1156/2013. P5.2) Sectorul apei: existența (a) a unei politici tarifare privind apele care prevede stimulente corespunzătoare pentru ca utilizatorii să utilizeze eficient resursele de apă și (b) a unei contribuții adecvate a diferitelor utilizări ale apei pentru recuperarea costurilor serviciilor legate de utilizarea apei la o rată stabilită de planul adoptat de gestionare a bazinelor hidrografice pentru investiții sprijinite prin diferite programe. P5.2.a) În sectoarele sprijinite de FEADR, un stat membru asigură contribuția diferitelor utilizări ale apei la recuperarea costurilor serviciilor de utilizare a apei, pe sector, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) prima liniuță din Directiva-cadru privind apa, ținând seama, după caz, de efectele sociale, de mediu și economice ale recuperării, precum și de condițiile geografice și climatice ale regiunii/regiunilor afectate. No Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare Hotărârea Guvernului nr. 1202/2010 privind actualizarea cuantumului contributiilor specifice de gospodarire a resurselor de apa Ordinul MADR nr. 120/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul şi plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare Contribuţia utilizării apei la recuperarea costurilor serviciilor de apă este reglementată prin art. 80-82 din Legea Apelor nr. 107/1996, care a transpus art. 9 din DCA 2000/60/EC. Astfel, au fost stabilite contribuţii specifice în managementul apei pentru utilizarea acesteia, ţinând cont de categoria de resurse de apă şi de diferiţii utilizatori de apă. Contribuţia stabilită pentru utilizatorii de apă ţine seama de efectele de mediu, economice şi sociale, precum şi de condiţiile geografice şi climatice specifice. Pentru a încuraja o utilizare eficientă a resurselor de apă, prin Legea Apelor s-a instituit un sistem de bonificații care se acordă utilizatorilor de apă care demonstrează, constant, o grijă deosebită pentru folosirea raţională şi pentru protecţia calităţii apelor, evacuând constant, odată cu apele uzate epurate, substanţe impurificatoare cu concentraţii şi în cantităţi mai mici decât cele înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor. De asemenea, penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă. În cadrul procesului de elaborare a celui de a 2-lea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice (PMBH) va fi realizată o analiză privind identificarea externalităţilor ca parte componenta a costurilor de mediu precum şi a eventualului impact asupra resursei de apă, în baza metodologiilor recomandate de Comisia Europeană. De asemenea, pe baza Ordinului MADR nr. 120/2011 sunt stabilite tarifele de îmbunătățiri funciare pentru a asigura o exploatare echitabilă a amenajărilor de îmbunătățiri funciare, a sistemelor de irigare sau de desecare și drenaj și lucrări de drenaj și a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sau de combatere a eroziunii solului pentru a proteja interesele tuturor beneficiarilor, pentru a preveni utilizarea ineficientă a apei, excesul de umiditate, eroziune și poluare P5.3) Energie regenerabilă: au fost efectuate acțiuni de promovare a producției și distribuției de energie din surse regenerabile. P5.3.a) Există scheme de sprijin transparente, priorități privind accesul la rețea sau acces garantat și prioritate pentru expediere, precum și norme standardizate privind suportarea separată și în comun a costurilor adaptărilor tehnice care au fost făcute publice, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1), articolul 16 alineatele (2) și (3) din Directiva Yes Site-ul Autorității Naționale pentru Reglementare în Domeniul Energiei conține informații despre sistemul de promovare , piața certificatelor verzi, garanții, cadrul legal http://www.anre.ro/informatii.php?id=388: Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată Operatorii de sisteme de transport și operatorii de sisteme de distribuție garantează transportul și distribuția energiei electrice produse din surse regenerabile, cu acces prioritar. 2009/28/CE; HG nr. 90/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public P5.3.b) Un stat membru a adoptat un plan național de acțiune în domeniul energiei regenerabile, în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2009/28/CE. Yes Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) http://www.minind.ro/energie/PNAER_final.pdf Planul Național de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) adoptat prin Memorandumul guvernamental din 2010 – secțiunea dedicată agriculturii și dezvoltării rurale: paginile 16, 38, 82-84, 173-186 și 198. G1) Combaterea discriminării: existența unei capacități administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea legislației antidiscriminare a Uniunii și a politicii în materie de fonduri ESI. G1.a) Măsuri în conformitate cu cadrul instituțional și juridic al statelor membre pentru implicarea organismelor responsabile pentru promovarea unui tratament egal pentru toate persoanele pe tot parcursul pregătirii și realizării programelor, inclusiv furnizarea de consiliere privind egalitatea în activitățile conexe fondurilor ESI; Yes HG nr. 1194/2001 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/comitet-consultativ-tematic/componenta.html http://www.madr.ro/programare-2014-2020-pndr/comitet-consultativ-tematic/grupuri-de-lucru.html http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/comitet-monitorizare-2014- 2020/componenta-CM-PNDR-2014-2020.pdf HG nr. 1194/2001 este actul normativ national care reglementeaza organizarea și funcționarea Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). În conformitate cu art 2 alin (1) lit f. din această hotărâre. CNCD este organismul naţional de egalitate, autoritate de stat în domeniul discriminării, autonomă, independentă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar şi totodată garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării, în co nformitate cu legislaţia internă în vigoare şi cu documentele internaţionale la care România este parte. S-a elaborat un proiect al documentului-cadru pentru consultarea și, respectiv, implicarea organismelor responsabile de antidiscriminare și un proiect de protocol între CNCD și AM-uri, documentul aflându-se în proces de consultare ȋntre organismele responsabile de implementarea programelor şi CNCD.. În contextul procesului de elaborare al PNDR 2014-2020 s- au iniţiat o serie de activităţi consultative cu reprezentanţi ai autorităţilor competente naţionale şi locale, societăţii civile, precum şi cu alţi parteneri economici şi sociali. Astfel, în baza Memorandumului aprobat la nivel de Guvern, a fost constituit Comitetul Consultativ Tematic pentru Dezvoltare Rurală, Agricultură şi Pescuit (CCT DRAP) cu grupuri de lucru tematice, ca structuri parteneriale cu rol consultativ în stabilirea şi prioritizarea investiţiilor finanţate din PNDR 2014-2020, din care au făcut parte și Agenţia Naţională pentru Romi (ANR) – CCT DRAP, Fundaţia pentru Incluziune şi Coeziune Socială, Asociaţia Naţională a Femeilor din Mediul Rural – din cadrul GL Dezvoltare economică în spațiul rural, GL LEADER.. La constituirea Comitetului de Monitorizare aferent perioadei 2014-2020, AM PNDR a avut în vedere implicarea unei structuri responsabile cu promovarea antidiscriminării, respectiv Agenţia Naţională pentru Romi. G1.b) Măsuri pentru formarea personalului autorităților implicat în gestionarea și controlul fondurilor ESI în domeniul legislației și politicilor antidiscriminare ale UE. Yes http://www.cncd.org.ro/noutati/Comunicate-de-presa/Lansarea-proiectului-Formare-in-domeniul- antidiscriminarii-egalitatii-de-gen-si-al-drepturilor-persoanelor-cu-dizabilitati-212 http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd- 62/Informative/anunturi/06.08.2014/Anunt.MFE.06.08.2014.pdf CNCD implementează Contractul de finanțare nr. 1.3.174 din 14.05.2014 pentru proiectul „Formare în domeniul antidiscriminării, egalității de gen și al drepturilor persoanelor cu dizabilități”, adresat angajaților din Autoritățile de Management, Organismele Intermediare, Autoritatea de Audit, Autoritatea de Certificare și Plăți și Ministerul Fondurilor Europene”. Cursurile vor fi continue până la finalul anului 2015. Până în prezent s-au desfășurat cursuri pentru modulul 1 antidiscriminare, fiind instruite 346 persoane, din care 12 persoane din cadrul AM PNDR G2) Egalitatea de gen: existența unei capacități administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea legislației Uniunii privind egalitatea de gen și a politicii în materie de fonduri ESI. G2.a) Măsuri în conformitate cu cadrul instituțional și juridic al statelor membre pentru implicarea organismelor responsabile pentru promovarea egalității de gen pe tot parcursul pregătirii și realizării programelor, inclusiv furnizarea de consiliere privind egalitatea de gen în activitățile conexe fondurilor ESI. Yes http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/egalitate-de-sanse-intre-femei-si-barbati/1849- legislatia-in-domeniul-egalitatii-de-sanse-intre-femei-si-barbati http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/comitet-consultativ-tematic/componenta.html http://www.madr.ro/programare-2014-2020-pndr/comitet-consultativ-tematic/grupuri-de-lucru.html Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice este membru în Comitetele de monitorizare ale programelor operaționale 2007- 2013, inclusive al CM PNDR 2007-2013. Conform art 4, lit c, punctul 3 din HG nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea MMFPSPV, acesta are atributii privind elaborarea și aplicarea politicilor şi planurilor naţionale de acţiune ale Guvernului în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. De asemenea, s-a elaborat un proiect al documentului-cadru pentru consultarea și, respectiv, implicarea organismelor responsabile de antidiscriminare și un proiect de protocol între CNCD și AM-uri, documentul aflându-se în proces de consultare ȋntre organismele responsabile de implementarea programelor şi CNCD. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este organismul naţional de egalitate, autoritate de stat în domeniul discriminării, autonomă, independentă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar şi totodată garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare şi cu documentele internaţionale la care România este parte. Promovarea şi integrarea aspectelor referitoare la egalitatea de gen în procesul de elaborare a PNDR 2014-2020 a fost asigurată prin implicarea activă în reuniunile CCT DRAP a Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), dar și a Asociaţiei Naţionale a Femeilor din Mediul Rural în Grupul de Lucru Dezvoltare Economică. G2.b) Măsuri pentru formarea personalului autorităților implicat în gestionarea și controlul fondurilor ESI în domeniul legislației și politicilor Uniunii în materie de egalitate de gen și de integrare a dimensiunii de gen. Yes CNCD implementează Contractul de finanțare nr. 1.3.174 din 14.05.2014 pentru proiectul „Formare în domeniul antidiscriminării, egalității de gen și al drepturilor persoanelor cu dizabilități”, adresat angajaților din Autoritățile de Management, Organismele Intermediare, Autoritatea de Audit, Autoritatea de Certificare și Plăți și Ministerul Fondurilor Europene” Cursurile vor fi continue până la finalul anului 2015. Până în prezent s-au făcut cursuri pentru modulul 1 privind antidiscriminarea, fiind instruite 346 persoane, din care 12 persoane din cadrul AM PNDR. În luna februarie 2015 a fost demarată organizarea modulului 2 al proiectului care vizează instruiri privind egalitatea de șanse între femei și bărbați. G3) Dizabilitate: existența capacității administrative pentru punerea în aplicare și aplicarea Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD) în domeniul fondurilor ESI în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului. G3.a) Măsuri în conformitate cu cadrul instituțional și juridic al statelor membre pentru consultarea și implicarea organismelor responsabile pentru protecția drepturilor persoanelor cu handicap sau a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu handicap sau a altor părți interesante relevante pe tot parcursul pregătirii și realizării programelor. Yes http://www.cncd.org.ro/legislatie/ http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/comitet-consultativ-tematic/componenta.html MMFPSPV este membru în Comitetele de monitorizare ale programelor operaționale 2007- 2013, inclusive în cadrul CM PNDR. Conform art.4 litera i) pct 1 din HG 344/2014, MMFPSPV elaborează, coordonează şi monitorizează implementarea strategiei naţionale în domeniul handicapului şi a planului naţional de acţiune. La nivelul Comitetului de Monitorizare pentru PNDR 2014- 2020 (CM) potrivit Regulamentului de Organizare și Funcționare, pentru asigurarea eficienței activității CM, se vor constitui grupuri tehnice de lucru pe domenii specifice. În acest moment procesul de constituire a Grupurilor de Lucru este în derulare și, în funcție de domeniu de activitate al acestora, vor fi cooptați și CNCD și Agenția Națională pentru Persoanele cu Dizabilități din subordinea MMFPSPV. De asemenea, s-a elaborat un proiect al documentului-cadru pentru consultarea și, respectiv, implicarea organismelor responsabile de antidiscriminare și un proiect de protocol între MMFPSPV, CNCD și AM-uri, documentul aflându-se în proces de consultare ȋntre organismele responsabile de implementarea programelor şi CNCD. În conformitate cu art 2 lit. f din HG nr. 1194/2001, CNCD are atributii privind urmarirea aplicarii si respectarii, de catre autoritatile publice, persoanele juridice si persoanele fizice, a dispozitiilor normative ce privesc prevenirea, sanctionarea si eliminarea tuturor formelor de discriminare. Promovarea drepturilor persoanelor cu handicap în procesul de elaborare al PNDR 2014-2020 a fost asigurată prin implicarea activă în reuniunile CCT DRAP a Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV). Prin atribuţiile sale în domeniul implementării legislaţiei în domeniul protecţiei speciale şi a promovării drepturilor persoanelor cu handicap, MMFPSPV se asigură că procesul de pregătire şi realizare a PNDR 2014-2020 respectă şi promovează drepturile persoanelor cu dizabilităţi. G3.b) Măsuri pentru formarea personalului autorităților implicat în gestionarea și controlul fondurilor ESI în domeniul legislației aplicabile a Uniunii și în domeniul legislației și politicilor naționale privind persoanele cu handicap, inclusiv în ceea ce privește aplicarea practică a UNCRPD, reflectată în legislația Uniunii și cea națională, după caz. Yes http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd- 62/Informative/anunturi/06.08.2014/Anunt.MFE.06.08.2014.pdf Se implementează Contractul de finanțare nr. 1.3.174 din 14.05.2014 pentru proiectul „Formare în domeniul antidiscriminării, egalității de gen și al drepturilor persoanelor cu dizabilități”, adresat angajaților din Autoritățile de Management, Organismele Intermediare, Autoritatea de Audit, Autoritatea de Certificare și Plăți și Ministerul Fondurilor Europene” Rezultate așteptate. Cursurile vor fi continue până la finalul anului 2015. Până în prezent s-au organizat cursuri în domeniul antidiscriminare, fiind instruite 346 persoane din care 12 persoane din cadrul AM PNDR. În prezent se derulează modulul 2 al proiectului, iar ulterior va fi organizat și modulul 3 care vizează instruiri privind drepturile persoanelor cu dizabilități. G3.c) Măsuri pentru asigurarea monitorizării aplicării articolului 9 din UNCRPD în legătură cu fondurile ESI pe tot parcursul pregătirii și realizării programelor. Yes Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap LEGE nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi Conform art. 2 din Legea nr. 221/2010 de ratificare a CDPD, MMFPSPV prin DPPD, este autoritate de coordonare pentru implementarea Convenţiei. Aplicarea art. 9 UNCRPD este realizată prin Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială are reprezentare teritoriala si atributii de inspecţie privind sistemul naţional de asistenţă socială și participă la monitorizarea implementarii art. 9 din UNCRPD pe parcursul pregătirii și implementării programelor. Legislaţia românească garantează drepturi egale pentru cetăţeni în scopul participării fără discriminare la viaţa economică şi socială, inclusiv în procesul de evaluare/selecţie/implementare a proiectelor finanţate în cadrul PO. G4) Achizișii publice: existența unor măsuri de aplicare eficace a dreptului Uniunii din domeniul achizițiilor publice în ceea ce privește fondurile ESI. G4.a) Măsuri pentru aplicarea eficace a normelor Uniunii din domeniul achizițiilor publice prin intermediul unor mecanisme adecvate. No Directivele UE în materie de achiziții publice au fost transpuse în legislația națională prin OUG nr. 34/2006, HG nr. 925/2006, legislație de nivel terțiar. ANAP realizează verificări ex- ante ale documentației de atribuire și realizează verificări în timp real ale procedurilor de achiziții publice. De asemenea, AM PNDR deține personal cu responsabilități specifice care se ocupă de verificarea procedurilor de achiziții publice. Pentru îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice, este necesară continuarea demersurilor pentru consolidarea cadrului legal și institutional în acest domeniu, motiv pentru care acest criteriu nu este considerat îndeplinit. G4.b) Măsuri de asigurare a procedurilor transparente de atribuire a contractelor. No OUG nr. 34/2006 care reglementează domeniul achiziţiilor publice stabileşte principiile care stau la baza atribuiri contractelor de achiziții publice: nediscriminarea, tratamentul egal; recunoașterea reciprocă; transparența, proporționalitatea; eficiența utilizării fondurilor publice și asumarea răspunderii. Verificările ex-ante realizate de ANAP asigură îndrumare pentru autoritățile contractante. Redactarea documentelor de licitaţie şi evaluarea de oferte se face de către Autoritatea contractantă cu respectarea legislaţiei terţiare, evitându-se apariția situaţiilor identificate de către Comisia Europeană/AA. SEAP este actualizat constant conform modificărilor legislative și este gestionat de MSI, acesta conţinând toate invitaţiile pentru depunerea de oferte cu o valoare estimată mai mică decât pragul specificat în directivele UE Pentru achiziţiile directe cu o valoare mai mare de 5000 € sunt trimise notificari în sistem de catre autoritatile contractante. http://www.e-licitatie.ro G4.c) Modalitățile de formare și de difuzare a informațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor ESI. No În perioada septembrie-octombrie 2014 personalul AM PNDR a participat la sesiuni de formare în domeniul achizițiilor publice, fiind inclusiv prezentate succint noile prevederi europene. Aceste sesiuni de instruire au fost derulate în cadrul contractului de asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul dezvoltării rurale 2014-2020. Pentru consolidarea capacității administrative a personalului implicat în implementarea fondurilor ESI, sunt necesare acțiuni de formare suplimentare în materia achizițiilor publice. G4.d) Măsuri de asigurare a capacității administrative de punere în aplicare și aplicare a normelor Uniunii din domeniul achizițiilor publice. No Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) are un rol fundamental în elaborarea, promovarea și aplicarea politicii de achiziții publice. Ministerul Fondurilor Europene a elaborat un Ghid privind principalele riscuri în domeniul achizițiilor publice. Ghidul se bazează pe recomandările Comisiei Europene emise în urma misiunilor de audit. Acest ghid ajută beneficiarii să evite greșelile în acest domeniu. În prezent este în vigoare o documentație standardizată pentru proiectele de infrastructură (sectorul mediului și al transportului), folosită de către Autoritățile Contractante. http://www.anrmap.ro/documente G5) Ajutoare de stat: existența unor măsuri de aplicare eficace a normelor Uniunii din domeniul ajutoarelor de stat în ceea ce privește fondurile ESI. G5.a) Măsuri referitoare la aplicarea eficace a normelor Uniunii privind ajutoarele de stat. No Având în vedere actuala legislație în domeniul ajutorului de stat, această condiționalitate ar trebui să fie considerate îndeplinit, însă, din cauza noilor cerințe din regulamentul de minimis, criteriul este considerat doar partial îndeplinit. Acest regulament prevede că, începând din ianuarie 2016 cumularea ajutorului de minimis ar trebui să se facă prin intermediul unei baze de date. Prin urmare, Consiliul Concurenței a demarat procedura în vederea implementării unei noi baze de date în care ajutorul de stat va fi înregistrat în momentul în care este efectiv acordat. Această bază de date va permite atât Consiliului Concurenței, cât și furnizorilor să verifice ex ante eligibilitatea beneficiarilor de ajutor de stat/ajutor de minimis, inclusiv să verifice regulile de cumul sau respectarea principiului “Deggendorf”. Noua bază de date va fi dezvoltată în cadrul unui proiect finanțat prin POAT și se prevede a fi operațională la sfărșitul anului 2015 Experții Consiliului Concurenței asista permanent experții din cadrul autorităților furnizoare (inclusiv cele de acordare a fondurilor europene), în elaborarea de noi scheme de ajutor de stat. Furnizorul / administratorul schemei de fiecare are responsabilitatea principală de monitorizare a ajutoarelor de stat acordate și respectarea principiului “Deggendorf”. Suplimentar Consiliul Concurenței primește în fiecare an, rapoarte cu privire la ajutoarele acordate în România. Datele sunt agregate și incluse în rapoarte. În cazul în care se constată neregularități, Consiliul Concurentei va solicita furnizorilor / administratorilor să recupereze orice sumă de bani acordată fără respectarea regulilor. G5.b) Modalitățile de formare și de difuzare a informațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor ESI. Yes http://www.renascc.eu http://www.ajutordestat.ro http://www.ajutordestat.eu A fost dezvoltat și actualizat în permanență un site specializat privind ajutorul de stat. În perioada septembrie-octombrie 2014 personalul AM PNDR a participat la sesiuni de formare în domeniul ajutorului de stat, inclusiv în sectoarele agricol, forestier și zonele rurale. Aceste sesiuni de instruire au fost derulate în cadrul contractului de asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul dezvoltării rurale 2014-2020. Având în vedere complexitatea şi specializarea componentei de ajutoare de stat în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, MADR va continua să întreprindă activităţi de formare şi informare a personalului implicat în implementarea FEADR. Activităţile de training vor fi realizate cu sprijinul Consiliului Concurenţei (Reţeaua Naţională de Ajutor de Stat), precum și cu ajutorul Agenţiei Naționale a Funcţionarilor Politici. Experții Consiliului Concurenței asistă permanent experții din cadrul autorităților furnizoare (inclusiv cele de acordare a fondurilor europene), în elaborarea de noi scheme de ajutor de stat. G5.c) Măsuri de asigurare a capacității administrative de punere în aplicare și aplicarea normelor Uniunii din domeniul ajutoarelor de stat. Yes http://www.renascc.eu http://www.ajutordestat.ro http://www.ajutordestat.eu Din ianuarie 2007 legislația UE în material ajutorului de stat este aplicabilă și României. Consiliul Concurenței (CC) este organismul central care asigura la nivel national respectarea regulilor ajutorului de stat potrivit OUG nr. 77/2014 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 . Totodată, CC ofera asistenta din punct de vedere legal și practic privind aplicabilitatea legislației ajutorului de stat în programele operaționale.Consiliul Concurenței deține capacitatea administrative ca să își exercite atribuțiile în materie de ajutor de stat asigurat atât din buget national, cât și european. Regulile procedurale naționale sunt prevăzute de OUG nr. 117/2006 și, în conformitate cu acestea, toate schemele de ajutor de stat exceptate și notificabile trebuie să fie evaluate de către Consiliul Concurenței, înainte de a fi trimise la Comisia Europeană. Consiliul Concurenței este membru în Comitetul Consultativ Tematic pentru Dezvoltare Rurală, Agricultură și Pescuit, structură partenerială în procesul de elaborare a PNDR 2014-2020. La nivelul MADR, Direcţia Generală de Managementul Resurselor Umane şi Juridic prin Direcţia Juridică monitorizează concordanţa legislaţiei naţionale cu normativele europene în domeniul ajutoarelor de stat. În plus, Direcţia Generală Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale asigură coordonarea cu departamentele specializate din Comisia Europeană în materie de ajutoare de stat din sectorul agricol La nivel naţional, Consiliul Concurenţei a luat iniţiativa implementării unei baze de date pentru ajutoarele de stat acordate în România pentru evitarea cumulării. G6) Legislația de mediu privind evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment – EIA) și evaluarea strategică de mediu (Strategic Environmental Assessment – SEA) Existența unor măsuri de aplicare eficace a legislației Uniunii din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA. G6.a) Măsuri referitoare la aplicarea eficace a Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului (EIA) și a Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (SEA). Yes HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Ordinul MMP, MAI, MADR și MDRT nr. 135/76/84/1284/2010 și HG nr. 1000/2012. Ordinul MAPM nr. 864/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră. Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii- cadru de evaluare a impactului asupra mediului Oordinul ministrului mediului nr. 1026/2009 privind aprobarea condiţiilor de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilanţului de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate şi studiului de evaluare adecvată România a transpus Directivele SEA/EIA prin: HG nr. 445/2009 și HG nr. 1076/2004. Din punct de vedere instituțional, procedura EIA/SEA este aplicată unitar la nivelul MMAP, ANPM, agențiile județene de protecția mediului, conform competențelor ce decurg din Ordinul comun al MMP, MAI, MADR și MDRT nr. 135/76/84/1284/2010 și HG nr. 1000/2012. Cadrul legal va fi permanent actualizat. G6.b) Măsuri de formare profesională și difuzare de informații pentru personalul care participă la punerea în aplicare a directivelor privind EIA și SEA. No România aplică un sistem de difuzare și schimb de informații pentru personalul implicat în punerea în aplicare a Directivei EIM și a Directivei ESM. Pe site- urile MMAP și ANPM au fost publicate informații cu privire la punerea în aplicare a Directivei EIM și a Directivei ESM. În perioada 2014-2020, formarea autorităților de mediu se va desfășura pe baza strategiei și planului pentru formarea personalului implicat în punerea în aplicare a EIM și ESM la toate nivelurile relevante. Formarea se va desfășura în două etape: 2014- 2016 și 2017-2020, folosind fonduri din perioadele de programare 2007-2013 și 2014- 2020. G6.c) Măsuri de asigurare a unei capacități administrative suficiente. Yes Există documente care pot fi considerate instrumente utile în desfășurarea activităților EIA/SEA (ghiduri, proceduri): • Ghiduri privind infrastuctura: http://www.anpm.ro/ghiduri_eia-54776 • Ghiduri sectoriale: http://www.anpm.ro/articole/avizul_de_mediu-85 • Ordinul nr. 19/2010 pentru aprobarea ghidului metodologic pentru evaluarea conform Directivei Habitate: http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/legislatia_specifica/Evaluar ea-adecvata.pdf • Ordinul nr. 117/2006 privind aprobarea manualului de proceduri de aplicare a evaluării de mediu pentru planuri și programme: http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/legislatie_orizontala/04sea.pdf Ordinul MMP, MAI, MADR și MDRT nr. 135/76/84/1284/2010 HG nr. 1000/2012 HG nr. 445/2009, Ordinul ministrului mediului nr. 1026/2009 Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 863/2002 Atât la nivel national, cât și județean există structuri specializate în domeniul implementării EIA/SEA (Agenția Națională pentru Protecția Mediului și structurile teritoriale) care dețin suficient personal calificat pentru demararea activităților specific, conform competențelor ce decurg din Ordinul ministrului nr. 135/2010 și HG nr. 1000/2012. Legislația specifică include elemente care contribuie la asigurarea informației utilizate în procedura EIA/SEA, precum: HG nr. 445/2009, Ordinul ministrului mediului nr. 1026/2009 și Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 863/2002 G7) Sisteme statistice și indicatori de rezultat: existența unei baze statistice necesare pentru a efectua evaluări ale eficacității și impactului programelor. Existența unui sistem de indicatori de rezultat necesari pentru selectarea acțiunilor care contribuie în modul cel mai eficient la obținerea rezultatelor dorite, monitorizarea progreselor înregistrate în obținerea rezultatelor și efectuarea evaluării impactului. G7.a) Existența unor măsuri privind colectarea și agregarea rapidă a datelor statistice, cu următoarele elemente: identificarea surselor și mecanismelor de asigurare a validării statistice. Yes Sistemul Comun de Monitorizare şi Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre. Conform Anexei 1, Partea 4 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013, acest criteriu este deja îndeplinit. Sistemul Comun de Monitorizare şi Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre conține elementele prevăzute la art. 14 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013. G7.b) Existența unor măsuri privind colectarea și agregarea rapidă a datelor statistice, cu următoarele elemente: măsuri de publicare și de disponibilitate publică a datelor agregate. Yes Sistemul Comun de Monitorizare şi Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre. Conform Anexei 1, Partea 4 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013, acest criteriu este deja îndeplinit. Sistemul Comun de Monitorizare şi Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre conține elementele prevăzute la art. 14 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013. G7.c) Un sistem eficient de indicatori de rezultat care să includă: selectarea indicatorilor de rezultat pentru fiecare program care să ofere informații cu privire la motivele pentru care au fost selectate acțiunile politice finanțate prin program Yes Sistemul Comun de Monitorizare şi Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre. Conform Anexei 1, Partea 4 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013, acest criteriu este deja îndeplinit. Sistemul Comun de Monitorizare şi Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre conține elementele prevăzute la art. 14 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013. G7.d) Un sistem eficient de indicatori de rezultat care să includă: stabilirea de ținte pentru acești indicatori Yes Sistemul Comun de Monitorizare şi Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre. Conform Anexei 1, Partea 4 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013, acest criteriu este deja îndeplinit. Sistemul Comun de Monitorizare şi Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre conține elementele prevăzute la art. 14 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013. G7.e) Un sistem eficient de indicatori de rezultat care să includă: robustețea și validarea statistică, claritatea interpretării normative, capacitatea de reacție la politică, colectarea în timp util a datelor Yes Sistemul Comun de Monitorizare şi Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre. Conform Anexei 1, Partea 4 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013, acest criteriu este deja îndeplinit. Sistemul Comun de Monitorizare şi Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre conține elementele prevăzute la art. 14 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013. G7.f) Proceduri pentru a se asigura că toate operațiunile finanțate prin program adoptă un sistem eficace de indicatori. Yes Sistemul Comun de Monitorizare şi Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre. Conform Anexei 1, Partea 4 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013, acest criteriu este deja îndeplinit. Sistemul Comun de Monitorizare şi Evaluare elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre conține elementele prevăzute la art. 14 din Regulamentul UE nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. 1305/2013. 6.2.1. Lista acțiunilor care urmează a fi întreprinse pentru condiționalitățile ex ante generale Condiționalitate ex ante aplicabilă la nivel național Criteriile neîndeplinite Action to be taken Deadline Bodies responsible for fulfillment G4) Achizișii publice: existența unor măsuri de aplicare eficace a dreptului Uniunii din domeniul achizițiilor publice în ceea ce privește fondurile ESI. G4.a) Măsuri pentru aplicarea eficace a normelor Uniunii din domeniul achizițiilor publice prin intermediul unor mecanisme adecvate. Pilonul I al Strategiei: Calitatea cadrului legislativ, inclusiv evaluarea opţiunilor de transpunere a noilor directive în legislația națională A: Adoptarea noului cadru legislativ în materie de achiziții publice, prin transpunerea Directivelor UE in domeniu, adoptarea legii privind sistemul remediilor și a legislației secundare aferente B: Pregătirea și aplicarea unei metodologii de evaluare a impactului înainte de modificarea legilor din domeniul achiziţiilor publice C: Implementarea măsurilor operaționale de corectare și prevenire a inconsecvențelor legislative D. Dezvoltarea şi implementarea unui ghid online care va determina o schimbare de paradigmă la nivelul intregului sistem de achizitii publice Pilonul 5 al Strategiei – Funcţiile de monitorizare şi supervizare ale sistemului de achiziţii publice din România. Planul de acțiune detaliat pentru îndeplinirea condiționalității ex ante pe achizițiile publice este prevăzut în anexa Cap. 6. 31-12-2016 Agenția Națională pentru Achiziții Publice AADR G4.b) Măsuri de asigurare a procedurilor transparente de atribuire a contractelor. Pilonul 3 al Strategiei – Regularitatea și calitatea procesului de achiziții publice A: Dezvoltarea controlului intern B: Eficientizarea controlului extern ex-ante C: Îmbunătățirea și extindere sistemelor pentru a preveni conflictele de interese D: Eficientizarea controlului Curtii de Conturi 31-12-2016 Secretariatul General al Guvernului Ministerul Finanțelor Publice ANAP CNADNR ANI Administrația Națională Apele Române Curtea de Conturi G4.c) Modalitățile de formare și de difuzare a informațiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor ESI. Pilounul 4 al Strategiei – Capacitatea autorităților contractante, cu accent pe profesionalizare și aspecte de integritate B. Soluţionarea deficiențelor din implementare cu scopul de a sprijini pregătirea și implementarea viitoarelor contracte de achiziţii publice C. Profesionalizarea responsabililor de achiziții, precum și stabilirea unui sistem de stimulente pentru specialiștii in achiziții D. Achiziții centralizate pentru administrația centrală pentru anumite categorii de achiziții publice E. Utilizarea unităţilor centralizate de achiziții publice (UCA) de către autoritățile contractante din cadrul unei administrații sau de către autoritățile contractante dintr-o zonă geografică F. Sporirea capacității autorităților contractante în utilizarea procedurilor on- line G. Reducerea asimetriilor informaționale H. Realizarea unui studiu de fezabilitate pentru a evalua oportunitatea listei operatorilor economici autorizați,ca proiect pilot pentru sectorul construcţiei de drumuri şi autostrăzi 31-12-2016 Ministerul Finanțelor Publice, MDRAP MMAP ANAP AADR G4.d) Măsuri de asigurare a capacității administrative de punere în aplicare și aplicare a normelor Uniunii din domeniul achizițiilor publice. Pilonul 2 al Strategiei Coerența generală și eficiența CADRULUI INSTITUȚIONAL A. Consolidarea politicii de achiziţii publice la nivel guvernamental central B. Asigurarea unei abordari echilibrate si trans-sectoriale în promovarea politicii de achiziţii publice C. Aplicarea unui mecanism de cooperare inter-institutionala D. Reforma şi consolidarea funcţiei de help-desk în cadrul sistemului de achiziţii publice E. Asigurarea unui sistem de remedii 31-12-2016 Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională pentru Achiziții Publice CNSC CSM îmbunătăţit şi eficient G5) Ajutoare de stat: existența unor măsuri de aplicare eficace a normelor Uniunii din domeniul ajutoarelor de stat în ceea ce privește fondurile ESI. G5.a) Măsuri referitoare la aplicarea eficace a normelor Uniunii privind ajutoarele de stat. Elaborarea unei baze de date care permite verificarea ex ante a eligibilităţii beneficiarilor pentru acordarea ajutoarelor de stat/ajutoarelor de minimis, constând în: – Încheiere Protocol de cooperare între Consiliul Concurenței, Ministerul Fondurilor Europene și Serviciul de Telecomunicații Speciale pentru crearea, utilizarea și dezvoltarea/modificarea ulterioară a bazei de date (inclusiv modificarea legislaţiei naţionale privind ajutorul de stat). – Procedura de achiziție de echipament și licențe informatice – Achiziționarea echipamentului. – Încărcarea datelor din SMIS ca parte a etapei de testare – Actualizarea bazei de date în timp real (inclusiv importul de date din SMIS în timp real). – Modificarea legislației naționale privind ajutorul de stat pentru a introduce obligația ca inițiatorii/concedenții ajutorului de stat să folosească baza de date. 31-12-2015 Consiliul Concurenței G6) Legislația de mediu privind evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment – EIA) și evaluarea strategică de mediu (Strategic Environmental Assessment – SEA) Existența unor măsuri de aplicare eficace a legislației Uniunii din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA. G6.b) Măsuri de formare profesională și difuzare de informații pentru personalul care participă la punerea în aplicare a directivelor privind EIA și SEA. Pentru perioada 2014-2020 formarea autorităților competente și implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIM/ESM la toate nivelurile relevante va fi realizată pe baza strategiei și planului elaborat prin asistența JASPERS. Strategia și planul cuprind 2 cicluri: 2014 – 2016 și 2017 – 2020 – Fiecare ciclu va fi organizat în două etape: • formarea EIA: 15 sesiuni, 3 zile pentru fiecare sesiune; • formarea SEA: 15 sesiuni, 2 zile pentru fiecare sesiune. De asemenea, în perioada imediat următoare se are în vedere identificarea unor noi domenii pentru care pot fi 31-12-2016 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor necesare ghiduri și instrumente metodologice similare ghidurilor Jaspers, pentru realizarea EIA. Planul de acțiune detaliat pentru îndeplinirea acestui criteriu privind SEA este prevăzut în anexa la Cap. 6. 6.2.2. Lista acțiunilor care urmează a fi întreprinse pentru condiționalitățile ex-ante legate de priorități Condiționalitate ex ante aplicabilă la nivel național Criteriile neîndeplinite Action to be taken Deadline Bodies responsible for fulfillment P3.1) Prevenirea și gestionarea riscurilor: existența evaluărilor naționale sau regionale ale riscurilor pentru gestionarea dezastrelor, luând în considerare adaptarea la schimbările climatice P3.1.a) Efectuarea unei evaluări naționale sau regionale a riscurilor care să includă următoarele elemente: O descriere a procesului, metodologiei, metodelor și datelor nesensibile utilizate la evaluarea riscurilor, precum și a criteriilor bazate pe riscuri pentru prioritizarea investițiilor; Evaluarea principalelor riscuri în RO se va face în cadrul unui proiect de asistență tehnică. În conformitate cu HG nr. 2288/2004, au fost identificate instituțiile cu responsabilități în prevenirea și managementul riscului. Evaluarea principalelor riscuri în RO se va face în cadrul unui GL pentru evaluarea Riscurilor la nivel national (GLERN), sprijinit prin asistență tehnică, care are reprezentanți ai tuturor autorităților administrației publice centrale care au în gestiune tipuri de risc, reprezentanți ai mediului academic/universitar și instituții de cercetare în domeniu. Pentru operaționalizarea GL, va fi elaborat și aprobat un cadru legal. Evaluarea riscurilor se va face pe baza unei metodologii, în conformitate cu Ghidul CE de evaluare și de cartografiere a riscului și va lua în considerare toate cele 3 categorii de impact (uman; economic și de mediu; politic și social), precum și aspectele transfrontieră.De asemenea, evaluarea va asigura o prioritizare a investițiilor 30-11-2016 Ministerul Administraţiei şi Internelor – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență P3.1.b) Efectuarea unei evaluări naționale sau regionale a riscurilor care să includă următoarele elemente: Descriere a scenariilor de risc unic și de riscuri multiple; Potrivit Acordului de Parteneriat (pct. 717), sprijinul acordat din fondurile comunitare se va limita doar pentru riscurile a căror evaluare a fost deja demarată. După finalizarea evaluării, vor fi elaborate scenarii de risc unic și risc multiplu. De asemenea, evaluarea va furniza o analiză a scenariilor. 30-11-2016 Ministerul Administraţiei şi Internelor – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență P3.1.c) Efectuarea unei evaluări naționale sau regionale a riscurilor care să includă următoarele elemente: Ține seama, după caz, de strategiile naționale de adaptare la schimbările climatice. Strategia națională de adaptare la schimbările climatice va fi luată în considerare pentru prioritizarea investițiilor ce se adresează riscurilor specifice, asigurând rezilienţa la dezastrele naturale şi dezvoltarea unui sistem de 30-11-2016 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență management al dezastrelor. Strategia națională de adaptare la schimbările climatice a fost aprobată prin HG nr. 529/2013 şi se adresează impactului acestora asupra sănătăţii, agriculturii și pădurilor, biodiversității, ecosistemelor, apelor, zonelor marine și de coastă, infrastructurii și construcțiilor şi componentei de adaptare. http://www.mmediu.ro/beta/wp- content/uploads/2013/10/2013-10- 01_SNSC.pdf O detaliere extinsă a acțiunilor sectoriale va fi realizată prin Planul Național de Acțiuni privind Schimbările Climatice, a cărui pregătire a demarat în trim. II, 2014, ca parte a unui proiect de AT aflat în derulare. Planul de acțiune detaliat pentru îndeplinirea condiționalității ex ante pe prevenirea și gestionarea riscurilor este în anexa la Cap. 6. P5.2) Sectorul apei: existența (a) a unei politici tarifare privind apele care prevede stimulente corespunzătoare pentru ca utilizatorii să utilizeze eficient resursele de apă și (b) a unei contribuții adecvate a diferitelor utilizări ale apei pentru recuperarea costurilor serviciilor legate de utilizarea apei la o rată stabilită de planul adoptat de gestionare a bazinelor hidrografice pentru investiții sprijinite prin diferite programe. P5.2.a) În sectoarele sprijinite de FEADR, un stat membru asigură contribuția diferitelor utilizări ale apei la recuperarea costurilor serviciilor de utilizare a apei, pe sector, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) prima liniuță din Directiva-cadru privind apa, ținând seama, după caz, de efectele sociale, de mediu și economice ale recuperării, precum și de condițiile geografice și climatice ale regiunii/regiunilor afectate. Analiza recuperării costurilor pentru serviciile de apă a fost îndeplinită în primele PMBH, costurile serviciilor de apă fiind recuperate conform art. 9 Directiva Cadru Apă. Prevederi privind recuperarea costurilor se regăsesc în Legea 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare și HG 1202/2010 privind actualizarea cuantumului contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă. Și Master Planurile pentru investițiile de apă/apă uzată au un capitol privind analiza economică, fiind luate în considerare accesibilitatea populației privind prețul apei, efectele economice ale recuperării costurilor serviciilor de apă și condițiile geografice specifice. Reactualizare celor 11 PMBH va cuprinde o analiză privind identificarea externalităților ca parte componentă a costurilor de mediu precum și a impactului asupra resursei de apă. PMBH vor include şi o evaluare a costurilor poluării difuze, pe baza unei metodologii ce va fi finalizată 22-12-2015 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor 7. DESCRIEREA CADRULUI DE PERFORMANȚĂ 7.1. Indicatori Prioritate Applicable Indicatorul și unitatea de măsură, dacă este cazul Țintă 2025 (a) Plăți suplimentare de ajustare (b) Ajustare EURI (C) Valoarea absolută a țintei (A-B-C) P2: Creșterea viabilității fermelor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor; X Numărul exploatațiilor agricole cu sprijin prin PDR pentru investiții în restructurare sau modernizare (aria de intervenție 2A) + exploatații cu investiții/planuri de afaceri pentru tinerii fermieri sprijinite prin PDR (aria de intervenție 2B) 18.392,00 1.666,00 16.726,00 X Totalul cheltuielilor publice P2 (EUR) 3.360.925.270,64 187.000.000,00 3.173.925.270,64 P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare și comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelor și a X Totalul cheltuielilor publice P3 (EUR) 1.603.928.109,86 50.000.000,00 1.553.928.109,86 Numărul exploatațiilor agricole sprijinite care primesc sprijin pentru participarea la sistemele de calitate, la piețele locale și la circuitele de 1.910,00 400,00 1.510,00 gestionării riscurilor în agricultură aprovizionare scurte, precum și la grupuri de producători (aria de intervenție 3A) Numărul exploatațiilor agricole care participă la sisteme de gestionare a riscurilor (aria de intervenție 3B) 5.400,00 5.400,00 P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură X Totalul cheltuielilor publice P4 (EUR) 3.883.491.967,07 249.410.058,00 3.634.081.909,07 Terenuri agricole care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la biodiversitate (ha) (aria de intervenție 4A) + îmbunătățirea gestionării apei (ha) (aria de intervenție 4B) + îmbunătățirea gestionării solului și/sau prevenirea eroziunii solului (ha) (aria de intervenție 4C) 1.257.075,00 1.257.075,00 P5: Promovarea utilizării eficiente a X Totalul cheltuielilor publice P5 (EUR) 699.889.603,38 699.889.603,38 resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic Terenurile agricole și forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare care vizează promovarea sechestrării/conservării carbonului (ha) (aria de intervenție 5E) + terenurile agricole care fac obiectul contractelor de gestionare care vizează reducerea emisiilor de GES și/sau de amoniac (ha) (aria de intervenție 5D) + terenuri irigate care trec la un sistem de irigații mai eficient (ha) (aria de intervenție 5A) 394.445,00 394.445,00 Numărul operațiunilor de investiții în economisirea energiei și eficiența energetică (aria de intervenție 5B) + în producția de energie din surse regenerabile (aria de intervenție 5C) 11,00 11,00 P6: Promovarea incluziunii sociale, X Cheltuieli publice totale EUR P6 (EUR) 2.842.099.455,27 178.000.000,00 2.664.099.455,27 a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale Numărul operațiunilor sprijinite care vizează îmbunătățirea serviciilor și a infrastructurilor de bază în zonele rurale (ariile de intervenție 6B și 6C) 1.151,00 1.151,00 X Populația vizată de GAL (aria de intervenție 6B) 9.610.132,00 9.610.132,00 7.1.1. P2: Creșterea viabilității fermelor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor; 7.1.1.1. Numărul exploatațiilor agricole cu sprijin prin PDR pentru investiții în restructurare sau modernizare (aria de intervenție 2A) + exploatații cu investiții/planuri de afaceri pentru tinerii fermieri sprijinite prin PDR (aria de intervenție 2B) Applicable: Da Țintă 2025 (a): 18.392,00 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): 1.666,00 Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 16.726,00 7.1.1.2. Totalul cheltuielilor publice P2 (EUR) Applicable: Da Țintă 2025 (a): 3.360.925.270,64 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): 187.000.000,00 Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 3.173.925.270,64 7.1.2. P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare și comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură 7.1.2.1. Totalul cheltuielilor publice P3 (EUR) Applicable: Da Țintă 2025 (a): 1.603.928.109,86 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): 50.000.000,00 Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 1.553.928.109,86 7.1.2.2. Numărul exploatațiilor agricole sprijinite care primesc sprijin pentru participarea la sistemele de calitate, la piețele locale și la circuitele de aprovizionare scurte, precum și la grupuri de producători (aria de intervenție 3A) Applicable: Nu Țintă 2025 (a): 1.910,00 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): 400,00 Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 1.510,00 7.1.2.3. Numărul exploatațiilor agricole care participă la sisteme de gestionare a riscurilor (aria de intervenție 3B) Applicable: Nu Țintă 2025 (a): 5.400,00 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): 0,00 Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 5.400,00 7.1.3. P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură 7.1.3.1. Totalul cheltuielilor publice P4 (EUR) Applicable: Da Țintă 2025 (a): 3.883.491.967,07 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): 249.410.058,00 Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 3.634.081.909,07 7.1.3.2. Terenuri agricole care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la biodiversitate (ha) (aria de intervenție 4A) + îmbunătățirea gestionării apei (ha) (aria de intervenție 4B) + îmbunătățirea gestionării solului și/sau prevenirea eroziunii solului (ha) (aria de intervenție 4C) Applicable: Nu Țintă 2025 (a): 1.257.075,00 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): 1.257.075,00 Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 0,00 7.1.4. P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic 7.1.4.1. Totalul cheltuielilor publice P5 (EUR) Applicable: Da Țintă 2025 (a): 699.889.603,38 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): 0,00 Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 699.889.603,38 7.1.4.2. Terenurile agricole și forestiere care fac obiectul contractelor de gestionare care vizează promovarea sechestrării/conservării carbonului (ha) (aria de intervenție 5E) + terenurile agricole care fac obiectul contractelor de gestionare care vizează reducerea emisiilor de GES și/sau de amoniac (ha) (aria de intervenție 5D) + terenuri irigate care trec la un sistem de irigații mai eficient (ha) (aria de intervenție 5A) Applicable: Nu Țintă 2025 (a): 394.445,00 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): 0,00 Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 394.445,00 7.1.4.3. Numărul operațiunilor de investiții în economisirea energiei și eficiența energetică (aria de intervenție 5B) + în producția de energie din surse regenerabile (aria de intervenție 5C) Applicable: Nu Țintă 2025 (a): 11,00 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): 0,00 Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 11,00 7.1.5. P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale 7.1.5.1. Cheltuieli publice totale EUR P6 (EUR) Applicable: Da Țintă 2025 (a): 2.842.099.455,27 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): 178.000.000,00 Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 2.664.099.455,27 7.1.5.2. Numărul operațiunilor sprijinite care vizează îmbunătățirea serviciilor și a infrastructurilor de bază în zonele rurale (ariile de intervenție 6B și 6C) Applicable: Nu Țintă 2025 (a): 1.151,00 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): 0,00 Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 1.151,00 7.1.5.3. Populația vizată de GAL (aria de intervenție 6B) Applicable: Da Țintă 2025 (a): 9.610.132,00 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): 0,00 Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 9.610.132,00 7.2. Indicatori alternativi Prioritate Applicable Indicatorul și unitatea de măsură, dacă este cazul Țintă 2025 (a) Plăți suplimentare de ajustare (b) Ajustare EURI (C) Valoarea absolută a țintei (A-B- C) P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare și comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură X Numărul de beneficiari sprijiniti pentru bunăstarea animalelor 549,00 549,00 X Numărul de operațiuni sprijinite prin submăsura 4.2 412,00 412,00 P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură X Terenuri agricole care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la biodiversitate (aria de intervenție 4A) + îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție 4B) + îmbunătățirea gestionării solului și/sau prevenirea eroziunii solului + terenuri agricole care fac obiectul contractelor de plăți ANC (aria de intervenție 4C)” 6.526.075,00 6.526.075,00 P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic X Numărul de operațiuni sprijinite prin submăsura 4.1 (de exemplu, stocarea gunoiului de grajd, tratarea gunoiului de grajd) 435,00 435,00 X Suprafața (ha) vizată de investiții în vederea economisirii de apă (de exemplu, un număr mai mare de sisteme de irigații eficiente) – KIS 362.745,00 362.745,00 P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale X Numărul de operațiuni contractate pentru a îmbunătăți serviciile de bază și infrastructura în zonele rurale (P6B și P6C) – KIS 1.151,00 1.151,00 7.2.1. P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare și comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură 7.2.1.1. Numărul de beneficiari sprijiniti pentru bunăstarea animalelor Applicable: Da Țintă 2025 (a): 549,00 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 549,00 7.2.1.2. Numărul de operațiuni sprijinite prin submăsura 4.2 Applicable: Da Țintă 2025 (a): 412,00 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 412,00 7.2.2. P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură 7.2.2.1. Terenuri agricole care fac obiectul contractelor de gestionare care contribuie la biodiversitate (aria de intervenție 4A) + îmbunătățirea gestionării apei (aria de intervenție 4B) + îmbunătățirea gestionării solului și/sau prevenirea eroziunii solului + terenuri agricole care fac obiectul contractelor de plăți ANC (aria de intervenție 4C)” Applicable: Da Țintă 2025 (a): 6.526.075,00 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 6.526.075,00 7.2.3. P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic 7.2.3.1. Numărul de operațiuni sprijinite prin submăsura 4.1 (de exemplu, stocarea gunoiului de grajd, tratarea gunoiului de grajd) Applicable: Da Țintă 2025 (a): 435,00 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 435,00 7.2.3.2. Suprafața (ha) vizată de investiții în vederea economisirii de apă (de exemplu, un număr mai mare de sisteme de irigații eficiente) – KIS Applicable: Da Țintă 2025 (a): 362.745,00 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 362.745,00 7.2.4. P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale 7.2.4.1. Numărul de operațiuni contractate pentru a îmbunătăți serviciile de bază și infrastructura în zonele rurale (P6B și P6C) – KIS Applicable: Da Țintă 2025 (a): 1.151,00 Plăți suplimentare de ajustare (b): Ajustare EURI (C): Valoarea absolută a țintei (A-B-C): 1.151,00 7.3. Rezervă Prioritate Rezerva de performanță (EUR) P2: Creșterea viabilității fermelor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor; 105.025.373,00 P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare și comercializare a produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură 54.845.097,00 P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură 167.808.990,00 P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic 34.713.530,00 P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale 118.546.814,12 Total 480.939.804,12 8. DESCRIEREA MĂSURILOR SELECTATE 8.1. Descrierea condițiilor generale aplicate mai multor măsuri, inclusiv, dacă este relevant, definirea zonei rurale, valorile de referință, ecocondiționalitatea, utilizarea preconizată a instrumentelor financiare, utilizarea preconizată a avansurilor și dispozițiile comune referitoare la investiții, inclusiv dispozițiile de la articolele 45 și 46 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 Aria de aplicabilitate a măsurilor şi sub-măsurilor În funcţie de specific, aria de aplicabilitate menţionată în fişele tehnice ale măsurilor şi sub-măsurilor din cadrul PNDR 2014-2020 poate fi : • întregul teritoriu al RO (UAT LAU2 – municipii, oraşe şi comune): M1, M2, M3, M4, M5, sM6.1, sM6.3, sM6.5, M8.1, M9, M10, M11, M13, M14, M15, M16, M17, M21. • spațiul rural (definit ca totalitatea comunelor la nivel de UAT, comuna fiind cea mai mică UAT, nivel NUTS 5) pt sM6.2, sM6.4, M7 din PNDR. Administrativ, teritoriul RO este reprezentat de 320 localități în zona urbană și 2861 de comune în rural. Având în vedere legislația națională – L nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și L nr. 351/2001 privind aprobarea Planului național de planificare teritorială, spațiul rural este reprezentat de totalitatea comunelor cu satele componente; • spațiul rural pentru M19, LEADER (definit în mod specific ca fiind format din UAT-comune și UAT- orașe mici cu o populație de maxim 20.000 locuitori) • UAT încadrate în zonele eligibile aplicabile M10, M13, sM4.1a, sM4.2a, sM9a și sM16.4a. Specificaţii pentru beneficiari și definiții relevante aplicabile mai multor măsuri: Beneficiarii fondurilor nerambursabile sunt menţionaţi în fişele măsurilor şi sub-măsurilor din PNDR 2014- 2020 cu respectarea prevederilor R. nr. 1305/2013, cu modificările şi completările ulterioare. Definiții relevante aplicabile: a. Activitate agricolă, conform cu prevederile art. 4(1)(c) din R nr. 1307/2013 și ale OUG nr.3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din L nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, înseamnă după caz: • producţia, creşterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea, mulgerea, reproducerea animalelor şi deţinerea acestora în scopuri agricole: o menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, fără nici o acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al utilajelor agricole uzuale, cu respectarea normelor de ecocondiționalitate, sau o efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole menţinute în mod obișnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, pe terenul arabil prin îndepărtarea vegetației prin lucrări de cosit sau discuit sau prin erbicidare cel puțin o dată pe an, iar pe pajiștile permanente, prin pășunat cu asigurarea echivalentului unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha cu animalele pe care le exploatează sau un cosit anual, în conformitate cu prevederile legislației specifice în domeniul pajiștilor. În cazul pajiștilor permanente, situate la altitudini de peste 1800 m, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea minimă constă în pășunat cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha cu animalele pe care le exploatează. o în cazul viilor și livezilor activitatea agricolă minimă presupune cel puțin o tăiere anuală de întreținere și cel puțin o cosire anuală a ierbii dintre rânduri sau o lucrare anuală de întreținere a solului. Începând cu anul 2021, pentru perioada de tranziție, activitatea agricolă este definită prin OUG nr. 11/2021 astfel: a) producţia, creşterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea, mulgerea, reproducerea animalelor şi deţinerea acestora în scopuri agricole; b) menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, fără nicio acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al utilajelor agricole uzuale, prin efectuarea, a cel puţin unei activităţi anuale, după caz: (i) lucrări pentru îndepărtarea speciilor de plante ierboase şi lemnoase, considerate vegetaţie invazivă sau dăunătoare pe terenul agricol; (ii) lucrări superficiale pe terenul arabil, fără răsturnarea brazdei; (iii) nivelarea muşuroaielor, eliminarea resturilor vegetale uscate şi a pietrelor, înlăturarea excesului de apă pe pajiştile permanente; (iv) lucrări pentru menţinerea plantaţiilor de pomi fructiferi şi a viţei-de-vie în condiţii vegetative bune şi o lucrare superficială de discuit sau cosit sau o altă lucrare specifică pe terenul ocupat cu culturi permanente.sau c) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, după caz, prin: (i) recoltarea vegetaţiei prin lucrări de cosit cel puţin o dată pe an pe terenul arabil; (ii) păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha în perioada de păşunat cu animalele pe care fermierul le deţine, sau recoltarea vegetaţiei prin cel puţin un cosit anual pe pajiştile permanente. În cazul pajiştilor permanente situate la altitudini de peste 1.800 m, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea minimă constă în păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de păşunat, cu animalele pe care fermierul le deţine. b. Silvicultura – o ramură a economiei forestiere care cuprinde cultura, amenajarea, protecția și exploatarea patrimoniului forestier, asigurând materia primă pentru industria forestieră; c. Sprijin pentru investiții – sprijinul public comunitar și național acordat ca finanțare nerambursabilă și/sau prin instrumente financiare; d. Prelucrarea produselor agricole – orice operațiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este de asemenea un produs agricol, cu excepția activităților desfășurate în cadrul fermelor care sunt necesare în vederea pregătirii unui produs animal sau vegetal pentru prima vânzare. Sprijinul FEADR poate fi extins și pentru procesarea și comercializarea produselor agricole finale care au ca rezultat produse non-Anexa I, cu conditia notificarii ca ajutor de stat; e. Comercializarea produselor agricole – deținerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei alte forme de introducere pe piață, cu excepția primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători și a oricărei alte activități de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de un producător primar către consumatorii finali este considerată comercializare de produse agricole în cazul în care se desfășoară în spații separate, rezervate acestei activități; f. Fermieri – persoane fizice sau juridice (de drept public sau privat) sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care un astfel de grup şi membrii săi îl deţin în temeiul legislaţiei naţionale, a cărui exploataţie se situează pe teritoriul RO şi care desfăşoară o activitate agricolă; g. Fermieri activi – definiția fermierului, stabilită prin legislația națională, în baza prevederilor art.9 al R. (UE) nr.1307/2013; h. Ferma mică – exploatația agricolă având dimensiunea economică între 4.000 -11.999 SO (valoarea producției standard); i. Ferma de dimensiune medie (mijlocie) – exploatația agricolă având dimensiunea economică între 12.000 – 250.000 SO (valoarea producției standard); j. Ferma de familie – exploataţia agricolă aparţinând întreprinderii familiale sau persoanei juridice ai cărei asociaţi sunt exclusiv membri ai aceleiaşi familii. Dimensiunea economică a fermei de familie este cuprinsă între 4.000-100.000 SO. Prin membrii aceleiaşi familii se înţelege soţul/soţia şi rudele până la gradul III inclusiv. Condițiile specifice legate de beneficiari și alte definiții specifice sunt descrise în fișele măsurilor/submăsurilor. Publicarea anuală ex-post a beneficiarilor de finanțare din PNDR se va face în conformitate cu art.111 din R. (UE) nr.1306/2013. Conform art.113 din R. (UE) nr.1306/2013 beneficiarii vor fi informați asupra publicării datelor în conformitate cu art. 111 şi prelucrării datelor de către organisme de audit şi de investigare ale Uniunii şi ale statelor membre, în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii. În conformitate cu cerinţele Directivei 95/46/CE, în cazul datelor cu caracter personal, statele membre informează beneficiarii cu privire la drepturile care le revin în temeiul normelor privind protecţia datelor şi cu privire la procedurile aplicabile pentru exercitarea acestor drepturi. Pentru măsurile care au prevăzute alte angajamente (altele decât condițiile de eligibilitate) sau cerințe ale planului de afaceri, neîndeplinirea acestora va conduce la retragerea parțială sau totală a sprijinului, proporțional cu neîndeplinirea angajamentelor, stabilita prin procedurile interne în conformitate cu art. 35 pct. (2) in Reg.(UE) nr. 640/2014. Dispoziţii privind eligibilitatea cheltuielilor Cheltuieli eligibile generale vor respecta prevederile din: • R. (UE) nr. 1305/2013 – art. 45 privind investițiile, art. 46 privind investițiile în irigații, art. 60 privind eligibilitatea cheltuielilor, în mod specific prevederile cu privire la eligibilitatea cheltuielilor în cazul unor dezastre naturale, art. 61 privind cheltuielile eligibile; • R. delegat (UE) nr. 807/2014 de completare a R.(UE) nr. 1305/2013 – art. 13 privind investițiile; • R. (UE) nr. 1303/2013 – art. 6 privind conformitatea cu dreptul Uniunii şi legislaţia naţională, Titlul IV Instrumente financiare al R. 1303/2013 (art. 37 privind instrumenele financiare, art. 42 privind eligibilitatea cheltuielilor la închidere) și Cap. III al Titlului VII al R. 1303/2013 (art. 65 privind eligibilitatea, art. 66 privind formele de sprijin, art. 67 privind tipuri de granturi și de asistență rambursabilă, art. 68 privind finanțarea forfetară pentru costuri indirecte și costuri cu personalul cu privire la granturile și asistența rambursabilă, art. 69 privind normele specifice de eligibilitate pentru granturi și asistență rambursabilă, art. 70 privind eligibilitatea operațiunilor în funcție de localizare, art. 71 privind caracterul durabil al operațiunilor). • R. (UE) nr. 2220/2020 – art. 2, alin. 2, privind aplicarea în continuare a R (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește FEADR, art. 3 privind eligibilitatea anumitor tipuri de cheltuieli pe durata perioadei de tranziție, art. 6 privind dispozițiile tranzitorii referitoare la dezvoltarea rurală, art. 7 privind modificarea Regulamentului (UE) nr. 1305/2013; • R. (UE) nr. 2094/2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19. • R (UE) nr. 73/2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Costurile generale, conform art 45, alin 2 litera c) a R.(UE) nr. 1305/2013, ocazionate de cheltuielile cu construcția sau renovarea de bunuri imobile și achiziționarea sau cumpărarea prin leasing de mașini și echipamente noi, în limita valorii pe piață a activului precum onorariile pentru arhitecți, ingineri și consultanți, onorariile pentru consiliere privind durabilitatea economică și de mediu, inclusiv studiile de fezabilitate, vor fi realizate în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele care prevăd și construcții-montaj, și în limita a 5% pentru proiectele care prevăd simpla achiziție, in cazul sprijinului acordat prin granturi. De asemenea, conform art 45 (2) (d) sunt eligibile, următoarele investiții intangibile: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci. Cheltuielile eligibile privind investițiile specifice fiecărei masuri vor fi prevăzute în subcapitolul 8.2. Detalierea cheltuielilor eligibile specifice măsurilor va fi prezentată în cadrul naţional legislativ de implementare. Cheltuielile eligibile pentru sprijinul acordat prin intermediul instrumentelor financiare sunt detaliate în fișele măsurilor vizate. Având în vedere situația excepțională de criză provocată de pandemia COVID-19, modificările PNDR pentru adoptarea unor măsuri de atenuare a acestor efecte negative se vor realiza în conformitate cu prevederile art 60(1) din Regulamentul nr. 1305/2013 cu modificările și completările ulterioare, cheltuielile fiind eligibile de la data producerii evenimentului, respectiv data declarării stării de urgență la nivel național. Toate investițiile sprijinite vor fi supuse evaluării de mediu din perspectiva efectelor negative potențiale asupra mediului, în conformitate cu prevederilor legale în vigoare (în conformitate cu art. 45 (1) din R. (UE) 1305/2013, Legea nr. 292 din 3 decembrie 2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. Detalii suplimentare referitoare la procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele finanțate din FEADR sunt prevăzute ca anexa la Cap. 8.1 din PNDR, cu scop informativ. Costuri standard Costurile standard vor fi eligibile în condițiile respectării prevederilor art. 62, R. (UE) nr. 1305/2013 și art. 67 din R.(UE) nr. 1303/2013, după cum urmează: • pentru sM 1.1 vor fi introduse costuri unitare standard. • pentru sM 4.1a) aferentă subprogramului pomicol, vor fi utilizate doar pentru costurile legate de reconversia și înființarea plantațiilor (ex: material săditor, lucrări, sistem susținere etc.). • pentru sM 8.1 costuri standard necesare proiectării, instalării și conducerii plantației forestiere și acoperirii pierderilor de venit agricol. De asemenea, pe baza evaluării costurilor standard evaluate prin metodologiile de calcul se acordă plăţi compensatorii de dezvoltare rurală prevăzute de M.10, M.11, M.13, M14 şi M.15. Contribuția în natură Contribuția în natură va fi eligibilă doar pentru sM 4.1a) aferentă subprogramului pomicol în condițiile respectării prevederilor art. 61(3) din R. (UE) nr.1305/2013 și art. 69 din R. (UE) nr. 1303/2013. Cuantumul acestor costuri va fi considerat parte de cofinanțare privată a beneficiarului. Contribuția în natură nu este eligibilă în cadrul instrumentelor financiare. Dreptul de folosință Contractele care conferă dreptul de folosință asupra clădirilor și a terenurilor trebuie încheiate astfel: • pentru o perioadă de cel puțin 10 ani începând cu anul depunerii cererii de finanțare în cazul clădirilor asupra cărora se intervine cu investiții de modernizare/extindere și a terenurilor pe care se vor realiza investiții ce presupun lucrări de construcții montaj, • pentru o perioadă egală cu perioada de implementare şi monitorizare a proiectelor, începând cu anul depunerii cererii de finanțare în cazul clădirilor asupra cărora se intervine cu modernizări/extinderi și a terenurilor pe care se vor realiza proiecte ce presupun lucrări de construcții montaj în cazul sM 6.1, 6.2 și 6.3. • pentru o perioada de 20 ani începând cu anul depunerii cererii de finanțare in cazul sM 6.5, • pentru o perioada de cel putin 10 ani începând cu anul depunerii cererii de finanțare in cazul sM 4.1 pentru terenul agricol aferent plantațiilor de viță de vie pentru struguri de masă existente/nou înființate și a altor plantații, • pentru o perioadă de minimum 15 ani începând cu anul depunerii cererii de finanțare in cazul reconversiei și înființării plantațiilor pomicole (SPT), cu excepția pepinierelor, culturilor de căpșun, zmeur, mur, coacăz și agriș unde perioada minimă este de 10 ani. Beneficiarii măsurilor de agromediu și climă trebuie să facă dovada dreptului de utilizare a terenului pe o perioadă cel puțin egală cu cea a angajamentelor. Plăţile în avans In conformitate cu art. 42, art. 45 şi art 63 din R. (UE) nr. 1305/2013, RO optează pentru includerea în PNDR 2014-2020, a facilităţii ca beneficiarii sprijinului pentru investiţii, cât şi GAL-urile să poată solicita plata unui avans de până la 50% din ajutorul public acordat de către agenţiile de plăţi competente. Plata avansurilor este condiționată de constituirea unei garanții bancare corespunzătoare sau a unei garanţii echivalente procentului de 100 % din valoarea avansului. Măsurile pentru care beneficiarii vor putea solicita acordarea de plăți în avans sunt: M 4 (inclusiv STP), sM 5.1, sM 6.4, M 7, M16 (inclusiv STP), sM 19.2, sM 19.4. Măsurile de plăţi compensatorii pe suprafaţă pentru care se pot acorda avansuri, în conformitate cu prevederile art. 75 al R.(UE) nr.1306/2013, sunt: sM.8.1 – cu excepția costurilor de înființare, M.10, M.11, M.13, M.14 și M.15. Principiile de selecție PNDR 2014-2020 include la Cap. 8 „Descrierea măsurilor selectate” principii ce se vor utiliza în stabilirea criteriilor de selecție pentru proiecte și SDL-uri, având în vedere obiectivele relevante. Descrierea principiilor de selecție are un caracter general, dar suficient pentru a reflecta ce vizează sprijinul financiar, cine sunt potențialii beneficiari/grupuri de beneficiari și permite elaborarea ulterioară a criteriilor de selecție specifice fiecărei măsuri în parte. AM stabileşte, ȋn consultare cu Comitetul de Monitorizare, criteriile de selecție care permit ierarhizarea cererilor de finanțare astfel încât sprijinul financiar să fie canalizat către proiectele care corespund cu necesitățile identificate, cu analiza SWOT și cu obiectivele stabilite în PNDR. Criteriilor de selecție li se va asocia un anumit punctaj conform importanței lor, permițând derularea corespunzătoare a activității de evaluare/ selectare. Criteriile de selecție vor fi detaliate în legislația națională subsecventă, cu respectarea art. 49 al R.(UE) nr. 1305/2013 privind tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea măsurilor în acord cu prioritățile UE pentru dezvoltare rurală. Anumite criterii de selecție au fost elaborate în baza unor studii de specialitate realizate și asumate de către MADR. Selecţia proiectelor/cererilor de finanțare va urma o procedură transparentă şi bine documentată, realizată pe baza criteriilor de selecţie stabilite şi a regulilor prezentate mai jos. Selecţia proiectelor/aplicațiilor se aplică pentru M 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 15,16, 19.1 si 19.3 cu luarea ȋn considerare a principiului proporționalității privind dimensiunea operațiunii. In cazuri excepționale pentru M1 și M2 selecția beneficiarilor se va putea realiza și prin aplicarea procedurii de achiziții publice, reglementată prin legislația natională. Selecția proiectelor/cererilor de finanțare pentru M 3, 4, 5, 6 și 7 va fi organizată pe baza următoarelor principii aplicabile la nivel de sM/componenta/schema: • Organizarea uneia sau mai multor sesiuni continue de depunere a proiectelor/cererilor de finanțare cu o alocare financiara raportata la o perioada predefinita, cu selecţie lunară/trimestrială; • Alocarea financiara predefinita poate contine si suma rezultata din aplicarea procentului de supracontractare care poate fi luat în considerare în parte; • Prioritate în evaluare/selecție pentru proiectele cu punctajul cel mai mare la începutul sesiunii; • Respectarea pragului minim pe parcursul sesiunii. Pe perioada de tranziţie, selecția proiectelor/cererilor de finanțare este organizată pe baza următoarelor principii aplicabile la nivel de sM/componentă/alocare distinctă/schema: • Organizarea uneia sau mai multor sesiuni continue de depunere a proiectelor/cererilor de finanțare, cu o alocare financiară raportată la o perioadă predefinită, cu selecţie conform pragurilor de calitate prestabilite; • Alocarea financiară predefinită poate conţine și suma rezultată din aplicarea procentului de supracontractare (cu excepţia alocărilor provenite din fonduri EURI) care poate fi luat în considerare în parte; • Alocarea financiară neutilizată, la închiderea sesiunii de depunere, în cadrul unei/unor componente a/ale submăsurii poate fi redirecţionată pentru selectarea proiectelor eligibile depuse în cadrul altor componente ale aceleasi submăsuri (cu acelaşi domeniu de intervenție) cu respectarea principiului transparenței; • Prioritate în evaluare/selecție pentru proiectele cu punctajul cel mai mare, raportat la pragul de calitate prestabilit; • Selectarea pentru finanţare doar a proiectelor al căror punctaj total este superior sau cel puţin egal cu pragul minim pe parcursul sesiunii. În situația în care toate fondurile alocate unei submăsuri/componente/schema au fost scoase la licitaţie, după finalizarea ultimei sesiuni de depunere a proiectelor pe măsurile din PNDR, disponibilul reprezentat de supracontractare, economiile şi rezilierile identificate după lansarea ultimei sesiuni de depunere a proiectelor, se va utiliza pentru finanţarea proiectelor eligibile, rămase fără finanţare sau pentru organizarea unei noi sesiuni de depunere. În cazul M9 și M16, selecția proiectelor va fi organizată pe baza următoarelor principii: • Organizarea uneia sau mai multor sesiuni pe an, cu o alocare financiară raportată la o perioadă predefinită; • Respectarea pragului minim pe parcursul sesiunii. În situația în care toate fondurile alocate măsurilor 9 și 16 au fost scoase la licitaţie, după finalizarea evaluării aferente ultimei sesiuni de depunere a proiectelor, disponibilul reprezentat de realocări/ economii după lansarea ultimei sesiuni de depunere a proiectelor va fi utilizat pentru finanţarea proiectelor eligibile, rămase fără finanţare sau pentru organizarea unei noi sesiuni de depunere. În ceea ce privește M1, sesiunile de depunere se vor organiza pe teme de formare profesională stabilite de AM. În ceea ce privește M8, numărul sesiunilor de depunere a cererilor de sprijin, precum și bugetul alocat, vor fi stabilite de AM cu consultarea Comitetului de Monitorizare. În ceea ce privește M15, va fi o singură perioadă de depunere a cererilor de sprijin și semnare a angajamentelor, stabilită de AM. Pentru sub-măsura 19.1, în perioada de programare 2014-2020, va fi organizată o singură sesiune de selecție a proiectelor cu o durată limitată, care va fi o etapă preliminară selecției SDL. Pentru următoarea perioadă de programare, va fi organizată o sesiune de selecție a proiectelor pentru finanțarea elaborării viitoarelor strategii din fondurile de tranziție. Selecția SDL se va realiza în baza unei proceduri de selecție specifice aplicată la nivelul AM. Pentru sub-măsura 19.2 procesul de selecție va intra în atribuțiile GAL-urilor, pe baza unor principii similare și este descrisă la subcapitolul 8.2. În vederea respectării cheltuielilor planificate în cadrul măsurilor, submăsurilor și domeniilor de intervenție, autoritățile române vor organiza sesiuni de proiecte ținând cont de această distribuire a cheltuielilor. Astfel se va asigura coerența între planul financiar, planul de indicatori si cadrul de performanță. Cheltuieli neeligibile generale aplicabile mai multor/ tuturor măsurilor în funcție de tipul de sprijin acordat: • cheltuielile cu achiziţionarea de bunuri și echipamente ”second hand”; • cheltuieli efectuate înainte de semnarea contractului de finanțare a proiectului cu excepţia: • costurilor generale definite la art 45, alin 2 litera c) a R (UE) nr. 1305/2013 care pot fi realizate înainte de depunerea cererii de finanțare pentru grant • cheltuielilor necesare implementării proiectelor care presupun și înființare/reconversie plantații pomicole în cadrul sM 4.1a care pot fi realizate după depunerea cererii de finanțare, conform art. 60 (2) din R 1305/2013 • cheltuielilor aferente etapei I a sM 16.1 si 16.1a care pot fi realizate după depunerea cererii de finanțare, conform art. 60 (2) din R 1305/2013 • cheltuielilor necesare implementării proiectelor depuse pe submăsura 3.1 – Sprijn pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate, care pot fi realizate după depunerea cererii de finanțare art. 60 (2) din R 1305/2013 • cheltuielilor în cazul unor dezastre naturale, în conformitate cu art. 60(1) • cheltuileilor aferente platii primei de asigurare in cazul sM 17.1 care pot fi realizate inainte de depunerea cererii de sprijin • cheltuieli cu achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal şi pentru transport persoane, exceptând mijloacele de transport utilizate de echipa GAL, conform mențiunilor din cadrul sM 19.4, precum și a celor menționate în capitolul asistență tehnică; • cheltuieli efectuate înainte de depunerea solicitarii de sprijin prin instrumente financiare, cu excepţia costurilor generale definite la art 45, alin 2 litera c) a R (UE) nr. 1305/2013 în cazul operațiunilor de investiții din cadrul măsurilor care intră sub incidența articolului 42 din TFUE; • cheltuieli cu investițiile ce fac obiectul dublei finanțări care vizează aceleași costuri eligibile; • cheltuieli în conformitate cu art. 69, alin (3) din R (UE) nr. 1303/2013 și anume: a. dobânzi debitoare, cu excepţia celor referitoare la granturi acordate sub forma unei subvenţii pentru dobândă sau a unei subvenţii pentru comisioanele de garantare; b. achiziţionarea de terenuri construite și neconstruite, cu excepția celor din cadrul sM 6.1, sM 6.2 și sM 6.3 și a instrumentelor financiare în limita stabilită în art. 4 (1) din Reg. nr. 480/2014; c. taxa pe valoarea adăugată, cu excepţia cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul sau eligibilă conform a prevederilor specifice pentru instrumente financiare; • în cazul contractelor de leasing, celelalte costuri legate de contractele de leasing, cum ar fi marja locatorului, costurile de refinanțare a dobânzilor, cheltuielile generale și cheltuielile de asigurare. Cheltuielile neeligibile privind investițiile specifice fiecărei măsuri vor fi prevăzute în subcapitolul 8.2. Detalierea cheltuielilor neeligibile specifice măsurilor va fi prezentată în cadrul naţional legislativ de implementare. Instrumente financiare Avȃnd ȋn vedere nevoile de finanţare ale fermierilor şi ale antreprenorilor din zonele rurale, precum și persistența, în perioada de programare 2007-2013, a dificultăților legate de accesul la servicii financiare în vederea asigurării cofinanțării private necesare implementării proiectelor FEADR, PNDR va pune la dispoziţia beneficiarilor privaţi instrumente financiare (IF) adecvate. Ȋn acest scop, la nivelul MADR a fost realizată, în anul 2014, o evaluare ex-ante a IF, de către un consultant extern conform prevederilor art. 37, alin. 2 din R. (UE) nr. 1303/2013, pentru a evalua elementele de eșec ale pieței, situațiile de sub-investire și pentru a identifica nivelul estimat, natura nevoilor de investiții precum și cele mai potrivite IF pentru a veni în întâmpinarea acestora. Evaluarea ex-ante a identificat nevoia de implementare a IF la nivel național, sub responsabilitatea Autorității de Management, în concordanță cu art. 38(1) (b) și 38(3) (b) ale R. (UE) nr. 1303/2013. În urma rezultatelor evaluării ex-ante a IF, cele două IF recomandate pentru a răspunde nevoilor beneficiarilor Programului sunt: • un instrument de garantare specific FEADR, în vederea acoperirii riscului de credit la nivelul împrumuturilor individuale; • un instrument de creditare cu partajarea riscului care combină resursele publice cu cele ale intermediarilor financiari pentru a asigura finanțarea destinatarilor finali. În baza ultimelor analize la nivelul ministerului şi rezultatelor obținute ȋn urma actualizării evaluării ex-ante întreprinse în 2016, MADR a decis să implementeze un instrument de creditare cu partajarea riscului din FEADR, sprijinul sub forma garanțiilor urmând să fie furnizat pe baza resurselor de la bugetul de stat provenite din perioada precedentă 2007-2013 în urma închiderii schemelor de garantare. Instrumentul financiar va lua forma unui fond de creditare cu scopul îmbunătățirii accesului la finanțare al destinatarilor finali prin suplimentarea capitalului intermediarilor financiari (instituțiilor finanțatoare) din resursele PNDR. Măsurile în cadrul cărora va fi disponibil sprijinul prin instrumente financiare sunt: • M 4 „Investiții în active fizice”- sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, și sM 4.2 „Investiții pentru procesarea/ marketingul produselor agricole”; • sM 4.1a și 4.2a din cadrul sub-programului tematic pentru pomicultură; • sM6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”, • Proiectele cu finanțare din LEADER care răspund la obiectivele submăsurilor prezentate mai sus. Pentru implementarea instrumentului de creditare, România a analizat posibilitatea de a contribui în cadrul unui instrument financiar instituit la nivelul Uniunii, motivul pentru care nu a fost aleasă această variantă de implementare fiind menționat în Evaluarea ex-ante pentru IF. Sumele indicative din FEADR alocate pentru a furniza sprijin prin IF sunt cuprinse în planul de finanțare din Capitolul 10. Plata contribuțiilor în cadrul IF se va face conform acordurilor de finanțare semnate. Implementarea IF se va realiza ȋn conformitate cu prevederile art. 38, alin 4, lit b) i) din Regulamentul nr. 1303/2013 coroborat cu prevederile art 7 din Regulamentul delegat nr. 480/2014 in ceea ce priveste selectarea intermediarilor financiari. Responsabilitățile entităților implicate. Modalitățile de alocare a sumelor către beneficiarii IF, relația acestora cu MADR ṣi AFIR precum și termenii și condițiile de implementare a IF vor fi reglementate prin acorduri de finanțare, întocmite în conformitate cu Anexa IV a R. (UE) nr. 1303/2013, incluzând cerințele specifice cuprinse în art. 6 al R. Delegat (UE) nr. 480/2014. IF vor fi gestionate ca blocuri financiare distincte de către instituțiile financiare responsabile de implementare acestea urmând a evidenția în contabilitate distinct cheltuielile administrative aferente IF. Descrierea instrumentului financiar de creditare cu partajarea riscului. În urma semnării Acordului de finanțare dintre autoritatea contractantă și beneficiarul instrumentului, aceasta va angaja fonduri din PNDR pentru instrumentul de creditare cu partajarea riscului, în tranșe, conform fondurilor alocate, în concordanță cu Art. 41 din Regulamentul nr. 1303/2013. Caracteristicile instrumentului de creditare cu partajarea riscului, rezultate în urma analizelor și actualizării evaluării ex-ante, sunt următoarele: • va putea fi accesat atât pentru cofinanțarea proiectelor de investiții cât și pentru acordarea de credite de sine stătătoare; • valoarea creditului pentru cofinanțarea grantului va fi în limita cheltuielilor eligibile ale proiectului (exclusiv pentru partea de cofinanțare privată); ȋn cazul creditelor de sine stătătoare, valoarea creditului va fi de maximum 1 mil. euro (sau echivalent lei), iar în cazul creditelor de sine stătătoare pentru finanţarea fondului de rulment acordate IMM-urilor afectate de criza sanitară provocată de COVID-19 valoarea maximă a creditului va fi de 200.000 euro (sau echivalent lei). • rata de partajare a riscurilor va fi de maximum 70%. Pierderile și recuperările care rezultă din activitatea de creditare vor fi atribuite instituţiilor financiare și fondurilor aferente PNDR proporțional cu rata de partajare a riscului (pari-passu și pro-rata); • în cazul combinării cu grantul, decizia intermediarului financiar de acordare a creditului va fi independentă de decizia de finanțare a agenției de plăți, astfel un proiect declarat neeligibil pentru grant pe parcursul perioadei de implementare nu va atrage după sine exigibilitatea creditului de cofinanțare; • alocarea financiară pentru instrument nu va fi separată pe măsuri și/sau pe tipuri de sprijin (credite de sine stătătoare și IF combinat cu grant) pentru a permite o flexibilitate a instrumentului și reglarea în funcție de cerere. În conformitate cu acordul de finanțare, Intermediarii financiari vor crea un portofoliu de credite noi adresate beneficiarilor eligibili conform prevederilor submăsurilor 4.1, 4.1a, 4.2, 4.2a și 6.4 din Capitolul 8.2 din PNDR, inclusiv beneficiarilor LEADER ale căror proiecte contribuie la realizarea obiectivelor sub- măsurilor menționate anterior. Politica de creditare a Intermediarilor financiari adresată destinatarilor finali va avea în vedere îndeplinirea următoarelor condiții (lista nu este exhaustivă): • Creditele acordate prin IF vor respecta condițiile de eligibilitate stabilite în cadrul fișelor sub- măsurilor şi cele rezultate din condiţiile de finantare stabilite de intermediarii financiari; • Creditele pot acoperi inclusiv fondul de rulment ȋn condiţiile art. 45, alin (5) al Reg. nr. 1305/2013, putand fi acordate daca investitia este sprijinita prin FEADR, fie prin intermediul granturilor, fie al instrumentelor financiare. Intensitatea maximă a sprijinului prevazuta in Reg. nr. 1305/2013 va fi respectată atât la nivelul nivelul investiției propriu-zise cât și la nivelul întregului proiect (investiția suplimentată de fondul de rulment); • Pentru IMM-urile afectate de criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19, creditele pot acoperi fondul de rulment în condiţiile prevăzute la art 25a (11) din Regulamentul nr. 1303/2013, astfel cum a fost modificat prin Regulementul nr. 558/2020; • Dobânda aferentă contribuției intermediarilor financiari la contractele de credit acordate va fi stabilită de către aceștia, având în vedere condițiile pieței și normele de creditare proprii și va fi inclusă în Acordul de finanțare constituind criteriu esențial în cadrul procedurii de selecție a instituţiilor financiare. Comisioanele percepute de către Intermediarii financiari pentru implementarea instrumentului vor face de asemenea obiectul procedurii de selecție; • Dobânda globală aplicabilă întregii valori a creditului acordat fiecărui destinatar final va reflecta, proporțional cu rata de partajare a riscurilor, nivelul ratelor dobânzilor aferente Intermediarilor financiari și contribuției PNDR. Pentru contribuţia PNDR nu se percep dobȃnzi la nivelul destinatarilor finali. Pe perioada funcționării instrumentului de creditare cu partajarea riscului, fondurile returnate la expirarea contractelor de creditare și pe parcursul rambursării principalului vor fi reutilizate de Intermediarii financiari pentru acordarea de noi imprumuturi beneficiarilor eligibili. Costurile și comisioanele de management ale IF vor respecta prevederile art. 13 din Regulamentul Delegat nr. 480/2013. Perioada de eligibilitate a IF va fi până la 31 decembrie 2025. Cheltuielile eligibile la închiderea programului vor fi determinate în conformitate cu art. 42 al R. (UE) nr. 1303/2013. Autoritatea de Management transmite Comisiei, anual, un raport specific privind implementarea IF, anexă la raportul anual de implementare, în conformitate cu art. 46 al R. (UE) nr. 1303/2013. Specificații privind eco-condiționalitatea și nivelul de referință relevant Eco-condiționalitatea (Cross-compliance) Conform prevederilor art. 92 al R.(UE) nr. 1306/2013, beneficiarii măsurilor prevăzute la art. 21(1)(a) (M8.1), 28 (M10), 29 (M11), 31 (M13), 33(M14) și 34 (M15) ale R. (UE) nr. 1305/2013 trebuie să aplice la nivelul întregii ferme standardele de eco-condiţionalitate, care includ bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC) şi cerinţele legale în materie de gestionare (SMR). Standardele de eco-condiţionalitate aplicate începând cu anul 2015 sunt cele stabilite prin Ordinul comun MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru ferme din RO, care transpune prevederile Titlului VI – Cap. 1 al R.(UE) nr. 1306/2013. Nivelul de referință relevant (baseline) Conform art. 28(3) şi 29(2) ale R (UE) nr. 1305/2013, cerinţele de bază pentru plăţile acordate în cadrul angajamentelor de agro-mediu şi climă şi a celor pentru agricultură ecologică, constituie nivelul minim obligatoriu neremunerat, fiind constituite din: • standardele obligatorii relevante stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din R. (UE) nr. 1306/2013; • criteriile relevante și activitățile minime stabilite în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) și (iii) din R. (UE) nr. 1307/2013; • cerințele minime relevante pentru utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor prevăzute de legislaţia naţională; • alte cerințe obligatorii relevante prevăzute în legislaţia naţională. Standardele obligatorii relevante stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din R. (UE) nr. 1306/2013 sunt stabilite în RO prin legislaţia naţională, respectiv Ordinul comun MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru ferme din RO (cu modificările şi completările ulterioare). De asemenea, criteriile relevante și activitățile minime stabilite în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) și (iii) din R. (UE) nr. 1307/2013 sunt stabilite în RO prin OUG nr.3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și prin OUG nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022. Cerințele minime relevante privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor au fost prevăzute de legislaţia naţională (Ordinul privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, OG nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură, HG 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul RO, Ordinul 1378/1071/2010 pentru modificarea şi completarea Reg. privind organizarea şi funcţionarea Comisiei interministeriale pentru autorizarea îngrăşămintelor în vederea înscrierii în lista îngrăşămintelor autorizate cu menţiunea RO- ÎNGRĂŞĂMÂNT, pentru utilizarea şi comercializarea în RO– acte normative cu modificările si completările ulterioare). RO a transpus Directiva UE 128/2008 privind Utilizarea Durabilă a Pesticidelor. În conformitate cu OG 34/2012 care a transpus Directiva principiile de management integrat al organismelor dăunătoare sunt considerate voluntare. În ceea ce privește principiul 2, monitorizarea dăunătorilor este sub responsabilitatea autorității naționale (Agenția Fitosanitară), iar în ceea ce privește principiul 8 utilizatorii profesioniști de pesticide ar trebui să țină evidența pesticidelor utilizate. Alte cerințe relevante obligatorii prevăzute de legislația națională în cazul M11 este Ordinul nr. 1253/2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. Pentru pachetul 8 al M10 o serie de acte legislative prezentate în cadrul fișei măsurii prevăd alte cerințe relevante obligatorii specifice fiecărei specii de animale, referitoare la identificarea și înregistrarea animalelor în registrul genealogic. În ceea ce privește M15, Codul silvic, legislația silvică subsecventă, precum și sistemul de norme tehnice silvice, economice şi juridice care alcătuiesc regimul silvic cuprind cerințele obligatorii relevante prevăzute de legea națională a pădurilor sau de dreptul intern relevant. În cadrul măsurii sunt prezentate cerințe specifice cu cea mai mare relevanță pentru cele două pachete. Combinarea angajamentelor şi evitarea dublei finanţări sau a supracompensării în cazul combinării angajamentelor Posibilitățile de combinare a măsurilor de mediu şi climă sau pachetelor din cadrul acestora (M.8.1 și M15, sau M.10.1, M.11 și M.13), pentru cazurile în care acestea sunt complementare și compatibile sunt prevăzute în fişele tehnice ale măsurilor. Metodologiile de calcul asigură evitarea dublei finanţări sau a supracompensării în cazul combinării diferitelor măsuri sau pachete. Lista combinațiilor permise a diverselor angajamente și măsuri este prezentată în anexa la Cap. 8.1 din PNDR – combinare angajamente M.10, M.11, M.13. În plus, evitarea dublei finanțări cu plăţile acordate prin Pilonul I pentru practicile agricole benefice pentru mediu și climă (cerințele de înverzire) este asigurată prin metodologia de calcul a plăților compensatorii acordate prin M10 și M11. Astfel, pentru asigurarea că orice risc privind dubla finanțare este exclus, calculul costurilor suplimentare și a pierderilor de venit pentru plățile compensatorii a luat în considerare practicile de înverzire obligatorii, acolo unde a fost cazul. De asemenea, a fost avută în vedere demarcarea dintre măsurile de agromediu și climă și standardele de eco-conditionalitate. Transferul între piloni RO a optat pentru transferul din Pilonul I către Pilonul II a sumei de 112,3 mil euro. Acest transfer va fi utilizat pentru sub-măsura 6.5 Schema pentru micii fermieri. Transferul a fost notificat în august 2014 și aprobat prin R delegat nr. 1378/2014. 8.2. Descriere pe măsură 8.2.1. M01 – Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare (articolul 14) 8.2.1.1. Temei juridic 8.2.1.2. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la ariile de intervenție și la obiectivele transversale contribuie la o mai bună adaptare la efectele schimbărilor climatice în zonele cu risc şi la reducerea emisiilor de GES. Evoluția în sectorul agro-alimentar din România necesită pentru micii procesatori un nivel ridicat de informare tehnică, economică și de management al afacerii pentru a îndeplini cu succes standardele UE (siguranţă alimentară, sănătatea animalelor, norme de mediu, etc.) și de a face faţă unui mediu concurenţial. Este nevoie de o capacitate sporita de a accesa cunoștințe și informații în cadrul lanțului alimentar, inclusiv prin acțiuni de diseminare a informațiilor. Acțiunile privind transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare vizează acompanierea măsurilor de creştere a competitivităţii şi diversificării din agricultură și a necesităţii restructurării şi modernizării sectorului agricol, a încurajării afacerilor orientate spre piaţă, procesarea şi comercializarea produselor agricole, a sporirii cerinţelor pentru o gamă largă şi diversificată de aptitudini economico-financiare şi de management cât şi a celor legate de îndeplinirea obiectivului gestionării durabile a terenurilor şi protecţiei mediului, aplicarea de tehnologii şi practici prietenoase cu mediul, bunelor practici de producţie agricolă, precum şi de utilizare a energiei regenerabile, a aplicării soluţiilor tehnologice şi practicilor agricole, care să asigure alternative la combaterea secetei prin metodele de irigaţii. Evoluţia şi specializarea agriculturii necesită un sprijin adecvat de formare profesională tehnică şi economică, precum şi o capacitate mai mare de acces la cunoştinţe şi informaţii, inclusiv sub forma diseminării de informații. Transferul de cunoştinţe şi acţiunile de informare vor fi adaptate la nevoile grupurilor ţintă. Prin urmare, trebuie sprijinite în egală măsură, formarea profesionala si dobandirea de competente, activităţile demonstrative și acţiunile de informare, care vor contribui la crearea și implementarea unui management eficient al exploataţiilor şi adoptarea de practici prietenoase cu mediul. Cunoştinţele şi informaţiile dobândite prin transferul de cunoştinţe şi acţiunile de informare vor permite fermierilor și micilor procesatori, să-şi sporească gradul de competitivitate, să utilizeze tehnologii și procese inovative, să utilizeze mai eficient resursele, să îmbunătăţească performanţele de mediu. De asemenea, vor permite fermierilor și micilor procesatori să dobândească cunoştinţe pentru o mai bună gestionare a riscurilor la care sunt supuse exploatațiile agricole, prin adoptarea de tehnologii de producție adecvate, acțiuni de prevenire a riscurilor, precum și accesarea sistemelor de asigurări și a beneficiilor constituirii în fonduri mutuale pentru agricultură în vederea compensării pierderilor legate de evenimentele climatice adverse sau boli ale plantelor și animalelor, la iniţiativa privată a fermierilor, în perspectiva implementării acestuia în perioada următoare de programare. Legătura măsurii cu nevoile Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri va contribui la satisfacerea nevoilor privind: Cunoștințe adecvate în rândul fermierilor (001), Adaptarea activităților de cercetare și a rezultatelor cercetării la nevoile fermierilor și procesatorilor (003), Lanțuri alimentare integrate (009). Pentru a răspunde nevoilor identificate, prin măsura 01 – „Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare” sprijinul se va acorda în două direcții: 1) formare profesională şi dobândire de competenţe și 2) acțiuni de informare şi activităţi demonstrative. Astfel, se propune implementarea a două sub-măsuri. Contribuţia măsurii la DI: DI 1A- „Încurajarea inovării, a cooperării şi a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale”; Sprijinul acordat prin acțiunile de informare, precum și acțiunile de formare profesională va ajuta la transferul de cunoștințe, promovarea cooperării și aplicarea unor tehnici inovative în cadrul lanțurilor alimentare, inclusiv diseminarea rezultatelor obținute în urma activităților depuse în grupurile operaționale. Aceste acțiuni vor contribui la măsurile de restructurare şi modernizare a exploataţiilor în vederea creşterii competitivităţii şi productivităţii precum și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Totodată, fermierii vor avea acces la cunoştinţe şi informaţii pentru un management bun al riscurilor climatice și alte riscuri la care sunt expuse exploataţiile. DI 1C – „Încurajarea învățării pe tot parcursul vieţii şi a formării profesionale în sectoarele agricol şi forestier”; Sprijinul acordat prin acțiunile de informare va asigura faptul că fermierii vor avea acces la informații și cunoștințe care vor contribui la dezvoltarea abilităților în sectorul agricol, adoptarea de practici agricole prietenoase cu mediul, gestionarea riscurilor la care sunt expuse exploataţiile, care vor asigura un management eficient și profesionist al exploataţiilor. Asigurarea cursurilor de formare profesională va contribui la actualizarea competențelor profesionale în sectorul agricol și agroalimentar romanesc și la dobândirea de abilități orientate către practicarea unui management tehnologic și economic eficient la nivelul exploataţiilor, adoptarea de practici prietenoase cu mediul. DI 2A – „Îmbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor şi facilitarea restructurării şi modernizării fermelor, în special în vederea creşterii participării şi orientării către piaţă, cât şi a diversificării agricole”; Sprijinul acordat prin acţiunile de informare şi activităţile demonstrative va asigura fermierilor informaţii asupra posibilităţilor de îmbunătăţire a eficienţei activităţii și diversificarea producţiei prin tehnici și tehnologii inovative pentru asigurarea participării şi orientării către piaţă. Acţiunile de formare profesională vor fi orientate pentru a asigura dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor necesare în vederea îmbunătăţirii performanţei şi a viabilităţii fermelor pentru o mai bună integrare pe piaţă precum şi pentru îmbunătăţirea cunoștințelor de management. DI 2B – „Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificaţi corespunzător şi în special, a reînnoirii generaţiilor”; Sprijinul acordat prin acțiunile de formare profesională va contribui la instruirea specifică pentru tinerii fermieri în vederea îmbunătăţirii nivelului de cunoștințe agricole pentru îmbunătățirea performanțelor generale ale fermelor în care sunt instalați. DI 3A – „Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanţul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creşterii valorii adăugate a produselor agricole, promovarea pe piețele locale a circuitelor scurte de aprovizionare, grupurilor de producători și a organizațiilor interprofesionale”; Sprijinul acordat prin acțiunile de informare va facilita accesul fermierilor (inclusiv grupurile şi organizaţiile de producători) şi micilor procesatori la informații actualizate, atât prin prezentarea unor materiale informative, cât și prin efectuarea de vizite în cadrul unor investiții de succes, prin prezentarea modelelor practice ale modului în care pot îmbunătăți calitatea produselor, adăuga valoare produselor, dezvolta lanțurile scurte de aprovizionare și grupurile de producători. DI 3B- „Sprijinirea gestionării și a prevenirii riscurilor la nivelul exploatațiilor”; Sprijinul acordat prin acțiuni de informare sau activități demonstrative va contribui la accesul fermierilor la informații cu privire la managementul riscului precum metode de producție pentru minimizarea sau gestionarea riscurilor asociate cu fenomenele climatice nefavorabile, bolile plantelor sau animalelor tehnologii si practici agricole adaptate conditiilor climatice, acțiuni preventive pentru evitarea aparitiei unor focare de boli, în vederea minimizării acestuia la nivel de fermă. De asemenea, vor fi prezentate informații cu privire la posibilitățile si beneficiile oferite de aderarea și contribuția la fondul mutual, în vederea compensării financiare a eventualelor pierderi suferite în urma producerii unor fenomene climatice nefavorabile sau a unor boli ale animalelor și plantelor, în perspectiva implementării acestuia, in etapa următoare de programare. DI 4A – „Refacerea, conservarea şi dezvoltarea biodiversităţii, inclusiv în zonele Natura 2000, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice şi în cadrul activităţilor agricole de mare valoare naturală, precum şi a stării peisajelor europene”; Sprijinul acordat prin acțiuni de informare, precum și prin acțiuni de formare profesională şi dobândire de competenţe va contribui la corecta implementare a angajamentelor de agromediu și climă, din perspectiva impactului aşteptat, prin participarea fermierilor la respectivele acțiuni. DI 4B – „Ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrăşămintelor şi a pesticidelor”; Sprijinul acordat prin participarea la acţiuni de informare și activităţi demonstrative precum și acțiuni de formare profesională fermierii va contribui la îmbunătățirea cunoștințelor fermierilor în vederea aplicării în mod adecvat a practicilor specifice agriculturii ecologice. Pentru ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor pe terenurile agricole sunt programate măsuri de conversie la practicile și metodele specifice agriculturii ecologice și de menținere a acestora. DI 4C – „Prevenirea eroziunii solului şi ameliorarea gestionării solului”; Sprijinul acordat prin acţiunile de informare va contribui la îmbunătățirea cunoștințelor fermierilor privind aplicarea bunelor practici în agricultură care conduc la combaterea fenomenelor de degradare a solului (eroziunea cauzată de ape şi de vânt, salinizare/alcalinizare, compactarea solului, scăderea biodiversităţii solului şi scăderea materiei organice, etc.). Adoptarea practicilor de agromediu ce vizează conservarea solului este necesară și va fi asigurată prin sprijinirea de acțiuni de formare profesională şi dobândirea de competenţe. DI 5D – „Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de amoniac din agricultură”. Sprijinul acordat prin acțiuni de informare, dar și prin acțiuni de formare profesională şi dobândire de competenţe va completa sprijinul pentru investiții care promovează utilizarea redusă a inputurilor și a lucrărilor mecanizate, practici care protejează solul, precum și tehnici adecvate de management al gunoiului de grajd. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură va fi susținută prin investiții în active fizice, respectiv în tehnologii eficiente de reducere a poluării și respectarea standardelor, inclusiv respectarea legislației de mediu. Efecte secundare: Măsura 01 este programată direct sub DI indicate mai sus. Suplimentar se așteaptă ca aceasta măsura să contribuie indirect la obiectivele DI 6 A. Contribuţia la temele orizontale Mediu şi climă Un rol deosebit de important în înţelegerea şi asumarea de către fermieri a angajamentelor privind protecţia mediului, inclusiv protejarea biodiversității, precum şi a acţiunilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice și de reducere a concentrației de GES din atmosferă (limitarea emisiilor din agricultură, generate de activități cheie precum producția animalieră şi utilizarea îngrășămintelor, cât și intensificarea activității de sechestrare a carbonului) îl deține transferul de informații şi cunoștințe, formarea şi dobândirea de aptitudini. Transferul de cunoștințe joacă un rol deosebit de important în înţelegerea şi asumarea de către fermieri a angajamentelor privind protejarea biodiversității atât în zonele Natura 2000 și HNV, cât și în afara acestora, managementul sustenabil al terenurilor agricole, cât și corelarea și crearea de sinergii cu cerințele prevăzute prin pachetul de înverzire și eco-condiționalitatea din cadrul plăților directe (Pilonul I al PAC). Aplicarea cunoștințelor dobândite de fermieri prin transferul de cunoștințe vor contribui atât la atingerea obiectivelor PNDR în ceea ce privește protecția mediului, cât și a celor prevăzute în strategiile naționale sau europene care vizează gestionarea durabilă a resurselor (biodiversitate, apă, sol). O componentă extrem de importantă a transferului de informații şi cunoștințe, formării şi dobândirii de aptitudini trebuie să se concentreze și asupra acţiunilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice și de reducere a concentrației de GES din atmosferă, prin promovarea de practici și tehnologii care urmăresc sechestrarea de carbon, adoptarea de culturi rezistente la secetă, metode de anvelopare a clădirilor, identificarea de surse de energie regenerabilă care să conducă la limitarea emisiilor din agricultură, generate de activități-cheie precum producția animalieră şi utilizarea îngrășămintelor, atât la nivel de fermă, unități agricole de mari dimensiuni sau chiar la nivelul comunității. Încurajarea activităților demonstrative și de informare în cadrul fermelor vizează un transfer mai elocvent și o deschidere a fermierilor de a adopta noi practici ce contribuie la o mai bună protejare a mediului și adaptare la schimbările climatice. Inovare Acțiunile de formare profesională şi de informare care vor fi finanțate prin această măsură au un rol important în dobândirea de cunoştinţe, competenţe şi concepte noi în rândul fermierilor şi a persoanelor active în domeniul agro-alimentar. De asemenea, activităţile demonstrative le permit acestora să aibă contact cu echipamente şi utilaje moderne, tehnologii inovatoare, să beneficieze de transfer de practici noi etc. Cursurile de formare şi sesiunile demonstrative pot stimula inovarea inclusiv prin cooptarea de practicieni inovatori care pot acţiona ca factori de diseminare pentru fermierii din jur. De asemenea, interacţiunile de grup, schimburile de experienţă, practicile şi ideile pot acţiona ca un catalizator pentru procesul de inovare. Prin expunerea la noi idei, metode şi principii, prin interacţiune şi învăţare, fermierii devin mai bine pregătiţi, mai receptivi la noi idei şi concepte şi mai înclinaţi să aplice tehnologii şi practici 8.2.1.3. Domeniul de aplicare, nivelul sprijinului, beneficiarii eligibili și, dacă este relevant, metodologia de calcul al cuantumului ratei sprijinului, cu defalcare în funcție de submăsură și/sau tipul operațiunii în cazul în care este necesar. Pentru fiecare tip de operațiune, specificarea costurilor eligibile, a condițiilor de eligibilitate, a cuantumurilor și a ratelor de sprijin aplicabile și a principiilor în ceea ce privește stabilirea criteriilor de selecție 8.2.1.3.1. Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competenţe Submăsură: 8.2.1.3.1. . 8 Descrierea tipului operațiunii Scopul submăsurii: În cadrul acestei sub-măsuri se urmărește îmbunătăţirea competenţelor şi cunoştinţelor de bază precum și diseminarea/asimilarea rezultatelor cercetării şi inovării, prin acţiuni de formare profesională şi dobândire de cunoştinţe în rândul fermierilor (în special tineri fermieri care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.1, fermieri care activează în ferme mici și care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.3 și beneficiari ai măsurii de agromediu și climă – măsura 10). Scopul sprijinului acordat prin sub-măsură este de a contribui la: · Îmbunătățirea cunoștințelor tehnice și economice, specifice pentru practicarea și gestionarea activităților în domeniul agricol și agroalimentar ale fermierilor, precum și a managementului general al fermei. Ca rezultat se așteaptă ca tinerii fermieri care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.1, fermieri care activează in ferme mici si care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.3 , să pună în practică tehnici și tehnologii agricole, inclusiv rezultatele cercetării. · Dobândirea și îmbunătățirea cunoștințelor și competențelor privind aspectele de mediu, schimbări climatice,gestionarea eficientă a resurselor naturale, precum și implementarea angajamentelor de agro- mediu și climă și agricultură ecologică. Ca rezultat se așteaptă ca beneficiarii măsurilor de agro-mediu și climă sa-și însușească metode de producție compatibile cu întreținerea și ameliorarea peisajului, respectiv protecția mediului respectarea condițiilor de eco-condiționalitate și adaptarea la efectele schimbărilor climatice și reducerea concentrației de GES din atmosferă. Operațiuni sprijinite Sub-măsura sprijină cursurile de formare profesională de scurtă durată (ex: inițiere, perfecționare), cu perioade diferențiate de pregătire, în funcţie de nivelul de pregătire al beneficiarilor finali, precum și de tematica programului de formare profesională. Programele de formare profesională : · Îmbunătățirea cunoștințelor fermierilor în scopul practicării de tehnici și tehnologii agricole și inovative, inclusiv ca urmare a rezultatelor cercetării în special tineri fermieri care vor beneficia de sprijin prin sub- măsura 6.1, fermieri care activează în ferme mici și care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.3 -32 ore maximum . · Îmbunătățirea cunoștințelor legate de standarde comunitare la nivelul fermei, gestionarea gunoiului de grajd, îmbunătățirea calității producției – în special tineri fermieri care vor beneficia de sprijin prin sub- măsura 6.1- 24 ore maximum · Diversificarea activităților în exploatațiile agricole – în special tineri fermieri care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.1, fermieri care activează in ferme mici si care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.3- 24 ore maximum · Dobândirea și îmbunătățirea cunoștințelor privind managementul durabil al terenurilor agricole, însușirea cunoștințelor privind implementarea angajamentelor de agro-mediu şi climă și agricultură ecologică, care să vizeze cel puţin aspectele legate de completarea şi depunerea angajamentelor şi cererilor de plată, măsurile de management aplicabile la nivelul fermei, necesare pentru conformarea la cerinţele de bază şi la cerinţele specifice ale angajamentelor, precum și însușirea de metode de producție compatibile cu întreținerea și ameliorarea peisajului, respectiv protecția mediului și adaptarea la efectele schimbărilor climatice și reducerea concentrației de GES din atmosferă – în special beneficiari ai măsurii de agromediu și climă – măsura 10 – 40 ore maximum · Managementul general al fermei (contabilitate, marketing, cunoștințe TIC, etc) – în special tineri fermieri care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.1, fermieri care activează in ferme mici si care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.3 – 40 de ore maximum Procesul de selecție a beneficiarilor (furnizorii de formare profesională) se realizează de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin AM PNDR și constă în evaluarea și selecția proiectelor depuse în cadrul apelurilor de propuneri de proiecte (pentru granturi). În cazuri excepționale, care vor fi definite în documentele naționale de implementare a măsurii, evaluarea şi selecţia beneficiarilor poate fi realizată, pe baza unei proceduri elaborate de către AM PNDR, în conformitate cu legislația privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, armonizată cu legislaţia comunitară privind achiziţiile publice. Nevoile de formare profesională, identificate în urma consultărilor cu asociațiile profesionale din sectorul agricol/agroalimentar, inclusiv ONG-uri sau rezultate din studii realizate la nivel național, precum şi fondurile necesare pentru acoperirea acestora vor fi cuprinse într-un program anual elaborat de către AM PNDR, care va fi utilizat pentru elaborarea apelurilor de proiecte sau elaborării documentației achizițiilor publice. Măsura se poate implementa și prin utilizarea costurilor unitare standard specifice submăsurii 1.1. 8.2.1.3.1. . 8 Tip de sprijin Tip de sprijin: Granturi 8.2.1.3.1. . 8 Trimiteri la alte acte legislative Legislație UE: R (UE) Nr. 1336/2013 de modificare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții Legislație Națională: Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice Hotrărârea de Guvern (HG) nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice Legea Nr. 31/1990 privind societăţile comerciale cu modificările și completările ulterioare Ordonanța de Guvern Nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații modificările și completările ulterioare Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG) Nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale modificările și completările ulterioare Legea Nr. 1/2011 a educaţiei naţionale modificările și completările ulterioare Ordonanţa de Guvern (OG) Nr. 8 din 23 ianuarie 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale Alte acte normative aplicabile în domeniul fiscal 8.2.1.3.1. . 8 Beneficiari 8.2.1.3.1. . 8 Costuri eligibile 8.2.1.3.1. . 8 Condiții de eligibilitate 8.2.1.3.1. . 8 Principii în ceea ce privește stabilirea de criterii de selecție Principiile de selecție sunt definite, în scopul de a selecta beneficiarii, care ar putea pune în aplicare mai bine măsura după cum urmează: · Principiul nivelului calitativ și tehnic cu privire la curricula cursului, experiența și/sau calificarea trainerilor; · Principiul implementării eficiente și accelerate a proiectului/contractului de formare profesională; · Principiul parteneriatului cu asociații reprezentative la nivel național și instituții de învățământ și/sau instituții de cercetare dezvoltare, în cadrul lansării propunerilor de proiecte; · Principiul tematicii și al grupului țintă care presupune adaptarea și detalierea tematicii generale stabilite la nevoile grupului țintă dintr-un anumit teritoriu în funcție de aria de cuprindere zonală a proiectului/procedurii de achiziție publică (națională, regională, județeană); · Principiul eficientei uitilizarii fondurilor. În cazul utilizării costurilor unitare standard se va aplica următorul principiu de selecție: · Principiul nivelului calitativ și tehnic cu privire la curricula cursului, experiența și/sau calificarea trainerilor; Principiile de selecție vor fi detaliate ulterior în legislația națională subsecventă și vor avea în vedere prevederile art. 49 al Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 urmărind să asigure tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea acestora în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală. 8.2.1.3.1. . 8 Sume (aplicabile) și rata sprijinului 8.2.1.3.1. . 8 Posibilitatea de a verifica și a controla măsurile și/sau tipurile de operațiuni 8.2.1.3.1. . . 8 8 Riscul (riscurile) în implementarea măsurilor 8.2.1.3.1. . . 8 8 Măsuri de atenuare 8.2.1.3.1. . . 8 8 Evaluarea globală a măsurii; 8.2.1.3.1. . 8 Metodologia de calculare a cuantumului sprijinului, dacă este relevant Metodologia de calcul a costului unitar standard Pentru calculul costului unitar standard au fost avute în vedere următoarele elemente de cost, în conformitate cu cheltuielile eligibile legate de pregătirea şi desfășurarea acțiunilor de formare profesională stabilite prin PNDR 2014-2020: • Onorarii, cazare, masă şi transport pentru experții din echipa de proiect (expert formator, manager proiect, personal administrativ); • Cazare şi diurna pentru cursanți; • Cheltuieli de transport pentru cursanţi; • Materiale didactice si consumabile; • Închirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului; • Închirierea de spatii adecvate pentru desfășurarea acțiunilor de formare profesională; • Alte cheltuieli legate de implementarea acțiunilor de formare profesională. Durata cursului este de 8 ore pe zi. Următoarele surse au fost utilizate pentru determinarea costului standard unitar: • date istorice privind măsura de formare profesionala PNDR 2007-2013. Datele au fost furnizate de către AFIR conform proiectelor implementate in perioada de programare 2007-2013, pentru categoriile de cheltuieli eligibile decontate furnizorilor de formare de către AFIR: onorariile experților formatori, manageri de proiect, materiale didactice si consumabile, sală de conferințe cu asigurarea logisticii necesare; În perioada de programare 2007-2013 prin PNDR au fost finanțate proiecte de servicii de formare profesională, în cadrul Măsurii 111- Formare profesionala, pentru care au fost decontate de către AFIR categorii de cheltuieli eligibile similare celor prevăzute în actuala perioada de programare (22 de proiecte), precum şi proiecte de servicii de formare profesionala finanțate prin Măsura 4.1 din Axa 4 LEADER. Această din urmă sursă de date a fost utilizată pentru stabilirea costurilor standard privind utilizarea materialelor didactice, consumabile, sală de conferințe cu asigurarea logisticii necesare deoarece actuala abordare a unui proiect de formare profesională este similară proiectelor formare finanţate prin Axa 4 LEADER. • cercetare de piaţă în cele 8 regiuni, în funcţie de categoria de încadrare a locului de cazare (hotel/pensiune): serviciile de cazare şi masă; • cercetare de piaţă privind tariful de transport. Pornind de la aceste aspecte, au fost identificate 2 variante de cost unitar standard: – Cost unitar standard tip A, care include: expert formator, manager proiect, diurna, consumabile si material support, sala de conferinta cu asigurarea logisticii necesare, alte cheltuieli. – Cost unitar standard tip B, care include: expert formator, manager proiect, diurna, cazare, transport, consumabile si material support, sala de conferinta cu asigurarea logisticii necesare, alte cheltuieli. Modalitatea de calcul a costului unitar standard (CUS) Costul unitar standard a fost determinat în Euro/ pe beneficiar final/zi, considerând un număr de 25 de cursanţi pe grupa de formare. A fost utilizat un curs mediu leu/euro de 4,45 lei/euro. Calcularea elementelor de cost: • Cost unitar standard Expert formator Informațiile privind onorariile/salariile aferente experților formatori au fost centralizate și s-a calculat media aritmetică a onorariilor/salariilor stabilite în cadrul acestor proiecte. • Cost unitar standard Manager proiect Pentru această categorie de costuri s-au extras preţurile din dosarele cererilor de plată în baza eșantioanelor de verificare, aferente Sub-măsurii 4.1 Axa 4 LEADER, în cadrul PNDR 2007 – 2013, pe categorii de cheltuieli. S-au luat în calcul 18 proiecte și s-a calculat media aritmetică pentru fiecare categorie de cheltuieli, raportat la numărul de proiecte în care au fost identificate respectivele categorii de cheltuieli. • Cost unitar standard cazare Pentru această categorie de costuri au fost identificate 20 de oferte de preț pentru cazare/cursanți/noapte în cameră single la hoteluri sau pensiuni de 3 stele. Au fost preluate 2-3 oferte de preț din fiecare dintre cele 8 regiuni ale țării. A fost calculată media aritmetică a acestor prețuri • Cost unitar standard sală de conferințe cu asigurarea logisticii necesare S-au luat în calcul aceleași 18 proiecte şi s-a calculat media aritmetică pentru fiecare categorie de cheltuieli raportat la numărul de proiecte în care au fost identificate respectivele categorii de cheltuieli. Cost unitar standard diurna Pentru această categorie de costuri, au fost luate în calcul oferte primite de la un număr de 12 ofertanți din toate zonele țării. Costul unitar standard a fost stabilit ca medie aritmetică a ofertelor primite • Cost unitar standard consumabile si materiale suport S-au luat în calcul 18 proiecte și s-a calculat media aritmetică pentru fiecare categorie de cheltuieli, raportat la numărul de proiecte în care au fost identificate respectivele categorii de cheltuieli. Pentru determinarea costului unitar standard tip A s-a însumat media aritmetică a costurilor unitare standard determinate pentru expert formator, manager proiect, diurna, consumabile si material support, sala de conferinta cu asigurarea logisticii necesare, la care s-a adaugat rata forfetară de 15% din suma dintre Cost unitar standard Expert formator şi Cost unitar standard Manager proiect. Pentru determinarea costului unitar standard tip B s-a însumat media aritmetică a costurilor unitare standard determinate pentru expert formator, manager proiect, diurna, cazare, consumabile si material support, sala de conferinta cu asigurarea logisticii necesare, la care s-a adaugat rata forfetară de 15% din suma dintre Cost unitar standard Expert formator şi Cost unitar standard Manager proiect și costul unitar standard pentru transport calculat prin raportare la costul unui abonament lunar CFR (https://www.cfrcalatori.ro/images/pdf/tarifeintern/valabile01ianuarie2017/abonamente_lunare_01.01.2017. pdf ) pentru o distanţă de maxim 300 km. Metodologia privind determinarea costului unitar standard, Submăsura 1.1 – „Sprijin pentru formarea profesională, precum și a acțiunilor pentru dobândirea de competențe” a fost supusă analizei în vederea verificării caracterului adecvat şi precizia calculelor prezentate de către MDRAPFE care prin adresa nr. 273441/17.05.2017 a confirmat caracterul adecvat și precizia calculelor. 8.2.1.3.1. . 8 Informații suplimentare specifice operațiunii Definirea capacităților adecvate ale organismelor care furnizează servicii de transfer de cunoștințe pentru a- și îndeplini sarcinile sub formă de personal calificat și de formare periodică Definirea duratei și a conținutului schemelor de schimb în cadrul exploatațiilor și al pădurilor, precum și al vizitelor în exploatații și în păduri, menționate la articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 8.2.1.3.2. Sprijin pentru activităţi demonstrative şi de informare Submăsură: 8.2.1.3.2. . 8 Descrierea tipului operațiunii Scopul sub-măsurii: În cadrul acestei sub-măsuri se urmărește îmbunătăţirea cunoştinţelor de bază în rândul fermierilor/micilor procesatori care activează în sectorul agroalimentar prin extinderea domeniului de aplicare şi sprijinirea altor acțiuni pe termen scurt, cum ar fi activitățile demonstrative și acțiunile de informare. Scopul sprijinului este de a contribui la: • Creşterea nivelului de conştientizare al persoanelor angajate în sectoarele agricol și alimentar, cu privire la domenii specifice în care își desfășoară activitatea precum și protecția mediului sau alte domenii de interes general. Ca rezultat se așteaptă înțelegerea obiectivelor PNDR 2014-2020. • Creșterea gradului de informare a fermierilor privind bolile plantelor sau animalelor, tehnologii si practici agricole adaptate conditiilor climatice, acțiuni preventive pentru evitarea aparitiei unor focare de boli, în vederea minimizării acestora la nivel de fermă, posibilitatea introducerii de noi tehnologii inovative, aplicarea unor metode corespunzătoare de gestionare a riscurilor, dezvoltarea unor capacitați inovative in lanțul agroalimentar. • Informarea privind beneficiile accesării și contribuției fermierilor la fonduri mutuale. Ca rezultat se așteaptă conştientizarea importanţei coagulării iniţiativei private a fermierilor în vederea constituirii fondurilor mutuale, precum şi a aderării la acestea în vederea restaurării potențialul de producție și pentru a compensa pierderile de venit. Managementul riscului la nivel de fermă presupune îmbunătățirea cunoștințelor și informațiilor disponibile pentru minimizarea riscului. Operațiuni/Acțiuni eligibile pentru suport: • activități demonstrative: se vor realiza prin sesiuni practice care vizează: o metode noi de protecție a culturilor sau tehnici specifice de producție, de ex: conservarea biodiversității sau adaptarea la schimbările climatice. Activitatea poate avea loc într-o fermă sau în alte locații, cum ar fi: centre de cercetare, expoziții, târguri de profil, etc., iar beneficiarii pot fi în special fermieri care vor beneficia de sprijin prin măsura de agricultură ecologică (măsura 11), fermieri care își prevăd în cadrul proiectului investiții în echipamente și irigații prin sub-măsura 4.1, 4.3 (membrii OUAI care implementează proiecte de irigații, inclusiv metode și tehnici de producție care conduc la eficientizarea consumului de apă și la combaterea schimbărilor climatice). o vizite la nivelul fermelor în scopul constientizării fermierilor cu privire la masurile minime de biosecuritate si norme sanitar veterinare. • acțiuni de informare: activități de difuzare a informațiilor cu privire la : o agricultură, protecția mediului (ex. conservarea biodiversității pe pajiștile HNV sau pajiști importante pentru specii importante de păsări și fluturi, protecția solului și apei pe terenuri arabile, conservarea biodiversității pe terenuri arabile), schimbări climatice (inclusiv adaptarea practicilor agricole la efectele schimbărilor climatice), sectorul agro-alimentar, în scopul de a conștientiza grupul țintă asupra cunoștințelor relevante pentru activitatea desfășurată la locul de muncă; îmbunătățirea competitivității prin adăugarea de valoare produselor, dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare, instrumente de gestionare a riscurilor. Participanții pot fi fermieri, grupuri de producători (sub-măsura 9.1), fermieri din cadrul parteneriatelor constituite în vederea implementării sub-măsurii 16.4, potențiali participanți la fondurile mutuale sau la alte sisteme de gestionare a riscurilor, micii procesatori din categoria microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici, din industria agro- alimentară ( sub-măsura 4.2), fermieri care activează în ferme mici si care vor beneficia de sprijin prin sub-măsura 6.3 . o Identificarea unor soluţii tehnologice şi practici agricole, care să asigure alternative la combaterea secetei prin metodele de irigaţii și care sa contracareze efectele secetei , ale schimbărilor climatice, practici şi metode agricole care să permită fermierilor un management eficient al resurselor de apă la nivelul exploataţiilor şi în consecinţă, o mai bună rezistenţă la impactul schimbările climatice în special fermieri care își prevăd în cadrul proiectului investiții în echipamente și irigații prin sub-măsura 4.1, membrii OUAI care implementează proiecte în cadrul sub-măsurii 4.3. o Prevenirea apariției unor focare de boli, în vederea minimizării acestora la nivel de fermă, masuri minime de biosecuritate si norme sanitar veterinare pentru fermieri. Procesul de selecție a beneficiarilor se realizează de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și constă în evaluarea și selecția proiectelor depuse în cadrul apelului de propuneri de proiecte. În cazuri excepționale, care vor fi definite în cadrul național de implementare, evaluarea şi selecţia beneficiarilor poate fi realizată pe baza unei proceduri elaborate de – AM pentru PNDR în conformitate cu legislația privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, complet armonizată cu legislaţia comunitară privind achiziţiile publice. Nevoile de informare și acțiunile demonstrative, identificate în urma consultărilor cu asociațiile profesionale din sectorul agricol/agroalimentar, inclusiv ONG-uri sau rezultate din studii realizate la nivel național, precum şi fondurile necesare pentru acoperirea acestora vor fi cuprinse într-un program anual elaborat de AM pentru PNDR, care vor fi utilizate pentru elaborarea apelurilor de proiecte sau elaborării documentației achizițiilor publice. 8.2.1.3.2. . 8 Tip de sprijin Tip de sprijin: Granturi 8.2.1.3.2. . 8 Trimiteri la alte acte legislative Legislație Națională: Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice Hotrărârea de Guvern (HG) nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice Legea Nr. 31/1990 privind societăţile comerciale cu modificările și completările ulterioare Ordonanța de Guvern (OG) Nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații modificările și completările ulterioare Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG) Nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale modificările și completările ulterioare Legea Nr. 1/2011 a educaţiei naţionale modificările și completările ulterioare Ordonanţa de Guvern (OG) Nr. 8 din 23 ianuarie 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale Alte acte normative aplicabile în domeniul fiscal 8.2.1.3.2. . 8 Beneficiari 8.2.1.3.2. . 8 Costuri eligibile 8.2.1.3.2. . 8 Condiții de eligibilitate • Solicitantul se încadrează în categoria de beneficiari eligibili; • Solicitantul este persoană juridică constituită în conformitate cu legislaţia în vigoare în România; • Solicitantul are prevăzut în obiectul de activitate activități specifice domeniului; • Solicitantul dispune de personal calificat, propriu sau cooptat în domeniile corespunzătoare tematicilor prevăzute. • Solicitantul dispune de capacitate tehnică şi financiară necesară derulării activităţilor specifice de informare; • Solicitantul dovedește experiență similară anterioară în proiecte de informare/demonstrative și/sau diseminare; • Solicitantul nu este în stare de faliment ori lichidare; • Solicitantul şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetul de stat; • În situația de excepție, când ofertantul este selectat prin procedură de achiziție publică este necesar ca acesta să îndeplinească condițiile prevăzute de legislația specifică, în vigoare. Proiectul propus spre finanţare/oferta trebuie să fie în concordanţă cu operaţiunile sprijinite prin fişa măsurii. Criteriile de eligibilitate vor fi detaliate în documentele naționale de implementare/proceduri de achiziție publică. 8.2.1.3.2. . 8 Principii în ceea ce privește stabilirea de criterii de selecție 8.2.1.3.2. . 8 Sume (aplicabile) și rata sprijinului 8.2.1.3.2. . 8 Posibilitatea de a verifica și a controla măsurile și/sau tipurile de operațiuni 8.2.1.3.2. . . 8 8 Riscul (riscurile) în implementarea măsurilor 8.2.1.3.2. . . 8 8 Măsuri de atenuare 8.2.1.3.2. . . 8 8 Evaluarea globală a măsurii; 8.2.1.3.2. . 8 Metodologia de calculare a cuantumului sprijinului, dacă este relevant 8.2.1.3.2. . 8 Informații suplimentare specifice operațiunii Definirea capacităților adecvate ale organismelor care furnizează servicii de transfer de cunoștințe pentru a- și îndeplini sarcinile sub formă de personal calificat și de formare periodică Definirea duratei și a conținutului schemelor de schimb în cadrul exploatațiilor și al pădurilor, precum și al vizitelor în exploatații și în păduri, menționate la articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 8.2.1.4. Posibilitatea de a verifica și a controla măsurile și/sau tipurile de operațiuni 8.2.1.4.1. Riscul (riscurile) în implementarea măsurilor 8.2.1.4.2. Măsuri de atenuare de tematica sesiunii de instruire/informare) în cadrul proiectului/activităţii desfăşurate etc; • Asigurarea unei monitorizări sistematice și eficiente a executării contractelor în vederea unei mai bune corelări cu cererile de plată. • Corelarea inițierii apelurilor de proiecte/procedurilor de achiziție publică cu numărul de personal implicat în activitatea de evaluare și selecție a proiectelor/derularea procedurilor de achiziție; • Planificarea de apeluri de proiecte/proceduri de achiziție publică organizate la nivel regional/județean de valoare mai mică pentru a preîntâmpina riscul de neasigurare a instruirii, • Protocoale/ schimburi de date cu alte instituții, sistem informatic de interconectare cu alte instituții; • Introducerea unor condiții suplimentare referitoare la evidențele înregistrate în baza de date pentru furnizorii de formare. • Introducerea unui sistem pentru verificarea rezonabilității prețurilor • Valoarea proiectului va fi stabilită proporțional cu durata si nivelul (aria teritorială, grupul țintă, tematică) la care acesta se va implementa (național, regional sau județean). • Valoarea unui proiect va fi calculată prin raportare la rezultatele unor studii de piață privind costurile aplicate de operatorii din piață privind derularea unor cursuri de formare profesională/acțiuni de informare/activitati demonstrative dar și a valorii altor proiecte/contracte de finanțare/contracte de servicii similare finalizate în perioada de programare 2007-2013. 8.2.1.4.3. Evaluarea globală a măsurii; 8.2.1.5. Metodologia de calculare a cuantumului sprijinului, dacă este relevant 8.2.1.6. Informații suplimentare specifice măsurii Definirea capacităților adecvate ale organismelor care furnizează servicii de transfer de cunoștințe pentru a- și îndeplini sarcinile sub formă de personal calificat și de formare periodică Definirea duratei și a conținutului schemelor de schimb în cadrul exploatațiilor și al pădurilor, precum și al vizitelor în exploatații și în păduri, menționate la articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 8.2.1.7. Alte observații importante relevante pentru înțelegerea și punerea în aplicare a măsurii Selecția furnizorilor de formare profesională și utilizarea costurilor unitare standard Autoritatea Contractantă va organiza selecția furnizorilor de formare profesională care doresc să se înscrie în sistemul informatic de costuri unitare standard, in baza unor criterii de selectie stabilite. Potentialii beneficiari ai cursurilor de formare profesionala vor lua la cunostinta prin mijloace de informare (afisare pe site-ul MADR si AFIR, presa locala, structuri de specialitate din teritoriu, etc.) care sunt furnizorii selectati, domeniile de formare ale acestora (in concordanta cu prevederile din fisa masurii 01), putând alege astfel cursul pe care doresc sa il efectueze. După etapa de selecție, furnizorii de formare, vor depune o cerere de finantare la AFIR, care va contine informatii cu privire la numarul estimat al fermierilor ce vor fi constituiti in grupe de instruire /locațiile de instruire/durata cursului/tematica cursului. Dupa evaluare acesteia, furnizorii de formare vor primi din partea AFIR un username și o parolă pentru recrutarea cursantilor, în cadrul sistemului informatic de gestiune, În urma acestui demers, furnizorul de formare profesională va avea acces la bazele de date APIA și AFIR care conțin potențialii beneficiari, putind alcatui astfel grupe de cursanti în vederea instrurii acestora pe tematica propusa in cererea de finantare. În momentul constituirii uneia sau a mai multor grupe de cursanti, furnizorul va notifica AFIR cu privire la numarul efectiv al cursantilor si va incheia , un contract de finantare cu AFIR a carei valoare va fi egală cu produsul dintre numarul de cursanti si costul unitar standard /cursant. Pe perioada desfasurarii cursurilor, AFIR va verifica modul de implementare al acestora. După efectuarea cursului de formare profesionala, furnizorul va putea depune la AFIR, cu raport de activitate privind desfășurarea sesiunilor de formare ce va include si numarul efectiv de participanti la curs, pentru care poate solicita finantare. Dupa aprobarea Raportului de activitate, furnizorul de formare va solicita plata la AFIR în vederea decontării, cheltuielilor, in cuantum-ul valoric obtinut in baza costului standard raportat la numarul de 8.2.2. M02 – Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei (articolul 15) 8.2.2.1. Temei juridic 8.2.2.2. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la ariile de intervenție și la obiectivele transversale Dezvoltarea capitalului uman influențează puternic competitivitatea. Aceasta este o temă transversală pentru abordarea nevoilor legate de competitivitate, determinate de ponderea mare a populației ocupate în agricultură, dar care are un nivel de instruire scăzut, pe de o parte, precum și de necesitatea de calificare a acestora, pe de altă parte. Nevoile prioritare pentru dezvoltarea capitalului uman au fost exprimate în analiza SWOT în trei direcții prioritare: servicii de consiliere, formare profesională și o mai bună integrare a rezultatelor cercetării. Ponderea populației ocupate în agricultură a fost ridicată, în timp ce nivelul de pregătire este încă scăzut; numărul de persoane care au absolvit sau urmează a absolvi învățământul tehnologic agricol este de asemenea redus, la toate nivelurile de învățământ. Prin urmare, potențialul uman activ în agricultură și industria agro-alimentară, evident, trebuie să fie adaptat prin furnizarea de servicii de consiliere individuale. În contextul elaborării suportului acordat beneficiarilor finali în vederea inițierii și dezvoltării afacerii vor fi acoperite elemente specifice, precum: • evaluarea individuală a fermei și măsurile care se impun pentru creșterea competitivității; • elaborarea și implementarea planurilor de afaceri; • integrarea sectorială, promovarea inovației și orientarea către piață, agricultura ecologică; • rolul și avantajele asocierii în scopul creșterii competitivității la nivelul afacerii; • promovarea spiritului antreprenorial; • gestionarea și / sau respectarea standardelor pentru bunele condiții agricole și de mediu, agricultura ecologică/bio, culturi, tehnici de producție cu valoare adaugată mare; • soluții la nivel de fermă de atenuare a efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, biodiversitate, protecția apei; • managementul riscului în ferme legat de condițiile meteorologice nefavorabile, infestări cu dăunători, boli ale plantelor și animalelor; • aplicarea legislației obligatorii (ex.: fiscal-contabilă, privind avize de funcționare, asigurări sociale, etc.) din domeniu, precum și aplicarea unor planuri de marketing; • alte teme de consiliere specifice și considerate ca fiind necesare. În prezent, serviciile de consiliere agricolă din România sunt insuficiente şi nu răspund cerințelor pieței în special pentru următoarele categorii: tinerii și micii fermieri, micii procesatori, cooperativele agricole și grupurile de producători, beneficiari angajamentelor de climă și mediu și agricultură ecologică, microintreprinderi și intreprinderi mici non-agricole din mediul rural. Lipsa de servicii de consiliere agricolă afectează în special tinerii fermieri care doresc să se instaleze în calitate de șefi de exploatație, precum și micii fermieri. Aceștia au nevoie de acces la servicii de consiliere de calitate şi adaptate cerințelor lor cu privire la dezvoltarea fermei, adaptarea la standarde și la cerințele pieței, orientarea spre piață, crearea de forme asociative, promovarea antreprenoriatului, diversificarea activităților la nivel de fermă și inovarea. Pentru micii procesatori, această măsură oferă servicii specifice de consiliere care conduc la îmbunătăţirea competitivităţii întregii activități de procesare a produselor agricole și dezvoltarea cooperării şi inovării. Sunt necesare în special servicii de consiliere care au ca scop identificarea de soluţii individuale destinate îmbunătăţirii producţiei, performanţelor de muncă, eficienţei şi proceselor la nivelul întreprinderilor mici și micro-întreprinderilor. Toate aceste aspecte contribuie la ameliorarea rezultatelor şi menţinerea acestora la nivelul pieţei. Având în vedere nevoile specifice, generate în principal de fragmentarea excesivă a exploatațiilor agricole și de lipsa formelor asociative sunt necesare servicii de consiliere adaptate, pentru încurajarea asocierii și îmbunătățirea performanţelor economice și de mediu. În acest scop, se va promova necesitatea înființării/consolidării/dezvoltării cooperativelor și grupurilor de producători. Beneficiarii angajamentelor de climă și mediu și agricultură ecologică (AECM) au nevoie de servicii de consiliere care să vizeze cel puţin aspectele legate de completarea şi depunerea angajamentelor şi cererilor de plată, măsurile de management aplicabile la nivelul fermei necesare pentru conformarea la cerinţele de bază şi la cerinţele specifice ale angajamentelor. Prin urmare, această măsură va completa nevoia de servicii gratuite oferite de sistemul public de consiliere, în special pentru fermele mici și mijlocii, tinerii fermieri, cooperative și grupuri de producători precum și micii întreprinzători din mediul rural, potențiali beneficiari ai măsurilor de investiții în PNDR 2014-2020, care nu au resursele de a achiziționa serviciile necesare private, prestate contra cost de sistemul privat. Serviciile de consiliere se acordă în scopul inițierii și dezvoltării afacerii, inclusiv pentru pregătirea și implementarea planului de afaceri. Legătura măsurii cu nevoile Pentru a răspunde nevoilor identificate, sprijinul în cadrul măsurii 02 – “Servicii de consiliere, servicii de gestionare a exploatațiilor agricole și servicii de înlocuire în exploatație” va fi acordat sub o singură sub- măsură: servicii de consiliere pentru fermieri, tineri fermieri, micro-întreprinderi și întreprinderi mici din zonele rurale. Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri va contribui la satisfacerea nevoilor privind Servicii de consiliere (003). Contribuția măsurii la domeniile de intervenție: DI 1A – Încurajarea inovării, a cooperării şi a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale. Sprijinul acordat prin submăsura 2.1 va însoţi sprijinul acordat restructurării şi modernizării exploataţiilor, diversificării activităţilor economice din mediul rural şi organizarea lanţului agro-alimentar prin consilierea și introducerea în planurile de dezvoltare a afacerilor de metode și practici noi. DI 2B – Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special a reînnoirii generațiilor. Sprijinul acordat prin submăsura 2.1 tinerilor fermieri va asigura servicii de consiliere individuală referitoare la acordarea de sprijin tehnic (planuri de afaceri pentru instalare) privind rezultatele activităților de cercetare din domeniul tehnologic, economic, de protecție a mediului, de adaptare la schimbările climatice. Tinerii fermieri vor putea participa la acţiuni de cooperare pentru lanţuri scurte de aprovizionare. DI 3A – Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar. Sprijinul acordat prin submăsura 2.1 va fi acordat fermierilor care au nevoie de consiliere, atât din punct de vedere al constituirii și organizării lor în cooperative și grupuri de producători, cât și cooperativelor și grupurilor de producători existente din punct de vedere tehnic (acces la consiliere în domeniul tehnologic, economic, de protectie a mediului, de adaptare la schimbările climatice şi la acţiuni de cooperare în cadrul lanţurilor scurte de aprovizionare). De asemenea, se va asigura consiliere pentru înființarea și dezvoltarea formelor asociative ale fermierilor. Efecte secundare Măsura 02 este programată direct sub domeniile de intervenție indicate mai sus. În plus, este de așteptat că măsura va contribui în mod indirect la crearea de noi locuri de muncă precum și la următoarele domenii de intervenție în atingerea obiectivelor specifice ale programului: 1C – încurajarea învățării pe tot parcursul vieţii şi a formării profesionale în sectoarele agricol şi forestier, 3B – gestionarea riscurilor în agricultură și 5C, 5D – Sprijinirea eficientă a resurselor și tranziția către o economie cu emisii scăzute și rezistentă la schimbările climatice în agricultură, produse alimentare. Contribuţia la temele orizontale Mediu și climă Consilierea are un rol central în transmiterea de cunoştinţe, idei şi bune practici către fermieri. Prin rolul lor de intermediari între cercetare şi practică, consultanţii pot face accesibile unui public mai larg ultimele informații de mediu și climă. Măsura de consiliere este cu atât mai importantă pentru sectorul agro- alimentar din România, cu cât transferul de cunoștințe dintre lumea academică şi producţia agricolă este deficitar şi nu se bazează pe un proces sistematic de comunicare şi diseminare. Ca beneficiari de servicii de consiliere profesioniste şi de calitate, tinerii fermieri şi fermierii care activează în ferme mici, precum și microîntreprinderi și întreprinderile mici, vor avea acces la cele mai noi informații de bune practici agricole, practici pentru industria alimentară prietenoase cu mediul și tehnici inovative pentru atenuarea schimbărilor climatice. De asemenea, prin încurajarea asocierii, cooperativele sau grupurile de producători vor fi mai pregătite să facă faţă concurenţei, pieţei și adaptării la schimbările climtice. Inovare Consilierea va avea un rol determinant şi în dezvoltarea afacerilor non-agricole din spaţiul rural prin stimularea capacităţii de inovare şi a abilităţilor antreprenoriale, precum şi prin facilitarea practicilor agricole inovatoare. 8.2.2.3. Domeniul de aplicare, nivelul sprijinului, beneficiarii eligibili și, dacă este relevant, metodologia de calcul al cuantumului ratei sprijinului, cu defalcare în funcție de submăsură și/sau tipul operațiunii în cazul în care este necesar. Pentru fiecare tip de operațiune, specificarea costurilor eligibile, a condițiilor de eligibilitate, a cuantumurilor și a ratelor de sprijin aplicabile și a principiilor în ceea ce privește stabilirea criteriilor de selecție 8.2.2.3.1. Servicii de consiliere pentru fermieri, tinerii fermieri, microîntreprinderi si întreprinderile mici Submăsură: 8.2.2.3.1. . 8 Descrierea tipului operațiunii Submăsura are ca scop: • Facilitarea prin servicii de consiliere acordate tinerilor fermieri și a micilor fermieri pentru pregătirea planului de afaceri și gestionarea implementării acestuia în vederea dezvoltării exploatației agricole pentru a se orienta spre piață și pentru a-și îmbunătăți managementul în contextul respectării standardelor comunitare. Ca rezultat se așteaptă, în special, accesarea sub-măsurilor 6.1 și 6.3. • Asigurarea serviciilor de consiliere pentru înființarea și dezvoltarea formelor asociative ale fermierilor. Rezultatul va fi reducerea gradului de fărâmițare și creșterea dimensiunii exploatațiilor agricole, precum și creșterea competitivității la nivelul afacerii. • Consilierea beneficiarilor care au angajamente de agro-mediu, agricultură ecologică (M10, M11). Acest lucru va facilita asigurarea premiselor pentru punerea în aplicare a practicilor agricole care contribuie în comun la asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale (biodiversitate, sol, apă), precum și reducerea emisiilor de GES și amoniac din agricultură. În același timp, promovarea unor metode de producție corespunzătoare va oferi o mai bună adaptare a efectelor schimbărilor climatice, manifestate din ce în ce mai des de manifestări extreme ale fenomenelor. Prin furnizarea de competențe necesare pentru punerea în aplicare și a angajamentelor, prin accesul la serviciile de consiliere, se așteaptă ca beneficiarii măsurii să asigure premisele pentru atingerea obiectivelor și pentru a maximiza impactul efortului bugetar pentru agro-mediu și a angajamentelor climatice. • Consiliere pentru reorientarea calitativă a producţiei, aplicarea practicilor de producţie competitive, respectarea standardelor comunitare, dar şi dobândirea de cunoștințe necesare pentru a administra o exploataţie, în special pentru beneficiari ai sub-măsurilor 4.1 și 4.2. Ca rezultat se așteaptă ca exploatațiile agricole să devină viabile din punct de vedere economic și al performanțelor legate de mediu și climă. • Consilierea beneficiarilor privind managementul riscului precum metode de producție pentru minimizarea sau gestionarea riscurilor asociate cu fenomenele climatice nefavorabile, bolile plantelor sau animalelor tehnologii si practici agricole adaptate condițiilor climatice, acțiuni preventive pentru evitarea apariției unor focare de boli, în vederea minimizării acestora la nivel de fermă. Operațiuni sprijinite • activitati de consiliere privind modernizarea exploatațiilor, consolidarea competitivității, integrarea sectorială, inovarea și orientarea spre piață, precum și promovarea antreprenoriatului; • îndeplinirea standardelor naționale și comunitare, inclusiv standarde de siguranță la locul de muncă sau standarde de siguranță legate de fermă; • întocmirea și managementul implementării planului de afaceri, inclusiv tratarea aspectelor legate de protecția mediului, pentru: o ferme mici; o instalarea tinerilor fermieri. • inițierea și/sau dezvoltarea activităților non agricole pentru micro-întreprinderi și întreprinderi mici din spațiul rural; • activități de consiliere și animare pentru înființarea și dezvoltarea cooperativelor agricole și grupurilor de producători; • activități de consiliere pentru beneficiarii măsurii de agromediu și climă precum și agricultură ecologică inclusiv pentru îndeplinirea standardelor de eco-condiţionalitate stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013; • activități de consiliere privind obligațiile la nivel de exploatație care rezultă din cerințele de reglementare în management (SMR) și / sau din standardele pentru bunele condiții agricole și de mediu în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013; • activități de consiliere privind cerințele rezultate din punerea în aplicare a art. 55 din Regulamentul (CE) nr 1107/2009, în special respectarea principiilor generale ale gestionării integrate a dăunătorilor, menționate la art. 14 din Directiva 2009/128 / CE; • consiliere privind încurajarea investițiilor ce vizează eficientizarea/economisirea consumului de apă, utilizarea energiei regenerabile în sectorul agroalimentar, prelucrarea deșeurilor, a reziduurilor precum şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de amoniac în agricultură; • consiliere asupra investițiilor în industria de procesare care vor viza reducerea impactului asupra mediului prin încurajarea de noi metode de depozitare a producției agroalimentare în scopul creșterii siguranței alimentare, prin realizarea de produse adaptate mai bine cerințelor pieței, aplicarea unor metode de utilizare a deşeurilor și de epurare a apei pentru protejarea mediului precum și cerințelor rezultate din punerea în aplicare a art. 11 (3) din Directiva-cadru privind apa. • activități de consiliere privind prevenirea și combaterea pestei porcine africane, precum si privind gestionarea riscurilor la nivelul fermei. Serviciile de consiliere sunt oferite gratuit fermierilor. Procesul de selecție a beneficiarilor (furnizorii de servicii de consiliere) se realizează de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin AM PNDR și constă în evaluarea și selecția proiectelor depuse în cadrul apelurilor de propuneri de proiecte. În cazuri excepționale, care vor fi definite în cadrul național de implementare, evaluarea şi selecţia beneficiarilor poate fi realizată pe baza unei proceduri elaborate de – AM pentru PNDR în conformitate cu legislația privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, complet armonizată cu legislaţia comunitară privind achiziţiile publice. Pentru asigurarea unor servicii de calitate, procedura de selecție pentru potenţialii furnizori de servicii va fi elaborată în așa fel încât, aceștia să poată furniza servicii de consiliere într-o arie geografică specificată (de exemplu regiune/judeţ) şi pentru un anumit tip de serviciu de consiliere (de exemplu numai pentru întocmirea planurilor de afaceri, sau pentru întocmirea cererilor pentru măsurile de agro-mediu, etc). Nevoile de consiliere identificate în urma consultărilor cu asociațiile profesionale din sectorul agricol/agroalimentar, inclusiv ONG-uri, sau rezultate din studii realizate la nivel național, precum şi fondurile necesare pentru acoperirea acestora vor fi cuprinse într-un program anual elaborat de DGDR – AM pentru PNDR, care va fi utilizat pentru elaborarea apelurilor de proiecte. 8.2.2.3.1. . 8 Tip de sprijin Tip de sprijin: Granturi 8.2.2.3.1. . 8 Trimiteri la alte acte legislative Legislație UE: Regulamentul (UE) nr. 1336/2013 de modificare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții. Art 13 (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului. Legislație Națională: Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice Hotrărârea de Guvern (HG) nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societăţile comerciale; Ordonanţa Guvernului (OG) nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații; Ordonanţă de Urgenţă (OUG) nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; Legea nr. 566/2004 a cooperaţiei agricole cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei cu modificările și completările ulterioare; Ordonanţa Guvernului (OG) nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice; Ordonanţa Guvernului (OG) nr. 8 din 23 ianuarie 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale; Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii cu modificările și completările ulterioare; 8.2.2.3.1. . 8 Beneficiari 8.2.2.3.1. . 8 Costuri eligibile 8.2.2.3.1. . 8 Condiții de eligibilitate 8.2.2.3.1. . 8 Principii în ceea ce privește stabilirea de criterii de selecție 8.2.2.3.1. . 8 Sume (aplicabile) și rata sprijinului 8.2.2.3.1. . 8 Posibilitatea de a verifica și a controla măsurile și/sau tipurile de operațiuni 8.2.2.3.1. . . 8 8 Riscul (riscurile) în implementarea măsurilor 8.2.2.3.1. . . 8 8 Măsuri de atenuare 8.2.2.3.1. . . 8 8 Evaluarea globală a măsurii; 8.2.2.3.1. . 8 Metodologia de calculare a cuantumului sprijinului, dacă este relevant 8.2.2.3.1. . 8 Informații suplimentare specifice operațiunii Principii generale pentru asigurarea resurselor corespunzătoare, și anume personal calificat care beneficiază de formare periodică, precum și experiență consultativă și fiabilitate în ceea ce privește domeniul de consiliere. Identificarea elementelor care vor fi acoperite de consiliere 8.2.2.4. Posibilitatea de a verifica și a controla măsurile și/sau tipurile de operațiuni 8.2.2.4.1. Riscul (riscurile) în implementarea măsurilor 8.2.2.4.2. Măsuri de atenuare bune corelări cu cererile de plată. • Corelarea inițierii apelurilor de proiecte cu numărul de personal implicat în activitatea de evaluare și selecție a proiectelor; • Planificarea de apeluri de proiecte organizate la nivel regional/judetean pentru a preîntâmpina eventuale riscuri; • Protocoale/ schimburi de date cu alte instituții, sistem informatic de interconectare cu alte instituții; • Introducerea unor condiții suplimentare referitoare la evidențele înregistrate în baza de date pentru furnizorii de consiliere. • Introducerea unui sistem pentru verificarea rezonabilității prețurilor • Valoarea proiectului va fi stabilită proporțional cu durata si nivelul (aria teritorială, grupul țintă, tip de consiliere) la care acesta se va implementa (național, regional sau județean); Procedura de atribuire a contractelor de consiliere ține cont de valoarea estimată a proiectului, valoare calculată conform prevederilor legale, respectiv prin raportare la rezultatele unor studii de piață privind costurile aplicate de operatorii din piață privind derularea unor servicii de consiliere dar și a valorii altor contracte de servicii de consiliere finalizate în cadrul de programare 2007-2013. Urmare calculării valorii estimate se va calcula şi costul unitar pe proiect. Valoarea costului unitar se va limita la o sumă până la 1500 euro/serviciu/beneficiar/3 ani. 8.2.2.4.3. Evaluarea globală a măsurii; 8.2.2.5. Metodologia de calculare a cuantumului sprijinului, dacă este relevant 8.2.2.6. Informații suplimentare specifice măsurii Principii generale pentru asigurarea resurselor corespunzătoare, și anume personal calificat care beneficiază de formare periodică, precum și experiență consultativă și fiabilitate în ceea ce privește domeniul de consiliere. Identificarea elementelor care vor fi acoperite de consiliere 8.2.2.7. Alte observații importante relevante pentru înțelegerea și punerea în aplicare a măsurii 8.2.3. M03 – Sisteme de calitate pentru produsele agricole și alimentare (articolul 16) 8.2.3.1. Temei juridic 8.2.3.2. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la ariile de intervenție și la obiectivele transversale Analiza nevoilor arată că activitatea privind recunoașterea produselor agricole și alimentare din schemele de calitate are o intensitate slabă, dar interesul producătorilor de a produce produse conform schemelor de calitate este crescut. Producătorii de produse alimentare și agricole etichetate ecologic, DOP (denumire de origine protejată), IGP (indicație geografică protejată), STG (specialitate tradițională garantată) și ca produs montan, precum și DOC (denumire de origine controlată) și IG (indicație geografică) pentru vinuri de calitate, răspund cererilor consumatorilor de produse alimentare cu indicaţii de calitate declarată. Schemele de calitate pentru produse agricole și alimentare pot contribui la dezvoltarea zonelor rurale, pot oferi producătorilor instrumentele adecvate pentru a realiza o mai bună identificare și promovare a acestor produse, precum și protejarea acestor producători împotriva practicilor neloiale. Competitivitatea fermierilor va fi îmbunătățită print-o mai bună integrare a acestora în cadrul lanțului agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate. Folosirea schemelor de calitate asigură valoare adaugată produselor agroalimentare, creștere economică și crearea de locuri de muncă. Comercializarea unui produs certificat pe piață garantează atât calitatea cât și autenticitatea sa. Astfel, pentru realizarea unor produse de înaltă calitate, fermierii acordă o atenție sporită materiei prime utilizate și originii acesteia, tehnicile de producție și prelucrare sunt îmbunătățite și respectă standardele de calitate. Scopul măsurii este de a încuraja fermierii sau grupurile de fermieri să producă produse conform schemelor de calitate, precum și o mai bună promovare a acestora în rândul consumatorilor. În baza de date DOOR a Uniunii Europene, la începutul lunii iulie 2016 erau înregistrate 3 produse din România: două produse IGP (Indicaţie Geografică Protejată) – Magiunul de prune Topoloveni – înregistrat în anul 2011 și Salamul de Sibiu – înregistrat în anul 2016 și un produs DOP (Denumire de Origine Protejată) – Telemeaua de Ibăneşti, înregistrată în anul 2016. La Comisia Europeană se află în analiză documentaţia pentru înregistrarea produsului „Novac afumat din Ţara Bârsei” – IGP (depus în martie 2015) şi documentaţia pentru produsul „Cârnaţi de Pleşcoi”- IGP, înregistrată în baza de date Door a Comisiei Europene în data România are înregistrate 9 băuturi spirtoase Indicaţii Geografice. Participarea la schemele de calitate este legată de costurile suplimentare și angajamentele care nu sunt de obicei integral rambursate de către piaţă în faza iniţială de introducere a unui produs. Aceasta este în mod frecvent un obstacol pentru producătorii care doresc să aplice la schemele de calitate. Punerea în aplicare a măsurii vizează acoperirea costurilor suplimentare pe care fermierii și grupurile lor le suportă prin aplicarea la schemele de calitate. În România nu există o suficientă conștientizare în rândul consumatorilor privind produsele agricole și alimentare care fac obiectul schemelor de calitate. Aceasta implică necesitatea de a sensibiliza consumatorii cu privire la existenţa de produse agricole și alimentare certificate pe baza schemelor de calitate care fac obiectul supravegherii stricte de către organismul de certificare sau de către autorităţile cu competenţe în domeniu, precum și cu privire la caracteristicile lor speciale și avantajele pe care le oferă. Pe de altă parte, sarcina producătorilor agricoli, respectiv deţinătorii acestor mărci, este de a intensifica activităţile de promovare pentru a contribui la recunoaşterea produselor care fac obiectul unei scheme de calitate care beneficiază de sprijin în cadrul submăsurii 3.1. În ultimii ani s-a observat o inactivitate a grupurilor de producători, aspect ce reiese din concentrarea slabă a ofertelor privind produsele agricole și alimentare înregistrate pe scheme de calitate şi lipsa campaniilor de marketing în comun promovate de membrii grupurilor de producători. Implementarea de către grupurile de producători a unei strategii intensive de marketing, va conduce la îmbunătăţirea cunoştinţelor consumatorilor cu privire la produsele agricole și alimentare, înregistrate pe scheme de calitate, va facilita armonizarea cererii cu oferta, va deschide noi posibilităţi de piaţă pentru fermieri și grupuri de fermieri, conducând în final la creşterea valorii adăugate a produselor şi a competitivităţii sectorului agroalimentar. Măsura este împărţită în două submăsuri: – Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate (Submăsura 3.1) – Sprijin pentru activităţile de informare şi de promovare desfăşurate de grupurile de producători în cadrul pieţei interne (Submăsura 3.2) În cadrul acestei măsuri sunt eligibile scheme de calitate și mențiuni de calitate facultative, stabilite pe baza legislaţiei europene și scheme de calitate stabilite în conformitate cu legislaţia naţională. Contribuţia măsurii la domeniile de intervenţie DI 3A: Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor și organizațiilor de producători și al organizațiilor interprofesionale Participarea la schemele de calitate va contribui la introducerea pe piaţă a unor produse agricole și alimentare care depăşesc semnificativ standardele comerciale ale produselor de larg consum, precum și la o mai mare recunoaştere a calității produselor locale. Contribuţia la obiective orizontale Mediu: Grija pentru mediul înconjurător este unul dintre cele mai importante domenii abordate de această măsură. În normele lor de producţie, unele scheme de calitate au standarde mai ridicate în ceea ce privește protecţia mediului și au efecte directe și indirecte asupra nivelului mai ridicat de conștientizare a importanţei protecţiei mediului. 8.2.3.3. Domeniul de aplicare, nivelul sprijinului, beneficiarii eligibili și, dacă este relevant, metodologia de calcul al cuantumului ratei sprijinului, cu defalcare în funcție de submăsură și/sau tipul operațiunii în cazul în care este necesar. Pentru fiecare tip de operațiune, specificarea costurilor eligibile, a condițiilor de eligibilitate, a cuantumurilor și a ratelor de sprijin aplicabile și a principiilor în ceea ce privește stabilirea criteriilor de selecție 8.2.3.3.1. – Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate Submăsură: 8.2.3.3.1. . 8 Descrierea tipului operațiunii 8.2.3.3.1. . 8 Tip de sprijin Tip de sprijin: Granturi 8.2.3.3.1. . 8 Trimiteri la alte acte legislative ulterioare; • REGULAMENTUL (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European si al Consiliului privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală si de bunăstare a animalelor, cu modificările ulterioare; • REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 664/2014 AL COMISIEI din 18 decembrie 2013 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la stabilirea simbolurilor Uniunii pentru denumirile de origine protejate, indicațiile geografice protejate și specialitățile tradiționale garantate și cu privire la anumite norme privind sursele, anumite norme procedurale și anumite norme tranzitorii suplimentare; • REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 665/2014 AL COMISIEI din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește condițiile de utilizare a mențiunii de calitate facultativa „produs montan”; • REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 668/2014 AL COMISIEI din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, cu modificările ulterioare; • REGULAMENTUL (CE) NR. 110/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului, cu modificările ulterioare; • Regulamentul (UE) nr. 787/2019 al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare, protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 • REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 716/2013 AL COMISIEI din 25 iulie 2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, cu modificările ulterioare; • Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și de abrogare a regulamentului (CEE) nr. 1601/1991 al Consiliului. Legislație națională • Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 181 din 16 august 2012 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică, cu modificările și completările ulterioare; • Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1253 din 6 noiembrie 2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică, cu modificările și completările ulterioare; • Ordinul comun nr. 417/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice, cu modificările și completările ulterioare; • Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34 din 17 aprilie 2000 privind produsele agroalimentare ecologice, cu modificările și completările ulterioare. • Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 52 din 3 martie 2017, privind aprobarea Procedurii de verificare a conformităţii datelor cuprinse în caietul de sarcini în vederea acordării 8.2.3.3.1. . 8 Beneficiari 8.2.3.3.1. . 8 Costuri eligibile Costurile eligibile sunt costurile fixe suportate de fermieri/grupurile de fermieri ca urmare a participării acestora într-o schemă de calitate eligibilă. Următoarele costuri sunt considerate costuri fixe: • costurile de aderare la schema de calitate sprijinită; • cotizația anuală de participare la schema de calitate sprijinită; • cheltuielile aferente controalelor necesare pentru verificarea respectării specificaţiilor schemei de calitate sprijinită. Costuri neeligibile • costurile suplimentare de testare a rezultatelor ca urmare a încercărilor nereușite sau a retestării în urma constatării neregulilor de către organismul de control; • costurile și analizele efectuate pentru activitățile de autocontrol; • costurile controalelor suplimentare efectuate de organismele de control autorizate pentru a certifica conformitatea cu caietul de sarcini și costul redactării planului de control • costurile solicitate de fermierii/ grupurile de fermieri care au aplicat pe Măsura 11 conform art. 29 Agricultura ecologică din Regulamentul (UE) nr. 1305/ 2013, • costurile din perioada de conversie • costurile inspecțiilor și/ sau analizelor efectuate în urma constatării neregulilor de către organismul 8.2.3.3.1. . 8 Condiții de eligibilitate 8.2.3.3.1. . 8 Principii în ceea ce privește stabilirea de criterii de selecție 8.2.3.3.1. . 8 Sume (aplicabile) și rata sprijinului 8.2.3.3.1. . 8 Posibilitatea de a verifica și a controla măsurile și/sau tipurile de operațiuni 8.2.3.3.1. . . 8 8 Riscul (riscurile) în implementarea măsurilor 8.2.3.3.1. . . 8 8 Măsuri de atenuare 8.2.3.3.1. . . 8 8 Evaluarea globală a măsurii; 8.2.3.3.1. . 8 Metodologia de calculare a cuantumului sprijinului, dacă este relevant 8.2.3.3.1. . 8 Informații suplimentare specifice operațiunii Indicarea sistemelor de calitate eligibile, inclusiv a sistemelor de certificare a exploatațiilor agricole, a sistemelor de calitate pentru produse agricole, pentru bumbac sau pentru produse alimentare recunoscute la nivel național, precum și confirmarea faptului că aceste sisteme de calitate îndeplinesc cele 4 criterii specifice stabilite la articolul 16 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 Indicarea sistemelor voluntare de certificare a produselor agricole, eligibile și recunoscute de statele membre ca respectând orientările Uniunii privind bunele practici 8.2.3.3.2. – Sprijin pentru activităţile de informare şi de promovare desfăşurate de grupurile de producători în cadrul pieţei interne Submăsură: 8.2.3.3.2. . 8 Descrierea tipului operațiunii Scopul submăsurii este de a informa consumatorii și de a promova produsele obținute conform schemelor de calitate, astfel încât să fie stimulată comercializarea acestor produse. În plus, obiectivul submăsurii este o mai bună includere a producătorilor în crearea lanţurilor agroalimentare, prin intermediul schemelor de calitate și prin adăugarea de valoare produselor agricole. Numai activitățile de informare și promovare pe piața internă (UE) cu privire la produse care fac obiectul unei scheme de calitate care beneficiază de sprijin prin submăsura 3.1 sunt eligibile pentru sprijin. Prin activitățile de informare și promovare consumatorii sunt informați cu privire la caracteristicile specifice ale produselor respective, în special din punct de vedere al calităţii, metodelor de producţie, sau în funcţie de influenţa zonei geografice, asupra calităţii produsului. Sprijinul este destinat să acopere costurile suportate în legătură cu activităţile de promovare și de informare a consumatorilor cu privire la produsele agricole și alimentare incluse în schemele de calitate eligibile. Operațiuni/Acțiuni eligibile pentru sprijin: 1. Activitățile de promovare și informare referitoare la produsele agricole și alimentare obținute în cadrul următoarelor scheme de calitate și mențiuni de calitate facultative, prevăzute la art. 16 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, astfel: • schemele de calitate instituite în cadrul regulamentelor şi dispoziţiilor mentionate in Reg. (UE) 1305/2013 Art.16, alin. (1) lit. a); • schemele de calitate, inclusiv schemele de certificare a exploataţiilor agricole, pentru produse agricole şi alimentare sau pentru bumbac, recunoscute de statele membre că îndeplinesc criteriile enumerate la lit. (i) – (iv) de la lit. b) a alin. (1) al art. 16 din Regulamentul (UE) nr 1305/2013; • scheme voluntare de certificare a produselor agricole, recunoscute de statele membre ca aplicând orientările UE privind cele mai bune practici pentru sistemele de certificare voluntară a produselor agricole şi alimentare, prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. c) din regulamentul menționat anterior. Acțiuni neeligibile: • Acțiunile de informare și de promovare referitoare la mărci comerciale nu sunt eligibile pentru sprijinul prevăzut a se acorda pentru sM3.2, conform prevederilor art. 4 alin. (4) din Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013. 8.2.3.3.2. . 8 Tip de sprijin Tip de sprijin: Granturi 8.2.3.3.2. . 8 Trimiteri la alte acte legislative Legislație UE • R 1151/2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare, cu completările ulterioare; • R 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a R (CEE) nr. 2092/91, cu modificările ulterioare; • R 1308/2013 al parlamentului European si al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a R (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului; • R 555/2008 de stabilire a normelor de aplicare a R (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce privește programele de sprijin, comerțul cu țările terțe, potențialul de producție și privind controalele în sectorul vitivinicol, cu modificările și completările ulterioare; • R 889/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a R(CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică, etichetarea şi controlul, cu modificările și completările ulterioare; • R 664/2014 AL COM de completare a R (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la stabilirea simbolurilor Uniunii pentru denumirile de origine protejate, indicațiile geografice protejate și specialitățile tradiționale garantate și cu privire la anumite norme privind sursele, anumite norme procedurale și anumite norme tranzitorii suplimentare; • R 665/2014 AL COM de completare a R (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește condițiile de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan”; • R 668/2014 AL COM de stabilire a normelor de aplicare a R (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, cu modificările ulterioare; • R 178/2002 de stabilire a principiilor si a cerintelor generale ale legislatiei alimentare, de instruire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul sigurantei produselor alimentare, cu modificările ulterioare; • R 110/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a R (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului, cu modificările ulterioare; • R 787/2019 al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare, protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008; • R 716/2013 AL COM de stabilire a normelor de aplicare a R (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, cu modificările ulterioare; • R 1239/2014 AL COM de modificare a R de punere în aplicare (UE) nr. 716/2013 de stabilire a normelor de aplicare a R (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase; • R 1144/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe şi de abrogare a R (CE) nr. 3/2008; • R 1831/2015 AL COM de stabilire a normelor de aplicare a R (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe. Legislație națională • Legea 133/2019 pentru infiintarea Agentiei pentru Calitatea si Marketingul Produselor Agroalimentare; • Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 181/2012 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică, cu modificările și completările ulterioare; • Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1253/2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică, cu modificările și completările ulterioare; • Ordinul comun nr. 417/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice, cu modificările și completările ulterioare; • Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, cu modificările și completările ulterioare. • Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 52 din 3 martie 2017, privind aprobarea Procedurii de verificare a conformităţii datelor cuprinse în caietul de sarcini în vederea acordării dreptului de utilizare a menţiunii de calitate facultative “produs montan” şi de verificare a respectării legislaţiei europene şi naţionale de către operatorii economici care au obţinut dreptul de utilizare a respectivei menţiuni cu modificările și completările ulterioare. 8.2.3.3.2. . 8 Beneficiari 8.2.3.3.2. . 8 Costuri eligibile Sprijinul public este alocat pentru a acoperi costurile eligibile suportate ca urmare a derulării activităţilor de informare și de promovare a produselor obținute conform schemelor de calitate pentru care a fost lansat cel puțin un apel de depunere proiecte în cadrul submăsurii 3.1. Cheltuielile eligibile vor respecta dispozițiile art. 4, alin. (2), (3) și (4) din Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014. Costurile eligibile pot fi, următoarele, fara a se limita insa la acestea: • cheltuieli de gestionare a proiectului (elaborare documentație în vederea depunerii , inclusiv pentru elaborarea programului de promovare); • costurile de organizare, pregătire și participare la târguri, pieţe, degustari, expoziţii, emisiuni, ateliere de lucru și alte forme de evenimente publice; • costurile de relatii publice, publicitate și informare la punctele de vânzare și alte canale de comunicare inclusiv radio, tv, cinema, on-line, social media,; • costurile de creatie, pregătire, emitere, distribuiresi difuzare de informaţii și materiale promoţionale; • cercetarea de piață și planificarea campaniilor promoționale; • costurile de organizare și de desfăşurare a altor forme adecvate de publicitate. Următoarele costuri sunt neeligibile: • dobânzile la credite; • taxa pe valoarea adăugată, cu excepţia cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul și a prevederilor specifice pentru instrumente financiare; • costurile de investiţii. • costurile aferente activităților de informare și promovare în țări terțe (în afara UE) a produselor obținute conform schemelor de calitate. • costurile aferente activităților de informare și promovare pentru produsele pescărești și de acvacultură prevăzute în Anexa I la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, obținute conform schemelor de calitate, exceptând acele proiecte care includ produse pescărești și acvacultură, împreună cu alte produse agroalimentare și care contribuie la obiectivele și prioritățile Politicii Agricole Comune. • costurile cu acțiunile de promovare și informare pe piaţa UE pentru care s-a solicitat sau se intentioneaza solicitarea sprijinului prin FEGA și prin submăsurile 16.4 și 16.4a 8.2.3.3.2. . 8 Condiții de eligibilitate schemelor de calitate sunt eligibile pentru sprijin, cu respectarea prevederilor de la Cap. 14 privind complementaritatea FEADR – FEGA pentru evitarea dublei finanțări între PNDR și PNS în cazul activităților de promovare a vinurilor de calitate implementate prin măsura de „Promovare a vinurilor” din cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2014–2018, finanţată din fonduri F.E.G.A., precum și în cazul altui program de promovare și informare derulat în baza Regulamentului(UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008; • pentru a fi eligibile activitățile de promovare și informare nu trebuie să convingă consumatorii să cumpere un produs datorită originii sale specifice, cu excepţia produselor incluse în schemele de calitate instituite prin titlul II din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului (1), prin capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (2), prin capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (3) şi prin partea II titlul II capitolul I secţiunea 2 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (4) în ceea ce priveşte vinul. Se poate indica originea produsului, cu condiţia ca referirile la origine să fie secundare faţă de mesajul principal; • acțiunile de promovare și informare trebuie: o să fie destinate să convingă consumatorii să cumpere produsele incluse în sistemele din domeniul calităţii produselor agricole, a bumbacului sau a produselor alimentare, astfel cum sunt menţionate la articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, participare care conferă dreptul la sprijin în temeiul programului de dezvoltare rurală; o să scoată în evidenţă caracteristicile sau avantajele produselor în cauză, cum ar fi, în special, calitatea, metodele de producţie specifice, precum şi standardele ridicate în materie de bunăstare a animalelor şi de respectare a mediului care au legătură cu sistemul respectiv din domeniul calităţii; • toate materialele de informare și de promovare susținute trebuie să fie conforme cu legislația UE și națională relevantă, aplicabilă în statul membru în cauză (de exemplu, etichetarea cu privire la consumul responsabil de vin și riscul asociat consumului nociv de alcool sau similar); 8.2.3.3.2. . 8 Principii în ceea ce privește stabilirea de criterii de selecție 8.2.3.3.2. . 8 Sume (aplicabile) și rata sprijinului Rata sprijinului public este de 70% din costurile eligibile, iar maxim 5% din valoarea sprijinului public poate fi utilizată pentru costurile de gestionare a proiectului. Perioada de implementare a proiectului va fi de minim 1 an și maxim 3 ani. Suma maximă de sprijin public pentru un proiect este de 150.000 de euro. Același grup de producători nu poate depune mai multe cereri de sprijin pentru același produs/aceleași produse într-o singură sesiune de depunere proiecte. Pentru sesiuni diferite se va avea în vedere evitarea dublei finanțări, complementaritatea și/sau demarcarea activităților propuse în aceste proiecte. În cazul în care mai multe grupuri de producători depun proiecte pentru aceeași schema de calitate se va avea în vedere evitarea dublei finanțări și complementaritatea și/sau demarcarea activităților propuse în aceste proiecte fără a diminua eficiența activităților din programele de promovare respective. Sprijinul pentru activitățile din cadrul acestei măsuri, care nu intră în domeniul de aplicare al articolului 42 din TFUE (pentru scheme de calitate aferente produselor alimentare care nu se încadrează în anexa I la TFUE) va fi acordat în conformitate cu art. 49 din Regulamentul (CE) nr 702/2014 din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectorul agricol și forestier și în zonele rurale pentru a fi compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. 8.2.3.3.2. . 8 Posibilitatea de a verifica și a controla măsurile și/sau tipurile de operațiuni 8.2.3.3.2. . . 8 8 Riscul (riscurile) în implementarea măsurilor beneficiari: • din cauza gradului slab de implementare în România a schemelor UE de calitate a produselor agroalimentare DOP/IGP/STG precum şi menţiuni facultative de calitate, numărul potenţialilor beneficiari ai submăsurii 3.2 este limitat în prezent; • numărul limitat în prezent al grupurilor de producători de băuturi spirtoase cu IGP, de produse procesate provenind din agricultura ecologică. R 11: Dubla finanţare/supracompensare pentru aceleaşi produse de calitate, aceeaşi acţiune, aceeaşi piaţă şi acelaşi beneficiar – acelaşi grup de producători sau acelaşi membru al grupului în cauză. Situaţia poate apărea datorită funcţionării simultane a altei scheme de promovare la care un membru al entităţii beneficiare poate participa direct sau indirect, respectiv cea derulată în baza Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008, ori în cazul activităților de promovare din cadrul măsurii de promovare prevăzută în programul național de sprijin în sectorul vitivinicol (Regulamentul UE 1308/2013 și Regulamentul CE nr. 555/2008). Pentru anul 2016, tema prioritară principală a programelor simple destinate pieţei interne a constat în schemele de calitate, aceasta intitulându-se „Programe de informare şi promovare care vizează creşterea gradului de conştientizare şi de recunoaştere a schemelor de calitate ale Uniunii, astfel cum sunt definite la articolul 5 alineatul (4) literele (a), (b) şi (c) din Regulamentul (UE) nr. 1144/2014, cu excepţia celor ilustrate doar prin lapte/produse lactate, produse din carne de porc sau o combinaţie a celor două”. R 12: Lipsa experienței în punerea în aplicare prin forţe proprii a diferitelor acţiuni de informare şi promovare din cadrul programului, în special când acestea sunt orientate către pieţe din alte state membre. 8.2.3.3.2. . . 8 8 Măsuri de atenuare încât submăsura 3.2, dependentă de succesul submăsurii 3.1, poate deveni atractivă pe termen mediu. Submăsura 3.2 poate fi atractivă şi să conducă la atingerea obiectivelor M03 în ansamblu ca urmare a stimulării, prin intermediul submăsurii 3.1, a participării la schemele de calitate existente, precum şi atragerea unor noi entităţi. R 11: Submăsura 3.2 poate constitui o bună alternativă la programele de promovare și informare/Măsura de promovare derulate/derulată în baza Regulamentului nr. 1144/2014, respective a Regulamentului (UE) 1308/2013 și Regulamentul (CE) nr. 555/2008 care ar permite o aplicare mai flexibilă şi mai bine adaptată nevoilor şi cerinţelor în materie de promovare ale entităţilor potenţial beneficiare româneşti, constituind şi un stimulent pentru dezvoltarea schemelor de calitate la nivel naţional. Având în vedere prevederile privind complementaritatea FEADR – FEGA de la Cap. 14 din PNDR, pentru evitarea dublei finanțări între PNDR și aceste programe finanțate prin FEGA care pun în aplicare tot acțiuni de promovare și informare, PNDR va realiza, în mod similar, delimitarea acțiunilor eligibile prin FEGA și FEADR prin elaborarea unei liste cu acțiunile/operațiunile eligibile în programele mai sus menționate și va ține seama de: • momentul accesării programelor, • piața pe care se derulează acestea să nu fie aceeași, • beneficiarul sprijinului (același grup de producători sau același membru în cauză). R 12: Solicitanţii ar trebui să prezinte dovezi care să ateste nu numai capacitatea financiară, ci şi capacitatea operaţională: calificarea şi experienţa personalului, descrierea activităţilor similare de promovare desfăşurate anterior prin forţe proprii în alte state membre. 8.2.3.3.2. . . 8 8 Evaluarea globală a măsurii; 8.2.3.3.2. . 8 Metodologia de calculare a cuantumului sprijinului, dacă este relevant 8.2.3.3.2. . 8 Informații suplimentare specifice operațiunii Indicarea sistemelor de calitate eligibile, inclusiv a sistemelor de certificare a exploatațiilor agricole, a sistemelor de calitate pentru produse agricole, pentru bumbac sau pentru produse alimentare recunoscute la nivel național, precum și confirmarea faptului că aceste sisteme de calitate îndeplinesc cele 4 criterii specifice stabilite la articolul 16 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 Indicarea sistemelor voluntare de certificare a produselor agricole, eligibile și recunoscute de statele membre ca respectând orientările Uniunii privind bunele practici 8.2.3.4. Posibilitatea de a verifica și a controla măsurile și/sau tipurile de operațiuni 8.2.3.4.1. Riscul (riscurile) în implementarea măsurilor 8.2.3.4.2. Măsuri de atenuare 8.2.3.4.3. Evaluarea globală a măsurii; 8.2.3.5. Metodologia de calculare a cuantumului sprijinului, dacă este relevant 8.2.3.6. Informații suplimentare specifice măsurii Indicarea sistemelor de calitate eligibile, inclusiv a sistemelor de certificare a exploatațiilor agricole, a sistemelor de calitate pentru produse agricole, pentru bumbac sau pentru produse alimentare recunoscute la nivel național, precum și confirmarea faptului că aceste sisteme de calitate îndeplinesc cele 4 criterii specifice stabilite la articolul 16 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 Indicarea sistemelor voluntare de certificare a produselor agricole, eligibile și recunoscute de statele membre ca respectând orientările Uniunii privind bunele practici 8.2.3.7. Alte observații importante relevante pentru înțelegerea și punerea în aplicare a măsurii 8.2.4. M04 – Investiții în active fizice (articolul 17) 8.2.4.1. Temei juridic 8.2.4.2. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la ariile de intervenție și la obiectivele transversale Așa cum reiese din Acordul de Parteneriat și din analiza SWOT, există o serie de nevoi pentru investiții în active fizice în agricultură și în sectorul de prelucrare a produselor alimentare în România, în scopul de a moderniza și îmbunătăți productivitatea și competitivitatea în sectorul agro-alimentar, cum ar fi: • înzestrarea tehnică a fermelor, precum echipamente, mașini și utilaje performante, sisteme eficiente de irigare la nivelul fermei (tehnologii de irigare la nivelul fermei care să conducă la economisirea apei), • stimularea cultivării și depozitării de legume–fructe (soiuri autohtone, adaptate condițiilor pedoclimatice, construcții, spații protejate de cultivare a legumelor), a culturilor de câmp (soiuri autohtone), creșterii efectivelor de animale (suine, bovine și păsări) și valorificarea raselor autohtone. • investiții necesare diversificării activităților agricole din cadrul exploatațiilor și adăugarea de plus valoare produselor agricole, • stimularea asocierii și a investițiilor care deservesc formele asociative ale fermierilor, • investiții pentru a promova utilizarea eficientă a resurselor și a calității aerului, inclusiv producția de energie regenerabilă pentru utilizare proprie, precum și pentru reducerea emisiilor de GES și amoniac din agricultură. • dezvoltarea și adaptarea infrastructurii agricole și forestiere Gradul relativ scăzut de dotare şi tehnologiile depăşite utilizate în majoritatea exploatațiilor agricole și a unităţilor de profil, se reflectă în nivelul redus al productivităţii muncii din sector şi în calitatea poduselor. Prin urmare, se impune introducerea de tehnologii noi, moderne și prietenoase cu mediul (acoperite de secțiunea privind contribuția măsurii la DI menționat mai jos) care să contribuie la creșterea nivelului global de performanță al exploatațiilor. Accentul va fi pus, în special, pe exploatațiile de dimensiuni medii, cu potențial de creștere și de a deveni competitive prin investiții. Măsura poate oferi, de asemenea, o soluție de dezvoltare a exploatațiilor agricole din zona montană în vederea diminuarii riscului de abandon a terenurilor agricole în această zonă și a altor riscuri economice și sociale care pot apărea și conduce, ulterior, la dezechilibre semnificative. În zona montană, fermele mici și mijlocii reprezintă un procent important din totalul exploatațiilor existente evidențiind, astfel, o tipologie semnificativă a exploatațiilor agricole. Majoritatea acestora este reprezentată de ferme familiale de tip mixt (vegetal și animal), iar activitatea productivă se îmbină cu viaţa familială. Sprijinul poate viza atât dotări tehnice privind inventarul agricol și de procesare la nivelul fermei, cât și diversificarea activităților din cadrul exploatațiilor și facilitarea accesului la piețele locale. Totodată, sprijinul acordat prin intermediul măsurii pe perioada de tranziție va viza înființarea, extinderea și/sau modernizarea, dotarea unităților de procesare plante proteaginoase, precum și dezvoltarea și modernizarea capacităților de procesare pentru alte produse decât plantele proteaginoase, dar și a rețelelor locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare. De asemenea, este nevoie de o mai bună integrare a producătorilor agroalimentari pe piaţă în vederea facilitării legăturilor dintre producătorii primari, procesatori și comercianți asigurând o accesibilitate crescută a consumatorilor la produse agroalimentare, creșterea competitivității sectorului agro-alimentar și pentru a distribui profitul tuturor actorilor implicați, astfel încât fermierii să nu fie defavorizați în relațiile cu procesatorii și comercianții. Pentru producătorii mai mici, accentul va fi pus pe stimularea asocierii și accesarea sprijinului pentru investiții colective în interesul membrilor, în timp ce pentru marii actori este nevoie de investiţii în modernizare şi în conformitatea cu noile cerinţe UE, cu accent pe sectoarele care oferă cea mai mare valoare adăugată şi înregistrează cerere pe piață, conducînd astfel și la o echilibrare a balanței comerciale pentru produsele deficitare pentru care există cerere din partea consumatorilor. Cooperativele și grupurile de producatori au un rol important în mai buna corelare dintre ofertă şi cerinţele de piaţă şi în furnizarea unei eficienţe mărite prin marketing comun al produselor produse de către membrii acestora, în special în cazul fermelor mici. De aceea, acestea vor fi încurajate și prioritizate în a realiza investiții pentru dezvoltare şi în interesul membrilor. Astfel va fi abordată într-un mod coerent problematica consolidării și restructurării fermelor de mici dimensiuni putând astfel, prin intermediul cooperativelor, a grupurilor de producatori și a organizațiilor de producători, să poată beneficia de sprijin pentru a acționa împreună pentru o mai bună integrare pe piață. Totodată, promovarea investițiilor în integrarea productiei cu procesarea la nivelul fermei (cum ar fi procesarea la nivel de fermă și adăgarea de plus valoare produselor agricole) va asigura creșterea viabilității economice a acestora și crearea de venituri adiționale pentru fermieri. De asemenea există o gamă variată de potențiale resurse de producție a energiei regenerabile din agricultură (resturile vegetale rezultate în urma recoltării produselor agricole sau deșeurile rezultate din creșterea animalelor), însă nivelul de utilizare și valorificare este redus ca urmare a limitărilor tehnologice, a eficienţei economice şi a restricţiilor de mediu. Aceste resurse alături de celelalte resurse regenerabile (energia solara, eoliana, geotermală etc), pot fi folosite pentru a obține energie regenerabilă care să fie utilizată în propriul proces productiv al fermelor sau unităților procesatoare, contribuind, în acest fel, la reducerea costurilor cu energia (electricitatea și agentul termic) şi pentru a contribui la eforturile de dezvoltare a unei economii cu emisii reduse de carbon. Metodele inadecvate de gestionare a gunoiului de grajd de către fermele zootehnice constituie un important factor de risc nu doar pentru emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și amoniac, dar și pentru poluarea apei. Pentru a atenua nivelul actual al emisiilor de gaze cu efect de seră și amoniac din agricultură, în contextul intensivizării durabile a agriculturii, există nevoia de a sprijini investiţiile în managementul gunoiului de grajd. De asemenea, există nevoia de a reduce emisiile utilajelor folosite în agricultură, utilizarea unor tehnologiilor și echipamente care să asigure un bun management al utilizării îngrășămintelor, precum și aplicarea unor bune practici de gestionare a solului. Va fi acordată o atenție specială proiectelor ce vizează aspecte de calitate precum cele de mediu, managementul riscului, experiența solicitantului, eficiența utilizării fondurilor, perioada mai scurtă de implementare, accesul la finanțare al solicitanților care nu au mai beneficiat de fonduri în ultimii ani etc. De asemenea pe fondul declinului major din ultima perioadă al cultivării în spații protejate a legumelor, precum și a declinului pieței românești de produse locale, în ciuda unui climat favorabil pentru producția lor, investițiile care prevăd astfel de culturi vor fi de asemenea prioritizate. În ceea ce privește sectorul pomicol, analiza socio-economică evidențiază o serie de aspecte care impun necesitatea restructurării și realizării de investiții în acest sector. Acestea sunt necesare pentru ameliorarea nivelului global de performanță al exploatațiilor agricole. Din analiza asupra situaţiei plantaţiilor pomicole pe baza criteriilor privind evoluția suprafeței ocupate, rata de înlocuire și înființare, vârsta și potenţialul de producţie s-a constat nevoia realizării de investiții pentru refacerea suprafețelor pomicole prin înființarea de plantații noi și prin reconversia plantațiilor existente, în scopul creșterii competitivității sectorului. Pentru a putea asigura necesarul de material săditor, de calitate, adaptat la condițiile pedoclimatice din România, este nevoie de creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole și de diversificarea speciilor și soiurilor cultivate. La nivelul exploataţiilor pomicole se regăsesc dotări tehnologice uzate fizic şi moral, aspect ce se reflectă negativ în productivitatea, profitabilitatea, competitivitatea acestor exploataţii și asupra mediului și climei. Lipsa resurselor pentru realizarea de investiţii face ca plantaţiile existente să aibă acces redus la echipamente moderne pentru cultivare, întretinere şi recoltare. Pentru a valorifica potențialul acestor exploatații sunt necesare investiții de modernizare, precum construcții, echipamente, utilaje, etc. Astfel, se va îmbunătăți eficiența costurilor, diversificarea venitului prin promovarea procesarii la nivel de ferma, creșterea productivității muncii şi atingerea standardelor de calitate. Investitiile în unitățile de procesare de la nivelul fermelor pomicole vor conduce la creșterea valorii adăugate a produselor agricole și creării de locuri de muncă in productia primara de fructe si in industria de procesare a fructelor, domeniu în care România are tradiție și potential, dar care din cauza fragmentării exploatațiilor agricole si investitiilor reduse a inregistrat un declin important în ultimele două decenii. În scopul creșterii competitivității sectorului si abordarii fragmentarii exploatatiilor pomicole sunt prioritizate exploatațiile agricole mici, formele asociative din sectorul pomicol, tinerii și fermierii cu studii în domeniul agricol. Crearea de noi locuri de muncă în perioada de tranziție va fi avută în vedere prin stimularea înființării de unități de procesare aplantelor proteaginoase, diminuand totodată deficitul produselor obținute din procesarea acestora și contribuind la satisfacerea cererii pe piața internă și internațională.,. De asemenea, modernizarea și dezvoltarea unităților procesatoare existente va contribui la îmbunătăţirea productivităţii muncii şi creșterea valorii adăugate a produselor agricole.. În ceea ce privește sectorul pomicol, procesarea producției primare conduce la creșterea ponderii de produse procesate cu valoare adăugată mare și poate crea locuri de muncă pentru diverse categorii ale populaţiei, dispunând de largi posibilităţi pentru valorificarea eficientă atât a materiilor prime cât şi a resurselor umane. Această ramură este insuficient dezvoltată având nevoie de investiții în scopul creșterii eficienței economice și a productivității, ce constau în modernizarea/construcția/achiziția de spaţii de producţie şi tehnologii moderne, sisteme de colectare, sortare, calibrare, depozitare, condiționare, ambalare, comercializare, dar și în dezvoltarea de noi produse şi mărci locale. De asemenea, susţinerea acţiunilor de marketing şi de îmbunătățire a planificării strategice a afacerilor și a managementului resurselor conduce la creșterea eficienței economice și a productivității. Luând în considerare nivelul ridicat de fragmentare al exploatatiilor pomicole si nevoia de crestere a valorii adaugate a produselor din acest sector, prin intermediul sub-masurii 4.2a sunt prioritizate formele asociative, lanturile alimentare integrate si produsele de calitate, cu valoare adaugata mare. Având in vedere cele menționate anterior, în cadrul acestei măsuri, în contextul STP, vor fi sprijinite investiții în exploatațiile pomicole, dar și în înființarea și modernizarea unităților de procesare a fructelor. Atât investițiile în exploatațiile pomicole cât și cele în unitățile de procesare a fructelor se adresează doar speciilor perene prezentate în capitolul 20 al PNDR, Anexa I a STP, fig.18. Fragmentarea excesivă a proprietăţilor şi exploataţiilor agricole şi forestiere a făcut ca infrastructura ce deservea sistemele agricole şi forestiere (reţeua de drumuri de acces, sistemele de îmbunătăţiri funciare şi irigaţii, sistemele de prevenire a inundaţiilor, etc.) concepute în cea mai mare măsură în perioada economiei planificate, să nu mai corespundă noilor structuri de exploatare rezultate (ex.: amenajările pentru irigaţii, investițiile cu potențial de economisire a apei, precum depozitarea apei sau drumurile de acces). În ceea ce privește accesibilizarea fondului forestier, nivelul țintă presupune o creștere cu cel putin 50% a densității medii actuale, adică de la 6,4 m/ha la aprox. 9 m/ha. Pentru eficientizarea exploatărilor forestiere și reducerea eroziunii solului (ca urmare a distanțelor lungi de colectare a lemnului) este necesar ca distanța medie de colectare a lemnului să nu depășească l,2 km, ceea ce corespunde unei densitati medii de drumuri forestiere de 8-9 m/ha. Schimbările climatice au impact asupra resurselor de apă existente, în special în mediul rural. Având în vedere slaba adaptare a infrastructurii existente la noile structuri agricole și forestiere, sectoarele rămân vulnerabile la condițiile climatice (alternanță secetă și inundații frecvente), cu efecte economice semnificative asupra viabilității economice a fermelor. Această problemă devine mult mai acută în contextul încălzirii globale. Conform Anexei nr. 2 – la Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România aprobat prin H.G. nr. 793/26.10.2016 pentru aprobarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România aproximativ 1,8 milioane de hectare sunt viabile din punct de vedere economic. Evaluarea sistemelor a avut în vedere mai multi factori: gradul de utilizare al sistemului, gradul de acoperire al asociatiilor utilizatorilor de apa, index-ul de ariditate si costurile de irigare. Cu toate că suprafața amenajată pentru irigații nu a scăzut, suprafața irigată efectiv diferă de la an la an, din diferite cauze, cum ar fi: condițiile meteo, lipsa capitalului pentru investiții în modernizarea infrastructurii secundare de irigații și lipsa tehnologiilor noi care să conducă la îmbunătătirea eficientei energetice și reducerea pierderilor de apă precum și costul apei din cauza liberalizării prețurilor energiei electrice pentru irigații. Investițiile în modernizarea sistemelor de irigare sunt necesare pentru a îmbunătăți eficiența acestor sisteme (pierderi de apă reduse, îmbunătățirea eficienței energetice), pentru a reduce dependența producției agricole de condițiile meteorologice , pentru a mări competitivitatea agricultorilor, precum și pentru a ajuta sectorul să facă faţă provocărilor pe termen lung generate de schimbările climatice. Legătura măsurii cu nevoile: Sprijinul acordat prin această măsură va contribui la rezolvarea nevoilor ”Nivel adecvat de capital şi tehnologie pentru realizarea de activități agricole moderne” (004), „Modernizarea sectorului de procesare a produselor agricole și adaptarea acestuia la standardele UE” (005), „Lanțuri alimentare integrate” (009), „Adaptarea la efectele schimbărilor climatice” (017), „Nivel redus de emisii GES și amoniac din sectorul agricol și tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon” (018), precum și la „Susținerea unui management eficient și durabil al pădurilor” (013), așa cum sunt identificate în secțiunea 4.2 a programului. De asemenea, in contextul STP, sprijinul acordat prin această măsură, va contribui la abordarea urmatoarelor nevoi: Creșterea suprafețelor ocupate de plantații pomicole și de pepiniere, întinerirea plantațiilor existente și diversificarea gamei sortimentale de fructe (001), Ferme pomicole competitive (002), Produse cu valoare adaugată mare și locuri de muncă în arealele pomicole (003), Acces facil la instrumente financiare adecvate pentru fermieri, microintreprinderile si intreprinderile mici din arealele pomicole (006) așa cum sunt identificate în secțiunea 4.2 a TSP. Pentru a răspunde nevoilor identificate, operațiunile vor fi desfăşurate în cadrul a cinci sub-măsuri: • investiții în exploatații agricole, sM4.1, • investiții în exploatații pomicole, sM4.1a, • sprijin pentru investiții în procesarea/marketing produselor agricole, sM4.2, • sprijin pentru investiții în procesarea/marketing produselor din sectorul pomicol, sM4.2a, • investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, sM4.3. Contribuţia măsurii la domeniile de intervenţie DI 2A Imbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor şi facilitarea restructurării şi modernizarii fermelor, în special în vederea creşterii participării şi orientarii către piaţă, cât şi a diversificării agricole Sprijinul acordat prin sub-măsura 4.1 vizează investiții care să conducă la creșterea nivelului de dotare tehnică al exploatațiilor cu potenţial în implementarea proiectelor de investiţii viabile, care să asigure continuarea procesului de modernizare al exploataţiilor agricole prin modernizarea construcțiilor fermei, echipamentelor și utilajelor tehnice (inclusiv a instalațiilor de irigații performante la nivelul fermei, îmbunătățirea calității activelor), adoptarea standardelor comunitare, scăderea consumului de energie și care să vizezediversificarea producţiei agricole pentru a îmbunătăți viabilitatea economică a exploatației agricole. De asemenea, sprijinul prin acesta submasură conduce la creșterea competitivităţii şi viabilităţii exploatațiilor pomicole atât prin investiții precum echipamente, utilaje, echipamente de irigații în fermă și procesare la nivelul fermei cât și prin investiții ce conduc la creșterea suprafeței ocupate cu plantații pomicole și/sau la reconversia plantațiilor existente (de exemplu: infiintarea de noi plantatii si/sau replantarea cu soiuri noi, mai productive si mai bine adaptate). Sprijinul acordat prin sub-măsura 4.3. – îmbunătățirea accesibilității exploatațiilor agricole și silvice prin modernizarea și adaptarea căilor de acces va avea un efect pozitiv asupra competitivității exploatațiilor, asigurând o bună aprovizionare și un acces mai facil către consumatori și piețele de desfacere. DI 2C Îmbunătăţirea performanţei economice a pădurilor Sprijinul acordat prin sub-măsura 4.3. – îmbunătățirea accesibilității exploatațiilor silvice prin modernizarea și adaptarea căilor de acces va avea un efect pozitiv prin îmbunătățirea condițiilor pentru executarea lucrărilor silvoculturale, prevenirea și stingerea incendiilor și pentru exploatarea pădurilor în condiții ecologice și de rentabilitate. DI 3A Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanţul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, creșterea valorii adăugate a produselor agricole, promovarea pe piețele locale, a circuitelor scurte de aprovizionare, grupurilor de producători și a organizațiilor interprofesionale Sprijinul acordat prin sub-măsura 4.2 prin investiţii individuale și/sau colective va conduce la dezvoltarea şi modernizarea unor capacităţi de procesare şi de comercializare a produselor agricole, respectarea standardelor comunitare, incluzând tehnologii moderne, inovaţii şi idei noi, precum şi facilităţi pentru creşterea eficienţei şi productivităţii întreprinderilor şi a valorii adăugate a produselor agricole. Se vor putea realiza facilităţi de depozitare şi ambalare, sisteme de management al calității, sisteme prietenoase cu mediul, etichetare, promovare şi marketing. Sprijinul acordat prin acesta sub-măsura va contribui la stimularea comercializării produselor şi la o mai buna integrare a fermierilor pe piaţă prin sprijinul acordat pentru modernizarea și extinderea sistemelor de colectare și condiționare și a unităților de procesare pentru fructe proaspete si produse obtinute din fructe, coroborate cu activități de marketing și cu creșterea calității produselor. DI 5A Eficientizarea utilizării apei în agricultură; Sprijinul acordat prin submăsura 4.3 prin investiții în modernizarea infrastructurii secundare de irigații vor promova tehnologii noi, moderne vor contribui la economisirea apei în agricultura și scăderea costurilor determinate de consumul apei. DI 5D Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de amoniac din agricultură. Sprijinul acordat prin submăsura 4.1 prin investiții în fermele zootehnice, va determina atingerea unui nivel adecvat de dotare și facilități moderne pentru depozitarea şi aplicarea gunoiului de grajd şi a nămolului de epurare, facilităţi de biogaz, utilaje folosite în agricultura pentru reducerea amprentei GES și amoniac, precum și tehnologii care contribuie la susținerea unei economii cu un nivel scăzut de carbon. DI 6A Facilitarea diversificării, a înfiinţării şi a dezvoltării de întreprinderi mici şi a creării de locuri de muncă Sprijinul acordat prin sub-masurile 4.2 si 4.2a va contribui la crearea de noi unităţi de procesare a plantelor proteaginoase, dar și a unităților de procesare a fructelor , actiuni ce vor avea ca efect direct crearea de locuri de muncă contribuind astfel la promovarea ocupării forţei de muncă. Efecte secundare Măsura 4 este direct programată sub domeniile de intervenție indicate anterior. În plus, este de așteptat că măsura să contribuie indirect la obiectivele aferente domeniilor de intervenție: 3A prin stimularea unei mai bune integrări a producătorilor agricoli pe piaţă, precum și prin stimularea asocierii acestora și accesarea sprijinului pentru investiții colective în interesul membrilor, 5A prin investițiile în echipamentele/sistemele de irigații, inclusiv facilități de depozitare a apei, realizate la nivelul fermelor, 5B prin investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul fermei și în industria agroalimentară și 5C prin producerea și utilizarea în scop propriu a energiei regenerabile la nivelul fermelor și unităților procesatoare. În contextul STP, măsura 4 este programată direct sub domeniile de intervenție indicate anterior (2A, 3A, 6A). În plus, este de așteptat ca măsura să contribuie indirect la obiectivele aferente domeniilor de intervenție 4C si 5E, in principal prin infiintarea plantatiilor pomicole, dar si prin reconversia plantatiilor imbatranite. De asemenea, măsura contribuie indirect (in contextul STP) la obiectivele aferente domeniilor de intervenție 5A (prin sprijinirea utilizarii echipamentelor performante de irigatii la nivel de ferma) precum si la 5B, 5C, 5D prin promovarea utilizarii resurselor de energie regenerabila la nivelul fermelor si unitatilor de procesare, modernizarea instalațiilor de depozitare și condiționare învechite, modernizarea parcului de mașini și utilaje și prin reducerea cantitatilor de fertilizanți pe bază de azot utilizate. Contribuţia la temele orizontale Mediu și clima În cadrul acestei măsuri se vor încuraja investițiile ce vizează eficientizarea/economisirea consumului de apă, utilizarea energiei regenerabile în sectorul agroalimentar, prelucrarea deșeurilor, a reziduurilor precum şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de amoniac în agricultură, inclusiv in sectorul pomicol. Investițiile în modernizarea sistemelor de irigații vor fi realizate în conformitate cu prevederile planurilor de management ale bazinelor hidrografice potrivit Directivei Cadru Apă, asigurând contorizarea și eficientizarea consumului de apă și energie. Investițiile în industria de procesare vor viza reducerea amprentei asupra mediului prin încurajarea de noi metode de păstrare a producției agroalimentare, pentru creșterea siguranței alimentare, produse adaptate mai bine cerințelor pieței, metode de utilizare a deşeurilor și de epurare a apei pentru protejarea mediului, anveloparea clădirilor. Inovare Sprijinul pentru realizarea de investiţii în active fizice inovative în domeniul producţiei agricole, a procesării şi a infrastructurii agricole şi silvice va ameliora performanţa economică a exploataţiilor, inclusiv pomicole și va conduce la obținerea de produse procesate cu înaltă valoare. În agricultură, sprijinul va viza îndeosebi folosirea de soiuri de plante mai bine adaptate la secetă, rase de animale mai productive, tehnologii eficiente şi moderne, instalaţii inovatoare. În sectorul de procesare al produselor agro-alimentare, vor fi încurajate acele tehnologii şi echipamente cu un caracter inovator, care vor conduce la utilizarea, la o scară mai largă, a tehnologiilor moderne. 8.2.4.3. Domeniul de aplicare, nivelul sprijinului, beneficiarii eligibili și, dacă este relevant, metodologia de calcul al cuantumului ratei sprijinului, cu defalcare în funcție de submăsură și/sau tipul operațiunii în cazul în care este necesar. Pentru fiecare tip de operațiune, specificarea costurilor eligibile, a condițiilor de eligibilitate, a cuantumurilor și a ratelor de sprijin aplicabile și a principiilor în ceea ce privește stabilirea criteriilor de selecție 8.2.4.3.1. Investiţii în exploataţii agricole Submăsură: 8.2.4.3.1. . 8 Descrierea tipului operațiunii În cadrul acestei sub-măsuri vor fi sprijinite investiţiile orientate spre creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole prin dotarea cu utilaje şi echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum şi investiţiile pentru modernizarea fermelor (prioritate va fi acordată celor de familie și de dimensiuni medii şi asocierilor de ferme mici și medii) și îmbunătațirea calității activelor fixe. De asemenea, în cadrul acestei sub-măsuri, se vor acorda granturi pentru procesarea la nivelul fermei a produselor agricole, pentru care o combinare a elementelor atât din sub-măsura 4.1 cât şi 4.2 (pe baza art. 17 (1) şi 17 (1) (a) (b) este relevantă. Deși la nivel individual, în cazul granturilor, sunt eligibile exploatațiile agricole cu dimensiunea economică de peste 8.000 € SO, prin intermediul formelor asociative, sprijinul poate fi accesat de toate exploatațiile agricole, chiar dacă acestea au o dimensiune economică sub 8.000 € SO. În cazul granturilor, sprijinul va prioritiza fermele de familie, fermele de dimensiuni medii (adică exploatațiile agricole având dimensiunea economică între 8.000 – 250.000 euro € SO valoarea producției standard) și formele asociative ale fermelor de mici dimensiuni și medii cu scopul stimulării consolidării exploatațiilor agricole și asocierii acestora. În cazul sprijinului oferit prin IF, intermediarii financiari vor selecta beneficiarii (destinatarii finali) în baza criteriilor economico-financiare incluse în politica de creditare pentru a asigura viabilitatea economică a investiției. Scopul sprijinului acordat prin sub-măsură, va contribui la: 1. Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiilor agricole prin creşterea competitivităţii activităţii agricole, a diversificării activităților agricole şi creșterii calităţii produselor obţinute; 2. Restructurarea exploatațiilor de dimensiuni mici și medii și transformarea acestora în exploatații comerciale precum și încurajarea dezvoltării formelor asociative; 3. Respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiţii; 4. Creşterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei. Operațiuni/Acțiuni eligibile pentru sprijin: P 4.1.1 – Achiziții simple de utilaje agricole și/sau irigatii, drenaj, desecare la nivelul fermei (vegetal) – Extinderea și/sau modernizarea fermelor vegetale prin achiziția de utilaje agricole; – Înființarea şi/sau modernizarea instalaţiilor pentru irigaţii, drenaj, desecare la nivel de fermă; – Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu la art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013, ca și componentă secundară a proiectului. P 4.1.2 – P4.1.3 – Condiționare și procesare în fermă și marketing – modernizare exploataţie (vegetal și zootehnic, exceptând legumicultura și cartofii) – Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de condiționare a produselor agricole la nivel de fermă; – Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de procesare a produselor agricole la nivel de fermă (doar ca o componentă secundară a proiectului); – Înființarea/dezvoltarea componentei de comercializare (magazine la poarta fermei, rulote alimentare etc), doar ca o componentă secundară a proiectului; – Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusiv a utilităţilor şi racordărilor, doar ca o componentă secundară a proiectului; – Investiții în producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, cu excepția biomasei, (solară, eoliană, cea produsă cu ajutorul pompelor de căldură, geotermală) în cadrul fermei, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu (doar ca o componentă secundară a proiectului); – Investiții în instalații pentru producerea de energie electrică și/sau termică, prin utilizarea biomasei (din deșeuri/produse secundare rezultate din activitatea agricolă și/ sau forestieră atât din ferma proprie cât și din afara fermei iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu (doar ca o componentă secundară a proiectului); – Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu la art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013 (doar ca o componentă secundară a proiectului). P 4.1.4 – Tineri fermieri – achizitie utilaje – Modernizarea fermelor vegetale și zootehnice prin achiziția de utilaje de către tinerii fermieri care au finalizat implementarea planului de afaceri în cadrul submăsurii 6.1, de către tinerii care au primit sprijin prin programul derulat de Agenția Domeniilor Statului (conform legislației în vigoare) program prin intermediul căruia au beneficiat de teren cu destinație agricolă din domeniul public/privat al statului în arendă sau concesiune și de către tinerii care s-au instalat cu cel mult 5 ani înaintea depunerii cererii de sprijin pentru această submasură. – Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu la art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013 (doar ca o componentă secundară a proiectului). P 4.1.5 – P4.1.6 – Investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – NAȚIONAL, respectiv MONTAN – Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea fermelor zootehnice, inclusiv introducerea de tehnologii eficiente de reducerea emisiilor poluării și respectarea standardelor Uniunii care vor deveni obligatorii pentru exploataţii în viitorul apropiat, și cele pentru depozitarea/gestionarea adecvată a gunoiului de grajd; – Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de condiționare a produselor agricole la nivel de fermă și înființarea/dezvoltarea componentei de comercializare (magazine la poarta fermei, rulote alimentare etc), ca și componentă secundară a proiectului; – Investiții în înființarea şi/sau modernizarea instalaţiilor pentru irigaţii în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, necesare pentru irigarea culturilor utilizate în furajarea animalelor, doar ca o componentă secundară a proiectului.; – Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusiv a utilităţilor şi racordărilor doar ca o componentă secundară a proiectului; – Investiții în producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, cu excepția biomasei, (solară, eoliană, cea produsă cu ajutorul pompelor de căldură, geotermală) în cadrul fermei, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu (doar ca o componentă secundară a proiectului.); – Investiții în instalații pentru producerea de energie electrică și/sau termică, prin utilizarea biomasei (din deșeuri/produse secundare rezultate din activitatea agricolă și/ sau forestieră atât din ferma proprie cât și din afara fermei iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu (doar ca o componentă secundară a proiectului); – Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu la art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013 (doar ca o componentă secundară a proiectului); – Înființarea, extinderea si/sau modernizarea fermelor zootehnice prin achiziția de utilaje agricole necesare pentru culturile utilizate în furajarea animalelor, doar ca o componentă secundară a proiectului. P 4.1.7 – Legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing) – înființare, extindere, modernizare – Înfiintarea, extinderea şi/sau modernizarea, inclusiv dotarea tehnică a fermelor de legume și/sau cartofi; – Înfiintarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de condiționare, în vederea creșterii valorii adăugate a produselor, inclusiv marketingul produselor, doar ca o componentă secundară a proiectului; – Investiții în înființarea şi/sau modernizarea instalaţiilor pentru irigaţii în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului; – Înființarea şi/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusiv a utilităţilor şi racordărilor, doar ca o componentă secundară a proiectului; – Investiții în producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, cu excepția biomasei, (solară, eoliană, cea produsă cu ajutorul pompelor de căldură, geotermală) în cadrul fermei, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu (doar ca o componentă secundară a proiectului); – Investiții în instalații pentru producerea de energie electrică și/sau termică, prin utilizarea biomasei (din deșeuri/produse secundare rezultate din activitatea agricolă și/ sau forestieră atât din ferma proprie cât și din afara fermei iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu (doar ca o componentă secundară a proiectului); – Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu la art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013, doar ca o componentă secundară a proiectului. P 4.1.8 – Conditionare, procesare și marketing – legume, cartofi – modernizare exploataţie – Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de condiționare a legumelor și cartofilor la nivel de fermă; – Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de procesare a legumelor și cartofilor la nivel de fermă (doar ca o componentă secundară a proiectului); – Înființarea/dezvoltarea componentei de comercializare (magazine la poarta fermei, rulote alimentare etc), doar ca o componentă secundară a proiectului; – Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusiv a utilităţilor şi racordărilor doar ca o componentă secundară a proiectului. – Investiții în producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, cu excepția biomasei, (solară, eoliană, cea produsă cu ajutorul pompelor de căldură, geotermală) în cadrul fermei, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu (doar ca o componentă secundară a proiectului); – Investiții în instalații pentru producerea de energie electrică și/sau termică, prin utilizarea biomasei (din deșeuri/produse secundare rezultate din activitatea agricolă și/ sau forestieră atât din ferma proprie cât și din afara fermei iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu (doar ca o componentă secundară a proiectului); – Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu la art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013 (doar ca o componentă secundară a proiectului). 8.2.4.3.1. . 8 Tip de sprijin Tip de sprijin: Granturi și instrumente financiare 8.2.4.3.1. . 8 Trimiteri la alte acte legislative privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) R (UE) Nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a R (UE) nr. 1083/2006 al Consiliului; R (UE) Nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a R (UE) nr. 637/2008 al Consiliului și a R (UE) nr. 73/2009 al Consiliului; Recomandarea 2003/361/CE din 6 mai 2003 privind definirea micro-întreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii; R (UE) nr. 1242/2008 de stabilire a unei tipologii comunitare pentru exploatații agricole; Comunicarea Comisiei nr. 2008/C155/02 cu privire la aplicarea art. 87 și 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garanții; Comunicarea Comisiei nr. 2008/C14/02 cu privire la revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de actualizare; Planurile de management ale bazinelor râurilor stabilite în acord cu DCA cu completarile și modificările ulterioare. Legislație națională Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004 cu completările și modificările ulterioare, pentru beneficiarii cooperative agricole, Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, cu completările și modificările ulterioare, pentru beneficiarii societăți cooperative agricole, Ordonanța Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice, cu completările și modificările ulterioare, pentru beneficiarii Grupuri de producători). Ordinul nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei cu modificările și completările ulterioare, Ordinul 10/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte procedura pentru marcarea şi certificarea sanitară veterinară a cărnii proaspete şi marcarea produselor de origine animală destinate consumului uman cu modificările și completările ulterioare, Ordinul 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de 8.2.4.3.1. . 8 Beneficiari 8.2.4.3.1. . 8 Categorii generale de destinatari finali 8.2.4.3.1. . 8 Costuri eligibile fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă; • Achiziţionarea, inclusiv prin leasing de maşini/utilaje şi echipamente noi, în limita valorii de piaţă a bunului. • Cheltuieli determinate de conformarea cu standardele comunitare în cazul tinerilor fermieri în conformitate cu art 17 (5) și investiții determinate de conformare cu noile standarde** (prevăzute în secțiunea ”Lista noilor cerințe impuse de legislația Uniunii”) în cazul modernizării exploatațiilor agricole conform art. 17 (6); • Cheltuieli cu instalații pentru producerea de energie electrică și/sau termică din surse regenerabile, doar ca o componentă secundară a proiectului. • Cheltuieli cu achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu la art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013. Suplimentar, în cazul sprijinului acordat prin instrument financiar, cheltuielile eligibile pot include: • fondul de rulment in conditiile art. 45 (5) din Regulamentul nr. 1305/2013; • TVA, în condițiile prevăzute la art. 37 (11) din Reg. (UE) nr. 1303/2013; • achiziția de terenuri neconstruite și terenuri construite (atunci cand obiectivul principal il reprezinta achizitia terenului) în condițiile art. 4 (1) din Reg. (UE) nr. 480/2014, respectiv în limita a 10% din contribuția Programului plătită destinatarului final prin instrumentul financiar, • achizitia de constructii legate direct de activitatea agricola desfasurata, • achizitia de animale, de plante anuale, precum si plantarea acestora; • mijloace de transport marfa necesare pentru desfasurarea activitatii agricole; • în contextul măsurilor exceptionale de gestionare a crizei determinate de pandemia COVID-19, sprijinul acordat prin instrumentul financiar poate acoperi şi creditele de sine stătătoare pentru finanţarea fondului de rulment. *Cheltuielile eligibile generale sunt prevăzute în capitolul 8.1. **Cheltuielile vor fi eligibile începând cu momentul apariției de noi standard aplicabile exploatațiilor agricole. *** Acestea sunt eligibile pentru un anumit pachet prezentat în cadrul secțiunii Acțiuni/operațiuni eligibile, în funcție de operațiunile/acțiunile conținute de pachetul respectiv Cheltuieli neeligibile specifice***: • Achiziţia de clădiri, cu excepția cazului în care sprijinul este acordat exclusiv prin instrument financiar; • Construcția și modernizarea locuinței; • Achiziția de drepturi de producție agricolă, de drepturi la plată, animale, plante anuale și plantarea acestora din urmă, cu exceptia sprijinului acordat exclusiv prin instrument financiar; • Cheltuielile generate de investițiile în culturi energetice din specii forestiere cu ciclu scurt de producție (inclusiv cheltuielile cu achiziționarea materialului săditor și lucrarile aferente înființării acestor culturii); • Cheltuielile cu întreținerea culturilor agricole, cu excepția sprijinului acordat pentru finanțarea fondului de rulment prin instrument financiar în conditiile art. 45 (5) din Regulamentul nr. 1305/2013 sau 25a (11) din Regulamentul nr 1303/2013 cu modificările şi completările ulterioare; 8.2.4.3.1. . 8 Categorii generale de costuri eligibile 8.2.4.3.1. . 8 Condiții de eligibilitate În cazul granturilor: Conditii de eligibilitate comune: • Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili; • Investiția trebuie să se realizeze în cadrul unei ferme cu o dimensiune economică de minimum 8.000 € SO; iar in cazul tinerilor fermieri care au finalizat implementarea planului de afaceri în cadrul SM 6.1, tinerilor care s-au instalat cu cel mult 5 ani inaintea depunerii cererii de sprijin pentru aceasta submasură sau care au primit sprijin prin programul derulat de Agenția Domeniilor Statului (conform legislației în vigoare) dimenisunea minimă trebuie sa fie de 12 000 euro SO si nu trebuie sa depaseasca 100. 000 euro SO; • Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una din acțiunile eligibile prevăzute prin sub măsură; • Solicitantul trebuie să demonstreze asigurarea cofinanțării investiției; • Viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrată în baza documentatiei tehnico- economice; • Investitia trebuie să respecte, la momentul depunerii, Planul Urbanistic Zonal, dacă acest aspect este menționat în certificatul de urbanism ; • Solicitantul va demonstra, la momentul depunerii proiectului, că a demarat procedura de evaluare de mediu, iar dacă este necesară evaluarea impactului de mediu, procedura de evaluare va fi finalizată înainte de demararea investiției, în conformitate cu legislația în vigoare menționată în cap. 8.1; • În cazul proiectelor de procesare peste 70% din produsele agricole primare care sunt supuse procesării, ca materie primă de bază, trebuie să provină din exploatația agricolă proprie și / sau din exploatațiile membrilor (în cazul formelor asociative). • În cazul in care proiectul de investiții prevede și investiții în amenajări și/sau echipamente de irigaţii la nivelul fermei acestea sunt eligibile doar dacă sunt respectate condițiile specifice menționate în secțiunea ”Alte aspecte relevante pentru înțelegerea măsurii. • Investițiile necesare adaptării la standardele UE, aplicabile producției agricole realizate de tinerii fermieri care se instalează pentru prima dată într-o exploatație agricolă se vor realiza în termen de maxim 24 de luni de la data instalării (conform art 17, alin. 5 din R(UE) nr.1305/2013); • Investițiile necesare adaptării la noi cerințe impuse fermierilor de legislația europeană se vor realiza în termen de 12 luni de la data la care aceste cerințe au devenit obligatorii pentru exploatația agricolă (conform art 17, alin. 6 din R(UE) nr.1305/2013); • Investițiile în instalații al căror scop principal este producerea de energie electrică, prin utilizarea biomasei, trebuie să respecte prevederile art. 13 (d) din R.807/2014, prin demonstrarea utilizării unui procent minim de energie termică de 10%, • Investiția va respecta legislaţia în vigoare (mentionată la capitolul Trimiteri la alte acte legislative) din domeniul: sănătății publice, sanitar-veterinar și de siguranță alimentară; • Solicitantul va demonstra că profitul mediu anual (ca medie a ultimilor trei ani fiscali) nu depășește de 4 ori valoarea sprijinului solicitat; • În cazul procesării și comercializării la nivel de fermă materia primă procesată va fi produs agricol (conform Anexei I la Tratat) și produsul rezultat va fi doar produs Anexa I la Tratat. • În cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul va prezenta avizul de conformitate cu obiectivele SIDD DD. Alte angajamente: • Solicitantul nu va reduce dimensiunea economică prevazută la depunerea cererii de finanțare a exploatației agricole pe durata de execuție a contractului cu mai mult de 15%. Cu toate acestea, dimensiunea economică a exploatației agricole nu va scădea, în nicio situație, sub pragul minim de 8.000 SO stabilit prin condițiile de eligibilitate, iar în cazul tinerilor fermieri care au finalizat implementarea planului de afaceri în cadrul SM 6.1, tinerilor care s-au instalat cu cel mult 5 ani inaintea depunerii cererii de sprijin pentru aceasta submasură sau care au primit sprijin prin programul derulat de Agenția Domeniilor Statului (conform legislației în vigoare) nu va scădea sub pragul minim de 12.000 € SO. În cazul sprijinului oferit prin instrument financiar, condițiile de eligibilitate aplicabile vor fi următoarele : • Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una din acțiunile eligibile prevăzute prin sub – măsură; • În toate cazurile în care proiectul de investiții prevede și investiții în sisteme/echipamente de irigaţii la nivelul fermei, acestea sunt eligibile doar dacă sunt respectate condițiile specifice menționate în secțiunea ”Alte aspecte relevante pentru înțelegerea măsurii.” • Investițiile în instalații al căror scop principal este producerea de energie electrică, prin utilizarea biomasei, trebuie să respecte prevederile art. 13 (d) din R.807/2014, prin demonstrarea utilizării unui procent minim de energie termică de 10%, • În cazul procesării la nivel de fermă materia primă procesată va fi produs agricol (conform Anexei I la Tratat) și produsul rezultat va fi doar produs Anexa I la Tratat. În contextul măsurilor exceptionale de gestionare a crizei determinate de pandemia COVID-19, sprijinul acordat prin instrumentul financiar poate acoperi fondul de rulment cu respectarea următoarelor condiţii: • solicitantul este un IMM care desfăşoară activități sprijinite prin sub-măsură; în acest scop, cifra de afaceri netă aferentă anului 2019 provenită din aceste activităţi reprezintă peste 50% din cifra de afaceri netă a IMM-ului; • solicitantul estimează / a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri nete în anul 2020 şi 2021, comparativ cu anul 2019 de peste 25%. În acest scop, solicitantul prezintă o declaraţie pe proprie răspundere privind cifra de afaceri netă înregistrată/estimată în anul 2020 si 2021, faţă de anul 2019 însoţită de situaţiile financiare sau alte documente relevante solicitate de intermediarii financiari pentru a le permite acestora să realizeze o evaluare privind reducerea estimată/înregistrată de 8.2.4.3.1. . 8 Principii în ceea ce privește stabilirea de criterii de selecție În cazul granturilor: • Principiul dimensiunii exploatației care vizează exploatațiile de familie si de dimensiuni medii; • Principiul potențialului agricol al zonei care vizează zonele cu potențial determinate în baza studiilor de specialitate; • Principiul asocierii fermierilor; • Maturitatea proiectului în sensul documetației aduse la depunere și a sustenabilității proiectului din perspectiva aspectelor de mediu și managementul riscului • Maturitatea solicitantului în sesul vechimii în desfășurarea activității și vechimea întreprinderii • Principiul accesului la finanțare în sensul prioritizării solicitanților care nu au beneficiat de finanțare în perioada de programare 2014 – 2020 prin PNDR sM 4.1 și măsura similară din 19.2 • Principiul nivelului de calificare în domeniul agricol al managerului exploataţiei agricole; • Principiul produsului cu înaltă valoare adăugată (ex. produse care participă la scheme de calitate recunoscute la nivel național, european) • Principiul economiei de apă pentru proiectele care prevăd investiții de modernizare a sistemelor de irigații la nivel de fermă, prin prioritizarea investițiilor care conduc la economii cât mai mari de apă. Principiile de selecție se vor aplica în funcție de pretabilitatea lor pe fiecare componentă în parte și vor fi detaliate suplimentar în legislația națională subsecventă și vor avea în vedere prevederile art. 49 al R(UE) nr. 1305/2013 urmărind să asigure tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea acestora in conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală. De asemenea, principiile de selecție vor asigura dezvoltarea echilibrată a agriculturii din România, ponderea criteriilor de selecție realizându-se în funcție de evoluția programului și nivelul de dezvoltare al sectoarelor prioritare identificate în strategia programului. În cazul sprijinului oferit prin IF (de sine stătător sau combinat cu grant): 8.2.4.3.1. . 8 Nivelul maxim al sprijinului 8.2.4.3.1. . 8 Sume (aplicabile) și rata sprijinului În cazul granturilor (inclusiv dacă sunt combinate cu IF) I. Pentru fermele vegetale cu dim. economică între 8000 euro SO pana la 250.000 euro SO pentru vegetal și 500.000 euro SO pentru sector zootehnic Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăşi: • achiziții simple și /sau irigații,drenaj, desecare la nivel de fermă (inclusiv tineri fermieri) – 350.000 Euro • condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof – 1.000.000 Euro • ferme zootehnice (producție primară, inclusiv condiționare) – 1.000.000 Euro • legume și cartofi (producție primară, conditionare și marketing) – 600.000 Euro • legume în spații protejate (producţie primară, conditionare și marketing) – 1.000 000 Euro II. Pentru fermele vegetale cu dim. economică între 250 000 și 500.000 euro SO pentru vegetal și fermele zootehnice având dim. economică între 500.000 euro SO și 1 mil euro SO Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăşi: • achiziții simple și/sau irigații, drenaj, desecare la nivel de fermă – 400.000 Euro • condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof – 1.000.000 Euro • ferme zootehnice (producție primară, inclusiv condiționare) – 1.500.000 Euro • legume și cartofi (producție primară, conditionare și marketing) – 700.000 Euro • legume în spații protejate (producţie primară, conditionare și marketing) – 1.500 000 Euro III. Pentru fermele vegetale cu dim. economică peste 500.000 euro SO pentru sectorul vegetal respectiv peste 1 000 000 euro SO pentru sectroul zootehnic Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 30% și nu va depăşi: • achiziții simple și/sau irigații, drenaj, desecare la nivel de fermă – 400.000 Euro • condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof – 1.000.000 Euro • ferme zootehnice (producție primară, inclusiv conditionare) – 1.500.000 Euro • legume și cartofi (producție primară, conditionare și marketing) – 800.000 Euro • legume în spații protejate (producţie primară, conditionare și marketing) – 1.500 000 Euro Pentru cooperative, grupuri de producători și organizații de producători – rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% și nu va depăşi 1.500.000 € indiferent de tipul investiției și de dimensiunea fermei; Intensitatea se va putea majora cu 20 pp suplimentare, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși 70% pentru fermele din categoria I și 90% pentru formele asociative în cazul: • Investiţiilor realizate de tineri fermieri, cu vârsta până la 40 de ani, inclusiv, la data depunerii cererii de finanţare,așa cum sunt definiți la art. 2 al R 1305/2013 sau cei care s-au stabilit în cei 5 ani anteriori solicitării sprijinului, conform anexei II a R 1305 (nu se aplică formelor asociative) • Investițiilor legate de operațiunile prevăzute la art. 28 și art. 29 din R nr. 1305/2013 • Investiții în zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, menționate la art. 32 R nr. 1305/2013. • Investiții colective (se aplică formelor asociative) In cazul combinării IF cu grant, va fi respectată rata maximă a intensităţii sprijinului aplicabilă proiectului/beneficiarului ȋn cauză conform PNDR prin deducerea echivalentului subvenţie brută (ESB) aferent creditului din valoarea grantului. Excepţie fac fermele din sectorul vegetal cu dimensiunea economică peste 500.000 euro SO şi cele din sectorul zootehnic cu dimensiunea economică peste 1.000.000 euro SO pentru care sprijinul combinat (ESB si grant) poate ajunge până la 50% în condiţiile respectării punctului III menţionat anterior. In cazul in care un beneficiar solicita sprijin exclusiv prin intermediul IF pentru un nou proiect de investitii, intensitatea sprijinului nu va fi cumulata cu cea aferenta investitiei prin grant (indiferent daca acesta din urma e combinat cu IF sau nu). In cazul sprijinului prin grant, intensitatea sprijinului stabilita in functie de dimensiunea economica a fermei nu este influentata, pe parcursul implementarii proiectului, in cazul in care beneficiarul dispune de un alt sprijin oferit exclusiv prin instrumentul financiar. Sprijin exclusiv prin intermediul IF: • ESB al creditului acordat prin IF va respecta rata standard a sprijinului public în cadrul submăsurii, respectiv 50% din totalul cheltuielilor eligibile, cu excepţia creditelor pentru finatarea fondului de rulment acordate IMM-urilor afectate de criza sanitară provocată de COVID-19. În cazul proiectelor care includ activităţi de procesare și/sau marketing la nivelul fermei, rata sprijinului aplicabilă întregului proiect este cea specifică sM 4.1 conform Anexei II la R. 1305/2013 cu condiția ca investiția să vizeze propriile produse agricole, iar aceste activități să reprezinte mai puțin de 50% din valoarea eligibilă a proiectului. Această prevedere se aplică și cooperativelor agricole și GP care realizează astfel de investiții pentru membrii săi fermieri iar investiția este amplasată în cadrul exploatației unuia/unora dintre membri. În situația în care nu sunt îndeplinite condițiile de mai sus, investiția în procesare și/sau marketing va respecta prevederile aferente sM 4.2. 8.2.4.3.1. . 8 Posibilitatea de a verifica și a controla măsurile și/sau tipurile de operațiuni 8.2.4.3.1. . . 8 8 Riscul (riscurile) în implementarea măsurilor 8.2.4.3.1. . . 8 8 Măsuri de atenuare 8.2.4.3.1. . . 8 8 Evaluarea globală a măsurii; 8.2.4.3.1. . 8 Metodologia de calculare a cuantumului sprijinului, dacă este relevant 8.2.4.3.1. . 8 Informații suplimentare specifice operațiunii Definirea investițiilor neproductive Definirea investițiilor colective Definirea proiectelor integrate Definirea și identificarea zonelor Natura 2000 eligibile și a altor zone cu mare valoare naturală eligibile Descrierea direcționării sprijinului spre ferme în conformitate cu analiza SWOT efectuată în legătură cu prioritatea menționată la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 Lista noilor cerințe impuse de legislația Uniunii, pentru respectarea cărora se poate acorda sprijin în temeiul articolului 17 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 Decizia nr. 221.983/GC/12.06.2013 Data la care standardul devine obligatoriu 12 iunie 2017 Data la care se încheie perioada de graţie 12 iunie 2018 Tipuri de investiţii Investiții în construcții, echipamente, utilaje și mijloace de transport specializate necesare asigurării unui management durabil al gunoiului de grajd și a altor dejecții animale care să asigure protecția apelor împotriva poluării cu nitrați. Justificare referitoare la necesitatea sprijinului pentru standardele comunitare nou introduse Având în vedere stadiul implementării Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, existenta unor vulnerabilitati la poluarea cu nitrati din surse agricole prin Decizia Comisiei nr. 221.983/GC/12.06.2013 pentru aplicarea planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, Ministerul Mediului si Schimbărilor Climatice și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au aprobat Programul de actiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu o perioadă de valabilitate de 4 ani de la data aprobării, până la 12 iunie 2017. Anterior prezentului Program de acțiune, vechiul program (aprobat prin Decizia 21130/DC/14.10.2010) stabilea ca toate fermele având între 8 -100 UVM din zonele prevăzute în O 1552 /743/2008 să-și prevadă facilități minime obligatorii de gestionare a gunoiului de grajd. Termenul prevăzut de acest program ca dată la care standardul devine obligatoriu (14.10.2010) a beneficiat de o prelungire în cazul fermelor care solicitau sprijin FEADR de încă 36 luni calendaristice (2013). Astfel, investițiile de conformare nu mai sunt eligibile pentru exploatațiile având între 8 -100 UVM din ZVN conform ordinului amintit. Prin noul program din 2013 s-a extins aplicarea măsurilor de protecție a apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole de la ZVN stabilte anterior (aprox. 58% din suprafața țării) la nivelul întregului teritoriu al Romaniei, pentru toți fermierii care dețin sau administrează exploatații agricole și pentru administrațiile publice locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe teritoriul cărora există exploatații agricole. Sprijinul vizat prin această măsură va contribui la îndeplinirea obiectivelor din Programul de actiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole prin susținerea investitiilor pentru management durabil al gunoiului de grajd și a altor dejecții animale care să asigure protecția apelor împotriva poluării cu nitrați și va fi acordat până la încheierea perioadei de grație (12 iunie 2018) permisă de R 1305/2013. Astfel, în contextul noului Program de acțiune 2013, vor fi eligibile investitiile de conformare la cerințele acestui program pentru toate exploatațiile din celelalte zone altele decât cele desemnate anterior prin O 1552 /743/2008 și doar pentru exploatațiile agricole care dețin mai puțin de 8 UVM și sunt situate în ZVN desemnate prin Ordinului comun MM /MADR nr. 1552 /743/2008, cu completările și modificările ulterioare. Deasemenea, se aplică derogarea prevăzută de art. 17(5) din Reg. 1305/2013 conform căreia Dacă sunt relevante, standardele minime pentru eficiența energetică menționate la articolul 13 litera (c) din Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 Dacă este relevantă, definirea pragurilor menționate la articolul 13 litera (e) din Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 8.2.4.3.2. Invesții în exploatații pomicole Submăsură: 8.2.4.3.2. . 8 Descrierea tipului operațiunii În cadrul acestei sub-măsuri, se va acorda sprijin si pentru procesarea la nivelul fermei a produselor agricole din sectorul pomicol, pentru care o combinare a elementelor atât din sub-măsura 4.1 cât şi 4.2 (pe baza art. 17 (1) (a) şi (b) este relevantă,. Exploatațiile vizate pentru acordarea de granturi prin sub-masura 4.1a au o dimensiune economică minimă de 4.000 € SO în cazul reconversiei și înființării plantațiilor pomicole și o dimensiune minimă a suprafețelor pomicole deținute/utilizate de 4000 € SO în cazul achizițiilor simple. Sprijinul va fi acordat în cadrul a trei componente cu alocare distinctă după cum urmează: a) infiintare/extindere/modernizare, plus condiționare și marketing ca si componente secundare b) conditionare si procesare ca şi componentă secundară (modernizare exploataţie) c) utilaje recoltare (modernizare exploataţie) În cazul sprijinului oferit prin IF, intermediarii financiari vor selecta beneficiarii (destinatarii finali) în baza criteriilor economico-financiare incluse în politica de creditare, pentru a asigura viabilitatea economică a investiției. Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub-măsuri este creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înfiinţarea, modernizarea și/sau extinderea unităţilor de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole. Sprijinul acordat prin această sub-măsură va contribui la: • creșterea competitivității, diversificarea producției, creşterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor pomicole; • creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea procesării* fructelor la nivel fermă și a comercializării* directe a produselor obţinute; • dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare; • eficientizarea costurilor de producţie şi protejarea mediului prin promovarea producerii şi utilizării energiei din surse regenerabile în cadrul fermei,reducerea consumului de energie. Operațiuni/Acțiuni eligibile pentru sprijin**: • Investiții în înființarea și modernizarea fermelor pomicole, inclusiv în înființarea și reconversia plantațiilor pomicole, modernizarea parcului de mașini și utilaje agricole, condiţionare. • Investiții în înființarea și modernizarea pepinierelor pomicole, inclusiv în creșterea suprafețelor ocupate de material săditor. • Inființarea și modernizarea unităților de procesare la nivelul fermelor și investiții în vederea comercializării (precum magazinele la poarta fermei sau rulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole), doar ca o componentă secundară a proiectului. • Investiții în producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, cu excepția biomasei (solară, eoliană, cea produsă cu ajutorul pompelor de căldură, geotermală) în cadrul fermei, ca şi componentă secundară în cadrul unui proiect de investiţii sprijinit prin grant, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu; • Investiții în instalații pentru producerea de energie electrică și/sau termică, prin utilizarea biomasei (din deșeuri/produse secundare rezultate din activitatea agricolă și/sau forestieră, atât din ferma proprie cât și din afara fermei), ca şi componentă secundară în cadrul unui proiect de investiţii sprijinit prin grant, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu; • Înființarea şi/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusiv utilităţi şi racordări; • Investiții în scopul îndeplinirii standardelor comunitare în cazul tinerilor fermieri în conformitate cu art 17 (5) al Reg. 1305/2013 în care sprijinul poate fi acordat pe o perioadă maximă de 24 luni de la momentul instalării. • Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu la art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013; Operațiuni/Acțiuni neeligibile pentru sprijin: • Achiziția de drepturi de producție agricolă, de drepturi la plată, animale, plante anuale și plantarea acestora din urmă; • Achiziţia de clădiri, cu excepția cazului în care sprijinul este acordat prin instrument financiar; • Obtinerea de bauturi alcoolice. * Se aplică definițiile pentru prelucrare (procesare) și comercializare (marketing) din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014- 2020. 8.2.4.3.2. . 8 Tip de sprijin Tip de sprijin: Granturi și instrumente financiare 8.2.4.3.2. . 8 Trimiteri la alte acte legislative R (UE) Nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a R (UE) nr. 1083/2006 al Consiliului R (UE) Nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a R (UE) nr. 637/2008 al Consiliului și a R (UE) nr. 73/2009 al Consiliului Recomandarea 2003/361/CE din 6 mai 2003 privind definirea micro- întreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii R (UE) nr. 1242/2008 de stabilire a unei tipologii comunitare pentru exploatații agricole. R Parlamentului European şi al Consiliului (UE) nr. 178/2002 din 28 ianuarie 2002 care stabileşte principiile generale şi cerinţele legii alimentelor, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor şi procedurile privind siguranţa alimentelor R (UE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare R (UE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare R (UE) nr. 1881 din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare R (UE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari Comunicarea Comisiei nr. 2008/C155/02 cu privire la aplicarea art. 87 și 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garanții; Comunicarea Comisiei nr. 2008/C14/02 cu privire la revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de actualizare. R (UE) 2020/2220 al parlamentului european și al consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022 Legislatie Națională Ordonanța nr. 37/ 2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice cu completările și modificările ulterioare. Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei cu completările și modificările ulterioare; Legea nr. 566/2004 a cooperaţiei cu completările și modificările ulterioare. HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului cu modificarile si completările ulterioare. Ordinul nr. 135 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private cu completările şi modificările ulterioare. Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei cu modificările și completările ulterioare. Hotărâre nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, cu modificările și completările ulterioare; 8.2.4.3.2. . 8 Beneficiari 8.2.4.3.2. . 8 Categorii generale de destinatari finali 8.2.4.3.2. . 8 Costuri eligibile unităţilor de procesare la nivelul exploatației. 5 . Achiziţionarea, inclusiv prin leasing, de maşini/utilaje şi echipamente noi, în limita valorii de piaţă a bunului respectiv; 6. Achiziționarea, inclusiv prin leasing, de mijloace de transport compacte, frigorifice, în scopul comercializării produselor în cadrul lanțurilor scurte; 7. Amenajarea, construcția, dotarea spațiilor de desfacere din cadrul exploatației și alte activități de marketing (de exemplu: rulote alimentare); 8. Investiții care vizează îmbunătățirea performanțelor de mediu ale exploatațiilor pomicole (creșterea eficienței energetice a clădirilor, achiziționarea de instalații de producere a energiei regenerabile la nivelul exploatației); 9. Împrejmuirea suprafețelor pe care se realizează investiția, inclusiv realizarea de perdele naturale de protecție 10. Completarea golurilor cu puieți în plantațiile de pomi și arbuști (replantare); 11. Conformarea cu standardele Uniunii Europene, în cazul menționat în art. 17 (5), din R. 1305/2013; 12. Achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu la art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013; 13. Utilități și racordări aferente operațiunilor sprijinite prin submăsură Suplimentar, în cazul sprijinului acordat prin instrument financiar, cheltuielile eligibile pot include: • fondul de rulment in conditiile art 45 (5) din Regulamentul nr. 1305/2013; • TVA, în condițiile prevăzute la art. 37 (11) din Reg. (UE) nr. 1303/2013; • achiziția de terenuri neconstruite și terenuri construite (atunci cand obiectivul principal il reprezinta achizitia terenului) în condițiile art. 4 (1) din Reg. (UE) nr. 480/2014, respectiv în limita a 10% din contribuția Programului plătită destinatarului final prin instrumentul financiar; • achizitia de constructii legate direct de activitatea agricola desfasurata; • mijloace de transport marfa necesare pentru desfasurarea activitatii agricole; • în contextul măsurilor exceptionale de gestionare a crizei determinate de pandemia COVID-19, sprijinul acordat prin instrumentul financiar poate acoperi şi creditele de sine stătătoare pentru finaţarea fondului de rulment. Investițiile prevăzute la punctele 1, 2, 3, 9 și 10, cu excepția drumurilor de exploatare și a cheltuielilor prevăzute în proiectele care se adresează speciilor goji și dud, se vor face pe baza costurilor standard și a contribuției în natură. În cazul drumurilor de exploatare și cheltuielilor prevăzute în proiectele care se adresează speciilor goji și dud se va aplica procedura de achiziții bunuri și servicii a Agenției de Plăți. *Cheltuielile eligibile generale sunt prevăzute și în capitolul 8.1. Cheltuieli neeligibile specifice**: • Cheltuieli cu lucrarile de întreținere a plantațiilor, cu excepția sprijinului acordat pentru finanțarea 8.2.4.3.2. . 8 Categorii generale de costuri eligibile 8.2.4.3.2. . 8 Condiții de eligibilitate În cazul granturilor : 1. Solicitantul să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili 2. Investiția să se încadreze în cel puțin una din acțiunile/operațiunile eligibile prevăzute prin sM 3. Solicitantul să demonstreze capacitatea de asigurare a cofinanțarii investiției 4. Viabilitatea economica a investiției să fie demonstrata în baza documentației tehnico economice 5. Investiția va respecta cerințele privind conformarea cu standarde impuse de legislația națională și UE (cf sectiunii Trimiteri la alte acte legislative si cap 8.1). 6. Investitia trebuie să respecte, la momentul depunerii, Planul Urbanistic Zonal, dacă acest aspect este menționat în certificatul de urbanism; 7. Solicitantul va demonstra, la momentul depunerii proiectului, că a demarat procedura de evaluare de mediu, iar dacă este necesară evaluarea impactului de mediu, procedura de evaluare va fi finalizată înainte de demararea investiției, în conformitate cu legislația în vigoare menționată în cap. 8.1; 8. Investiția trebuie realizată doar în UAT-urile prezente în anexa din Cadrul Național de Implementare aferentă STP și să respecte zonarea speciilor din anexa menționată anterior, exceptând culturile în sere și solarii, plantațiile de goji și dud și pepinierele 9. În cazul înființării și/sau reconversiei solicitantul trebuie să utilizeze, doar material fructifer din categoria biologică certificat sau dintr-o categorie superioară; 10. Pentru pepiniere solicitantul se angajează că materialul rezultat va fi material fructifer sau de înmulțire din categoria biologică certificat sau dintr-o categorie superioară 11. Exploatatia trebuie să respecte dimensiunile economice viabile: o Dimensiunea minimă a suprafeţelor pomicole, inclusiv pepiniere pomicole, deţinute în proprietate sau folosinţă de o exploataţie agricolă trebuie să fie de min 4000 € SO în cazul investiţiilor simple o Pentru investiţiile care presupun reconversie/ înfiinţare plantaţii pomicole/ producerea de material de înmulțire/ material de plantare fructifer dimensiunea economică a exploataţiei agricole trebuie să fie de min 4000 € SO 12. Suprafața înființată/replantată prevăzută prin proiect trebuie să fie echivalentă cu minimum 3000 euro SO pentru toate speciile și sistemele de cultură, inclusiv pepiniere. 13. Contribuția în natură este eligibilă doar cu respectarea condițiilor din art 69 (1) R 1303/2013 14. Dacă proiectul prevede și investiții în sisteme/echipamente de irigaţii la nivelul fermei, acestea sunt eligibile doar cu respectarea condițiilor din secțiunea Alte aspecte relevante pentru înțelegerea măsurii 15. În cazul procesării la nivelul fermei atât materia primă procesată cât și rezultatul procesării trebuie să fie incluse în Anexa I la TFUE. În cazul comercializării, vor fi sprijinite doar produse incluse în Anexa I la TFUE. 16. Investițiile în procesarea la nivelul fermei sunt eligibile doar împreună cu investiții în modernizarea/dezvoltarea fermei (dezvoltarea producției agricole primare), ca și componentă secundară, în scopul adăugării de plus valoare la nivel de fermă, iar minim 70% din materia primă procesată trebuie să provină din exploatația proprie și / sau din exploatațiile membrilor (în cazul formelor asociative). 17. Investițiile în înființarea şi/sau modernizarea instalaţiilor pentru irigaţii şi în producerea energiei din surse regenerabile în cadrul fermei sunt eligibile cu condiția ca acestea să reprezinte o componentă secundară într-un proiect ce are ca scop modernizarea/dezvoltarea fermei (dezvoltarea producţiei agricole primare). 18. Investițiile în instalații al căror scop principal este producerea de energie electrică, prin utilizarea biomasei, trebuie să respecte art 13 (d) din R 807/2014, prin demonstrarea utilizării unui procent minim de energie termică de 10%, 19. Solicitantul va demonstra că profitul mediu anual (ca medie a ultimilor 3 ani fiscali) nu depășește de 4 ori sprijinul solicitat 20. Investițiile necesare adaptării la standardele UE, aplicabile producției agricole realizate de tinerii fermieri care se instalează pentru prima dată într-o exploatație agricolă se vor realiza în termen de max 24 luni de la data instalării (cf art 17 (5) din R 1305/2013) 21. În cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul va prezenta avizul de conformitate cu obiectivele SIDD DD. Alte angajamente: solicitantul nu va reduce dimensiunea economică prevazută la depunerea cererii de finanțare a exploatației agricole pe toată durata de execuție a contractului cu mai mult de 15%. Prin excepție, în cazul pepinierelor marja de fluctuație de maximum 15% a dimensiunii economice poate fi mai mare. Cu toate acestea, dimensiunea economică a exploatației agricole nu va scădea, în nicio situație, sub pragul min de 4.000 SO stabilit prin condițiile de eligibilitate. În cazul sprijinului oferit prin IF, vor fi aplicate condițiile de eligibilitate nr. 2, 8, 14, 15, 18, de mai sus. În contextul măsurilor exceptionale de gestionare a crizei determinate de pandemia COVID-19, sprijinul acordat prin instrumentul financiar poate acoperi fondul de rulment cu respectarea următoarelor condiţii: • solicitantul este un IMM care desfăşoară activități sprijinite prin sub-măsură; în acest scop, cifra de afaceri netă aferentă anului 2019 provenită din aceste activităţi reprezintă peste 50% din cifra de afaceri netă IMM-ului; • solicitantul estimează / a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri nete în anul 2020 şi 2021, comparativ cu anul 2019 de peste 25%. În acest scop, solicitantul prezintă o declaraţie pe proprie răspundere privind cifra de afaceri netă înregistrată/estimată în anul 2020 si 2021, faţă de anul 2019 însoţită de situaţiile financiare sau alte documente relevante solicitate de intermediarii financiari pentru a le permite acestora să realizeze o evaluare privind reducerea estimată/înregistrata de solicitant; • solicitantul prezintă o declaraţie pe proprie răspundere că nu a mai beneficiat de alte forme de sprijin publice naţionale si/sau ale UE derulate pentru a răspunde impactului pandemiei COVID-19 pentru aceleaşi cheltuieli eligibile; • valoarea maximă a creditului este de 200.000 euro; • solicitantul / beneficiarul nu trebuie să prezinte un plan de afaceri nou sau actualizat ori documente și dovezi echivalente care să permită verificarea faptului că sprijinul furnizat prin instrumente 8.2.4.3.2. . 8 Principii în ceea ce privește stabilirea de criterii de selecție În cazul granturilor: • Principiul dimensiunii (ferme mici și medii la momentul solicitării sprijinului)* • Principiul maturitătii proiectului în sensul documetatiei aduse la depunere, și a sustenabilitatii proiectului din perspectiva aspectelor de mediu și managementul riscului • Maturitatea solicitantului în sesul vechimii în desfășurarea activității și vechimea întreprinderii • Principiul asocierii (investiţiile realizate de organizațiile de producători, grupurile de producători,cooperative și de membrii lor); • Principiul proprietății (exploatațiile agricole care dețin în proprietate sau administrare, în cazul entităților publice cu personalitate juridică, terenurile și plantațiile pomicole supuse reconversiei și / terenul pe care se face înființarea de plantații pomicole); • Principiul nivelului de calificare (studii superioare în domeniul proiectului; studii medii în domeniul proiectului); • Principiul vârstei (tinerii de până la 40 ani, inclusiv); • Principiul înființării și sau reconversiei (investiţii care presupun înființare și sau reconversie, inclusiv pepiniere) • Principiul accesului la finantare în sensul prioritizării solicitantilor care nu au beneficiat de fonduri europene pentru dezvoltarea exploatației în PNDR 2014-2020 prin 4.1a și 19.2 • Principiul economiei de apă pentru proiectele care prevăd investiții de modernizare a sistemelor de irigații la nivel de fermă, prin prioritizarea investițiilor care conduc la economii cât mai mari de apă. * În cazul formelor asociative se va avea în vedere numărul de membri care se încadrează în ferme mici și medii Principiile de selecție se vor aplica în funcție de pretabilitatea lor pe fiecare componentă în parte și vor fi detaliate suplimentar în legislația națională subsecventă și vor avea în vedere prevederile art. 49 al R (UE) nr. 1305/2013 urmărind să asigure tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea acestora in conformitate cu prioritațile Uniunii în materie de dezvoltare rurală. De asemenea, principiile de selecție vor asigura dezvoltarea echilibrată a agriculturii din România, ponderea criteriilor de selecție realizându-se în funcție de evoluția șr strategia programului. În cazul sprijinului oferit prin IF (de sine stătător sau combinat cu granturi): Destinatarii finali care vor beneficia de sprijin prin instrumentul financiar de creditare vor fi selectați de către intermediarii financiari în baza criteriilor economico-financiare cuprinse în condițiile de creditare proprii pentru asigurarea viabilității economice a proiectelor de investiții finanțate. 8.2.4.3.2. . 8 Nivelul maxim al sprijinului 8.2.4.3.2. . 8 Sume (aplicabile) și rata sprijinului Valoarea sprijinului Ferme mici (4000-11999 euro SO) – 100.000 – achiziții simple, inclusiv utilaje recoltare – 450.000 euro – proiecte complexe Ferme medii (12000-250000 euro SO) – 200.000 euro – achiziții simple, inclusiv utilaje recoltare – 1.500.000 euro – proiecte complexe Ferme mari (peste 250000 euro SO), ferme care obțin material de înmulțire și plantare fructifer și forme asociative – 300.000 – achiziții simple, inclusiv utilaje recoltare – 1.500.000 euro – proiecte complexe Intensitatea sprijinului • intensitatea este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile Pentru fermele mici, medii și pentru obținerea de material de înmulțire și material de plantare fructifer intensitatea se va putea majora, cu 20 de pp, însă rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăși 70%, pt: • Investiţii realizate de tinerii fermieri, de până la 40 de ani, inclusiv, la data depunerii CF (cf art 2 R 1305 sau care s-au instalat in ultimii 5 ani anterior solicitării sprijinului, cf Anexei II a R 1305/2013)* • Investiții legate de operațiunile prevăzute la art 28 și art 29 din R 1305/2013 • Zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, cf. art. 32 Pentru fermele mari intensitatea este de 50%. În cazul formelor asociative intensitatea se va putea majora, cu câte 20 de pp, însă rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăși 90%, pentru: • Investiții colective • Investiții legate de operațiunile prevăzute la art 28 și art 29 din R 1305/2013 • Zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, menționate la art 32 În cazul combinării IF cu grant, va fi respectată rata maximă a intensităţii aplicabilă proiectului/beneficiarului ȋn cauză conform PNDR prin deducerea echivalentului subvenţie brută (ESB) aferent creditului din valoarea grantului. In cazul in care un beneficiar solicita sprijin exclusiv prin intermediul IF pentru un nou proiect de investitii, intensitatea sprijinului nu va fi cumulata cu cea aferenta investitiei prin grant (indiferent daca acesta din urma e combinat cu IF sau nu). In cazul sprijinului prin grant, intensitatea sprijinului stabilita in functie de dimensiunea economica a fermei nu este influentata, pe parcursul implementarii proiectului, in cazul in care beneficiarul dispune de un alt sprijin oferit exclusiv prin instrumentul financiar. În cazul proiectelor care includ activităţi de procesare și/sau marketing la nivelul fermei, rata sprijinului aplicabilă întregului proiect este cea specifică sM 4.1 conform Anexei II la R. 1305/2013 cu condiția ca investiția să vizeze propriile produse agricole, iar aceste activități să reprezinte mai puțin de 50% din valoarea eligibilă a proiectului. Această prevedere se aplică și cooperativelor agricole și GP care realizează astfel de investiții pentru membrii săi fermieri iar investiția este amplasată în cadrul exploatației unuia/unora dintre membri. În situația în care nu sunt îndeplinite condițiile de mai sus, investiția în procesare și/sau marketing va respecta prevederile aferente sM 4.2a, referitoare la intensitatea sprijinului. In cazul granturilor, costurile eligibile per ha de plantație pomicolă se vor baza pe valorile costurilor standard . Valoarea eligibilă a proiectului va respecta plafoanele maxime și intensitățile sprijinului. Contribuția privată a beneficiarului poate fi reprezentată de contribuția în natură sub forma lucrărilor în regie proprie, evaluate, de asemenea, pe baza costurilor standard pt lucrări. Sprijinul se va acorda sub forma costurilor standard și a contribuției în natură doar pt operațiunile detaliate în anexa atașată acestei secțiuni. Metodologia de calcul este detaliată în tabelul cu valori pentru costuri standard și contribuția în natură. În cazul sprijinului numai prin intermediul IF: • ESB al creditului acordat prin IF de creditare va respecta rata standard a sprijinului public în cadrul sM, respectiv 50% din totalul cheltuielilor eligibile cu excepţia creditelor pentru finatarea fondului de rulment acordate IMM-urilor afectate de criza sanitară provocată de COVID-19. 1. Valori costuri standard si contributie in natura 2. Valori costuri standard si contributie in natura 8.2.4.3.2. . 8 Posibilitatea de a verifica și a controla măsurile și/sau tipurile de operațiuni 8.2.4.3.2. . . 8 8 Riscul (riscurile) în implementarea măsurilor 8.2.4.3.2. . . 8 8 Măsuri de atenuare 8.2.4.3.2. . . 8 8 Evaluarea globală a măsurii; 8.2.4.3.2. . 8 Metodologia de calculare a cuantumului sprijinului, dacă este relevant 8.2.4.3.2. . 8 Informații suplimentare specifice operațiunii Definirea investițiilor neproductive Definirea investițiilor colective Definirea proiectelor integrate Definirea și identificarea zonelor Natura 2000 eligibile și a altor zone cu mare valoare naturală eligibile Descrierea direcționării sprijinului spre ferme în conformitate cu analiza SWOT efectuată în legătură cu prioritatea menționată la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 Lista noilor cerințe impuse de legislația Uniunii, pentru respectarea cărora se poate acorda sprijin în temeiul articolului 17 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 Dacă sunt relevante, standardele minime pentru eficiența energetică menționate la articolul 13 litera (c) din Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 Dacă este relevantă, definirea pragurilor menționate la articolul 13 litera (e) din Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 8.2.4.3.3. Sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole Submăsură: 8.2.4.3.3. . 8 Descrierea tipului operațiunii Sprijinul prin această sub-măsură se acordă întreprinderilor care realizează investiţii corporale şi necorporale pentru procesarea şi marketingul* produselor agricole cuprinse în Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene (TFUE), cu excepția produselor pescărești, pentru: • înfiinţarea, extinderea și / sau modernizarea unităţilor de procesare, inclusiv a componentelor de colectare, depozitare, condiționare, comercializare pentru plantele proteaginoase; • extinderea și/sau modernizarea unităţilor de procesare, inclusiv a componentelor de colectare, depozitare, condiționare, comercializare pentru alte tipuri de materii prime; • introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese; • aplicarea măsurilor de protecţia mediului inclusiv scăderea consumului de energie și a emisiilor GES; • promovarea investiţiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile; • creşterea numărului de locuri de muncă. Sprijinul va fi acordat în cadrul a două componente cu alocare distinctă după cum urmează: a) sM4.2 “Sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole” (modernizare) b) sM4.2 “Sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole” – investitii noi SOIA/PROTEICE (investiții noi, extindere și modernizare) Rezultatul procesării produsului agricol trebuie să fie produs Anexa I. In ceea ce priveste sprijinul prin instrumente financiare acordat in cadrul acestei submăsuri, acesta se va acorda potrivit prevederilor art. 17, alin 1, lit (b). *Se aplică definițiile pentru prelucrare (procesare) produse agricole si comercializare produse agricole (marketing) din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020 din JO nr.C 204/2014, detaliate în capitolul 8.1 Operatiuni/Actiuni eligibile pentru suport: Sprijinul va fi acordat pentru: Investiţii în active corporale din sectorul agro-alimentar pentru: • Înființarea, extinderea și/sau modernizarea, dotarea unităților de procesare plante proteaginoase ca materie prima de bază, inclusiv investiții privind colectarea materiei prime, depozitarea materiei prime/produselor finite, marketingul produselor (ex. etichetare, ambalare), precum și investiții pentru comercializarea produselor doar ca o componentă secundară a proiectului; • Extinderea și/sau modernizarea , dotarea unităților de procesare pentru alte produse decât plantele proteaginoase, inclusiv investiții privind colectarea materiei prime, depozitarea materiei prime/produselor finite marketingul produselor (ex. etichetare, ambalare), precum și investiții pentru comercializarea produselor, doar ca o componentă secundară a proiectului; • Extinderea și/sau modernizarea de rețele locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare și capacități de ambalare, comercializare; • Îmbunătăţirea controlului intern al calităţii și conformarea cu noile standarde impuse de legislația europeană pentru prelucrarea și comercializarea produselor agro-alimentare; • Producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, valorificarea energetică a biomasei, geotermală), a energiei produsă cu ajutorul pompelor de căldură, în cadrul unității în care se desfășoară o activitate eligibilă prin submăsură, exclusiv pentru consumul propriu, doar ca o componentă secundară a proiectului ; • Îmbunătățirea eficienţei energetice a clădirilor în care se desfășoară o activitate eligibilă în cadrul submăsurii, doar ca o componentă secundară a proiectului. Investiții în active necorporale pentru: • Organizarea şi implementarea sistemelor de management a calităţii şi de siguranţă alimentară, dacă sunt în legătură cu investiţiile corporale ale proiectului; • Achiziționarea de tehnologii (know‐how), patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului; • Achiziţionarea de software, identificat ca necesar în documentația tehnico-economică a proiectului. In ceea ce priveste sprijinul prin instrumente financiare acordat in cadrul acestei submasuri, acesta se va acorda potrivit prevederilor art. 17, alin 1, lit (b). Acțiuni neeligibile • Producția de biocombustibili și peleți pentru comercializare; • Investiţiile pentru unităţi de ecarisaj; • Producţia și comercializarea produselor vinicole sprijinite prin Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, cu modificările și completările ulterioare și Programul Național de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2019-2023, cu modificările și completările ulterioare; • Procesarea produselor pescărești; • Colectarea, conditionarea,procesarea, comercializarea exclusivă a fructelor și produselor din fructe 8.2.4.3.3. . 8 Tip de sprijin Tip de sprijin: Granturi și instrumente financiare 8.2.4.3.3. . 8 Trimiteri la alte acte legislative Legislație UE R (UE) nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Rui (UE) nr. 1083/2006 al Consiliului Recomandarea 2003/361/CE din 6 mai 2003 privind definirea micro-întreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii. R (UE) nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare cu modificarile si completarile ulterioare, R (UE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală cu modificarile si completarile ulterioare; R (UE) nr. 854/2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman cu modificarile si completarile ulterioare R (UE) nr. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor cu modificarile si completarile ulterioare, R (UE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare cu modificarile si completarile ulterioare .Comunicarea Comisiei nr. 2008/C155/02 cu privire la aplicarea art. 87 și 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garanții; Comunicarea Comisiei nr. 2008/C14/02 cu privire la revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de actualizare, R (UE) nr. 2220/2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022 R (UE) nr. 73/2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii cu completările și modificările ulterioare, Legea 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu completările și modificările ulterioare OUG 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 566/2004 a cooperatiei cu completările și modificările ulterioare, Ordonanța nr. 37/ 2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice cu completările și modificările ulterioare, Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, cu modificările și completările ulterioare Ordinul nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei cu modificările și completările ulterioare Ordinul 10/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte procedura pentru marcarea şi certificarea sanitară veterinară a cărnii proaspete şi marcarea produselor de origine animală destinate consumului uman cu modificările și completările ulterioare Ordinul 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală cu modificările și completările ulterioare. Ordin 57 din 2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitară veterinară a unităţilor care produc, procesează, depozitează, transportă şi/sau distribuie produse de origine animal cu modificările și completările ulterioare. 8.2.4.3.3. . 8 Beneficiari 8.2.4.3.3. . 8 Categorii generale de destinatari finali 8.2.4.3.3. . 8 Costuri eligibile proteaginoase; • Construcţia și dotarea clădirilor unităților de procesare, inclusiv pentru componentele de colectare, conditionare, depozitare în cazul –investițiilor de extindere și modernizare care vizează alte tipuri de produse decât plantele proteaginoase; • Achiziţionarea, inclusiv în leasing de utilaje noi, instalaţii, echipamente şi mijloace de transport specializate în scopul colectării materiei prime și/sau comercializării produselor agro-alimentare; • Cheltuieli generate de extinderea și/sau modernizarea de rețele locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare și capacități de ambalare comercializare; • Cheltuieli generate de îmbunătățirea controlului intern al calității și conformarea cu noile standarde** impuse de legislația europeană pentru procesarea și comercializarea produselor agro- alimentare; • Cheltuieli aferente marketingului produselor obținute (ex. etichetare, ambalare); • Cheltuieli aferente comercializării produselor; • Cheltuieli generate de investițiile în producerea de energie regenerabilă, eficiență energetică, precum și alte investiții care contribuie la reducerea emisiilor de GES; • Cheltuieli generate de investițiile în active necorporale. *Cheltuielile eligibile generale sunt prevăzute în secțiunea 8.1. **Cheltuielile vor fi eligibile începând cu momentul apariției de noi standarde în domeniul agro-alimentar, înainte să devină obligatorii pentru unitatea de procesare. Suplimentar, în cazul sprijinului acordat prin instrument financiar, cheltuielile eligibile pot include: • fondul de rulment in conditiile art. 45 (5) din Regulamentul nr. 1305/2013; • TVA, în condițiile prevăzute la art. 37 (11) din Reg. (UE) nr. 1303/2013; • achiziția de terenuri neconstruite și terenuri construite (atunci cand obiectivul principal il reprezinta achizitia terenului) în condițiile art. 4 (1) din Reg. (UE) nr. 480/2014 respectiv in limita a 10% din contribuția Programului plătită destinatarului final prin instrumentul financiar, • achizitia de constructii legate direct de activitatea desfasurata; • achizitia de instalatii al caror scop principal este producerea de energie electrica din biomasa, cu respectarea prevederilor art 13 (d) din Regulamentul nr. 807/2014; • mijloace de transport marfa necesare pentru desfasurarea activitatii unitatii de procesare; • în contextul măsurilor exceptionale de gestionare a crizei determinate de pandemia COVID-19, sprijinul acordat prin instrumentul financiar poate acoperi şi creditele de sine stătătoare pentru finanţarea fondului de rulment. Cheltuieli neeligibile* specifice: • Cheltuieli generate de investițiile neeligibile; • Achiziționarea de clădiri, cu excepția cazului în care sprijinul este acordat exclusiv prin instrument financiar. *Cheltuielile neeligibile generale sunt prevăzute în capitolul 8.1. 8.2.4.3.3. . 8 Categorii generale de costuri eligibile 8.2.4.3.3. . 8 Condiții de eligibilitate În cazul granturilor: • Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili; • Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una din acțiunile/operațiunile eligibile prevăzute prin sub – măsură; • Investitia trebuie să respecte, la momentul depunerii, Planul Urbanistic Zonal, dacă acest aspect este menționat în certificatul de urbanism; • Sprijinul va fi limitat la investiții în procesarea produselor agricole incluse în lista cuprinsă în Anexa I la TFUE în scopul obținerii de produse Anexa I; ȋn ceea ce priveşte IF combinat cu grant sunt eligibile exclusiv investiţiile în scopul obținerii de produse Anexa I; • Investițiile în instalații al căror scop principal este producerea de energie electrică prin utilizarea biomasei trebuie să respecte prevederile art. 13 (d) din R.807/2014, prin demonstrarea utilizării unui procent minim de energie termică de 10%; • Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de asigurare a cofinanțării investiției; • Viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrată în baza prezentării documentației tehnico-economice; • Solicitantul nu trebuie să fie în dificultate, în conformitate cu legislația în vigoare; • Solicitantul va demonstra, la momentul depunerii proiectului, că a demarat procedura de evaluare a impactului preconizat asupra mediului, iar dacă este necesară evaluarea impactului asupra mediului, procedura de evaluare va fi finalizată înainte de demararea investiției , în conformitate cu legislația în vigoare menționată în cap. 8.1; • Investiția va respecta prevederile legislației în vigoare din domeniul sănătate publică, sanitar- veterinar și siguranță alimentară; • Solicitantul va demonstra ca profitul mediu anual (ca medie a ultimilor trei ani fiscali) nu depășește de 4 ori valoarea sprijinului solicitat. • În cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul va prezenta avizul de conformitate cu obiectivele SIDD DD. În cazul sprijinului oferit prin instrument financiar: • Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una din acțiunile/operațiunile eligibile prevăzute prin sub – măsură; În contextul măsurilor exceptionale de gestionare a crizei determinate de pandemia COVID-19, sprijinul acordat prin instrumentul financiar poate acoperi fondul de rulment cu respectarea următoarelor condiţii: • solicitantul este un IMM care desfăşoară activități sprijinite prin sub-măsură (conform listei de coduri CAEN eligibile); în acest scop, cifra de afaceri netă aferentă anului 2019 provenită din aceste activităţi reprezintă peste 50% din veniturile IMM-ului; • solicitantul estimează / a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri nete în anul 2020 şi 2021, comparativ cu anul 2019 de peste 25%. În acest scop, solicitantul prezintă o declaraţie pe proprie răspundere privind cifra de afaceri netă înregistrată/estimată în anul 2020 si 2021, faţă de anul 2019 însoţit de situaţiile financiare sau 8.2.4.3.3. . 8 Principii în ceea ce privește stabilirea de criterii de selecție În cazul granturilor: • Principiul produsului cu înaltă valoare adăugată (ex. produse care participă la scheme de calitate recunoscute la nivel național, european etc); • Principiul sectorului prioritar în sensul prioritizării sectoarelor cu deficit conform balanței comerciale (procesare carne, produse lactate, procesare cereale, colectare, depozitare/procesare legume, cartofi , procesare plante proteaginoase); • Principiul maturității proiectului în sensul disponibilității la depunerea proiectului a autorizațiilor /avizelor care să permită demararea acestuia, precum și a sustenabilității proiectului din perspectiva aspectelor de mediu; • Principiul maturității solicitantului în sensul vechimii întreprinderii și a vechimii în desfășurarea activității; • Principiul accesului la finantare în sensul prioritizării solic