Negociere | Exercitii si Jocuri / Discutii / Argumente / Confruntari

1) “Cum stai/ Unde te afli? ”
Un exercitiu despre discutii pentru a începe sa te gândesti la diferite probleme.
Materialele necesare :
– Camere suficiente pentru ca grupul sa se împarta în grupuri mai mici de aprox.
10 persoane
– Flipchart pe care vor fi scrise afirmatii, una pe fiecare pagina
– Doua simboluri care sa semnifice “DA” si “NU” si sa fie lipite pe doi pereti
opusi.
Marimea grupului :
Cel putin 5 si maxim 10 care sa lucreze împreuna. Lucrând în numar nelimitat în
grupuri mici este posibil ca prezentarea rezultatelor sa fie structurata tot în grupuri mai
mici si sa nu fie necesara o expunere totala. Singurul numar care sa limiteze poate fi cel
al mediatorilor si spatiile de desfasurare.
Timpul :
Timpul total sa fie între 30 si 60 de minute, depinzând de numarul afirmatiilor ce
sunt puse în discutie. Cum nu este nevoie sa se traga concluzii, timpul poate fi limitat la 5
– 10 minute pentru o discutie si discutiile pot fi întrerupte oricând în functie de timp.
Pas – cu – pas :
Pregatiti un numar de afirmatii (aprox.5 – 10) care sa atinga aspecte diferite ale
unei probleme pe care doriti sa o dezbateti cu participantii. O afirmatie buna poate fi :
– sa se foloseasca anumite cuvinte pe care sa le înteleaga toata lumea
– sa fie formulata în asa fel încât sa nu exite discutii despre ceea ce înseamna
– este o afirmatie clara (“Deci nu poate fi vorba despre o cultura nationala” sau
nici asa “S–ar putea referi la ceva despre cultura nationala, dar arata ca si cum nu ar fi “)
– afirmatia sa nu fie evidenta în totalitate (“ Pamântul are forma unei mingi “
nu este o afirmatie buna în acest scop)
– invita participantii sa fie sau nu de acord atingând un aspect crucial (nu trei!!)
ale problemei ce ar trebui sa fie discutata (“nu exista asa ceva ca si cultura natoinala” si
nu “Cultura nationala nu exista , fiecare genertie are propria cultura” aceasta ultima
afirmatie ar foi mai bine sa fie împartita în doua) .
O buna tehnica ar fi pentru alegerea afirmatiilor ca echipa sa se gândeasca la ce
crede ca este mai important de discutat, de exemplu cultura. Odata ce s-a facut lista cu
temele ce urmeaza a fi discutate, încercati sa priviti la cei doi poli opusi ai discutiei, adica
unde se poate ajunge cu discutiile. În final exprimati o afirmatie pentru fiecare discutie
care sa puna un echilibru între posibilele extreme ale disutiei. Încercati ca afirmatia sa nu
duca undeva spre un punct extrem dar nici sa determine participantii sa fie de acord (deci
evitati cuvintele care sa permita relativitate si confuzie “poate ca, decât sa…”) .
Pentru fiecare grup care este trebuie pregatit un flip–chart cu toate afirmatiile
scrise deja, câte una pe rând astefl ca participantii sa le vada treptat pe fiecare.
Pregatiti câte o camera pentru fiecare grup, folositi : flip–chartul si semnele
pentru DA si NU sa fie fixate în camera pe pereti opusi. Nu uitati fiecare grup trebuie sa
contina minimum 5 si maximum 10.
Introduceti exercitiul participantilor. O afirmatie urmeaza sa le fie prezentata.
Apoi sunt rugati ca fiecare sa treaca în partea camerei corespunzatoare cu parerea lor.
(daca sunt de acord vor sta în partea Da, iar daca nu sunt de acord vor alege semnul sub
care vor sta indicat de simbolul Nu) . Fiecare trebuie sa aleaga o varianta, nu exista ca
cineva sa aibe o alta parere. Dupa aceasta participantii sunt rugati sa argumenteze
alegerea lor. Daca pe parcurs unele argumente vor reusi sa le schimbe alegerea
participantilor acestia se pot muta liber dintr-o parte în alta.
Scoateti în evidenta faptul ca exercitiul este un stimulent pentru a determina
partcicipantii sa se gândeasca la subiect, strângeti tot felul de argumentesi confruntasile
cu diversitatea de opinii. Oricum fiecare trebuie sa încerce sa convinga cu propriile
argumente, nu este o rusine ca cineva sa fie convins de argumentele aduse de altcineva
sau sa îsi schimbe parerea de mai multe ori în timpul disutiilor.
Începeti exercitiul prin a arata prima afirmatie. Dati-le oamenilor timp sa citeasca
si sa înteleaga expresia. Adesea participantii vor pune întrebari pentru o mai buna
întelegere. Daca nu s-a înteles veti raspunde în asa masura încât sa nu oferiti argumente
pro sau contra afirmatiei.
Rugati participantii sa îsi aleaga partea unde vor sa stea si sa explice deciziile lor.
Daca este nevoie puteti stimula discutiile prin a pune întrebari directe despre ceea ce
simt, dar de obicei discutiile vor demara singure. Ca si mediator trebuie sa aveti grija ca
fiecare participant sa poata vorbi si sa nu existe un monopol detinut de anumite persoane
în toata discutia.
Scopul exercitiului nu este de a ajunge toata lumea la un consens. Decideti chiar
voi când este momentul încheierii discutiei si sa treceti la urmatoarea discutie. Aceasta
poate sa fie atunci când discutiile sunt aprinse- deoarece începutul jocului poate sa fie
doar un începutul unui proces de gandire. Treceti prin toate discutiile urmând rutina.
Când ati terminat permiteti participantilor sa îsi clarifice ideile, sa exprime ceea ce au
simtit. Daca exista vreo tema care sa fie foarte controversata, astefl încât participanâii sa
nu realizeze faptul ca fiecare are dreptul la propria parere, notati acest lucru în program
pentru a va aduce aminte.
Pasul optional 2
Dupa ce au fost disuctate toate temele întoarceti-va rând pe rând la fiecare. Lasati
timpul necesar pentru reformularea parerilor astfel încât sa se cada de acord la fara a
schimba scopul caruia servea afirmatia. Dati-le timp participantilor timpul pentru a
analiza afirmatiile, asigurându-va ca nu exita doar doua variante : a fi sau nu de acord.
Meditare si evaluarea :
Adesea acest exercitiu nu necesita o evaluare profund emotionala. Totusi ar fi
bine sa puneti câtev aîntrebari grupului :
– De ce a fost atât de greu sa sa ajungeti la întelegere la anumite afirmatii? De
ce cu altele a fost mai usor?
– Unii participanti au o parere mai sigura pentru unele teme decât pentru altele?
De ce?
– Exita anumite afirmatii asupra carora participantii ar dori sa insiste mai mult?
Daca lucrati cu un grup multilingual, acest exercitiu poate determina stimularea
discutiei : importanta si puterea limbajului, în special si provocarile în a fi de acord
asupra unui text într-un asemenea grup.
Efectele acestei metode :
Se poate folosi în areale vaste de domenii cu influente diferite, cu subiecte pe care
grupul le-a auzit de ceva vreme deja, exercitiul demonstrând a fi începutul unei dezbateri
de a lungul seminarului. Aceasta s-a întâmplat în timpul unor seminarii de educatie
interculturala, cu participanti care au avut de-a face cu aceste teme si înainte de curs. În
aceasta situaâie majoritatea participantilor au o parere foarte clara despre aceste teme si
este o provocare pentru a determina grupurile mai mici sa asculte argumentele unora si sa
puna sub întrebare propriile idei si opinii.
În alt curs afirmatiile au reprezentat întrebari privitoare la training. Multi dintre
participanti nu au discutat aceste probleme mai mult decât superficial, deci exercitiul va
determina participantii sa gaseasca noi idei. Aici provocarea este de fapt o consecinta
pentru determinarea afirmatiei sa aibe un sens practic si nu doar idei teoretice.
Puteti sa gasiti mai multe afirmatii din revista “Coyote” care are un articol
regulat.
2) “ Puteti face obiect de schimb principiile/valorile? ”
Un exercitiu despre schimbarea si negocierea valorilor.
Materialele necesare :
?? o camera suficient de mare pentru participanti ca sa aibe mobilitatea
necesara
?? carti de carton, pe fiecare sa fie scris câte o afirmatie (ex. “Majoritatea
oamenilor nu sunt de încredere”, “Oamenii trebuie sa traiasca în orice mod, în completa
armonie cu cu natura”,etc.) . Suficiente carti pentru ca fiecare participant sa aibe opt
carti. Pot fi si copii, dar trebuie sa existe cel putin 20 de carti cu principii diferite.
Marimea grupului :
Cel putin 8 si maxim 35 de participanti
Timpul :
Timpul necesar va varia, dar este estimat între 1 si 2 ore ( aproximativ 10 minute
pentru a explica exercitiul, 20 se minute de schimb, între 20 si 60 deminute de
compromisuri si înca 30 de minute pentru dezbatere. Variatii sunt posibile ce vor necesita
mai mult timp (ex. Lasati mai mult timp si spatiu pentru partea cu negocieri ) .
Pas – cu – pas :
Pregatiti cartile cu înscrisuri. Asigurati-va ca acestea sa contina principii inspirate
din credinte stravechi, despre ce reprezinta binele si raul. De asemenea, încercati sa va
asigurati ca fiecare maxima sa fie sustinuta de cel putin unul dintre participanti. Dupa ce
ati explicat exercitiul participantilor, da-ti participantilor cartile la întâmplare astfel încât
fiecare sa aibe cel putin 8 carti. Rugati participantii sa mareasca numarul valorilor fîcând
schimb de carti între ei. Nu exista obligatia ca schimbul sa se efectueze de 1 la 1, singura
lege este ca nimeni sa nu termine cu mai putin de 2 carti.
Odata ce schimbul a luat sfârsit, rugati participantii sa se grupeze în funtie de
cartile similare pe care le poseda. Ar trebui sa discute despre ceea ce au în comun. Daca
doriti, puteti sa îi rugati sa se concentreze la provenienta acestor valori si de ce sunt
asemanatoare.
Apoi rugati-i sa gaseasca participanti care au carti cu continut cât mai variat.
Aceste perechi sunt rugate sa formuleze unele valori la care sa fie ambele de acord, pe
baza a ceea ce contin cartile. Desi participantii sunt tentati sa simplifice compromisurile
gasite prin a aduce în discutie afirmatii cât mai abstracte sau foarte apropiate de înteles
ori fara importanta, motivatii sa fie cât mai concreti posibil în discutie.
Terminati exercitiul atunci când considerati ca majoritatea perechilor au ajuns la
cel putin doua sau trei compromisuri privind maximele lor.
Tineti apoi cu tot grupul o sedinta de evaluare.
Reflectie si evaluare :
Întrebarile ce urmeza pot fi intersant de adresat în timpul evaluarii :
– cum s-au simtit participantii în timpul exercitiului ?
– A fost usor sa se faca schimb de principii?
– Ce a determinat sa fie greu sau usor?
– Au aflat ceva interesant participantii despre propriile lor valori – si de unde
provin acestea?
– Cum a fost determinarea unui compromis între mai multe valori?
– Ce ati considerat ca fiind dificil în mod expres?
– Cum se poate ajunge la compromis privind principiile?
Daca doriti puteti sa legati aceste discutii cu reflectarea asupra rolului unor valori
promovate prin intermediul schimbului intercultural. Principiile sunt adesea vazute ca si
“fondatoare” de cultura, lumea le considerându-le adesea ca fiind adânc înradacinate si de
aceea majoritatea oamenilor le considera dificil de negociat. Cum am putea atunci sa
traim într-un mod intercultural? Exista anumite valori comune cu care toata lumea este
de acord? Cum putem trai împreuna daca nu suntem de caord în privinta unor principii?
Ce fel de “aranjamente viitoare” puteti face?
Efectele aceastei metode :
Aceasta metoda a fost utilizata în diferite grupuri. S-a dovedit a fi benefica în
grupurile care nu au fost confruntate foarte adesea cu schimburile interculturale si
functioneaza ca un început benefic asupra reflectiei privitor principiile. Formularea
principiilor pe carti este foarte importanta – câteva dintre acestea s-au dovedit a fi prea
apropiate (fiecare fiind de caord cu ele) , ceva prea specific. Cel mai bine este sa se
discute în echipa despre aceste valori si sa se determine daca este posibila o mare
varietate de pareri asupra valorilor subliniate prin carti.
3) “Abigale”
Discutând despre o poveste de dragoste trista : “Cine e cel rau, cine e cel bun ? ”
Materialele necesare :
Fiecare participant va primi câte o copie a povestii urmatoare :
Abigail îl iubeste pe Tom care locuieste pe partea cealalta a râului. Un potop a
darâmat toate podurile de-a lungul râului si a lasat doar o singura barca plutind. Abigail
îl roaga pe Sinbad, proprietarul barcii, sa o duca pe malul celalat al râului. Sinbad este
de acord dar insista ca Abigail sa se culce cu el în schimb.
Abigail nu stie ce sa faca si fuge la mama ei pe care o întreaba ce ar trebui sa
faca. Mama ei îi spune ca nu doreste sa intervina în problemele sale.
În dispererea sa Abigail se culca cu Sinbad, care dupa aceea o trece râul. Abigail
alearga fericita la Tom si îl îmbratiseaza, apoi îi spune tot ceea ce s-a întâmplat. Tom o
împinge fara menajamente si Abigail fuge.
Nu departe de casa lui Tom, Abigail îl întâlneste pe John, prietenul cel mai bun al
lui Tom. Ea îi spune tot ceea ce s-a întâmplat si lui. John îl loveste pe Tom pentru ceea
ce i-a facut ei si pleaca cu ea.
– Spatiu suficient pentru participanti sa lucreze individual, în grupuri mai mici
de 4 – 5 , apoi pentru evaluare.
Marimea grupului :
Cel putin 5 participanti si cel mult 30 ( grupuri mai mari pot fi împartite si sa se
faca pâna si evaluarea separat) .
Timpul :
Total între 1 ora si 15 minute sau 2 ore si 15 minute :
– 5 minute introducere
– 10 minute citire individuala si apreciere
– 30 – 45 minute munca în echipa
– (optional) 30 de minute pentru un grup mai mare
– 30 – 40 de minute pentru discutia de evaluare
Pas – cu – pas :
Introduceti exercitiul participantilor ca fiind unul ce vrea sa scoata în evidenta
diferite aspecte morale. Rugati fiecare participant sa citeasca povestea individual si sa
categoriseasca fiecarui personaj trasasturile (Abigail, Tom, Sinbad, mama lui Abigail si
John) în functie de comportamentul lor : Cine s–a comportat cel mai rau? Cine a urmat?
Etc. Dupa ce majoritatea participantilor au treminat caracterizarea lor, rugati-i sa se
grupeze în 3-6 participanti si sa discute despre ceea ce au perceput ei din comportamentul
personajelor. Sarcina grupurilor este de a realiza o lista comuna cu care fiecare
participant din grupul respectiv sa fie de acord. Rugati-i sa evite metodele matematice
pentru a întemeia lista, ci aceasta sa fie întemeiata mai degraba pe baza unei întelegeri
reciproce despre ceea ce este bine si ce este rau.
Dupa ce grupurile si–au întocmit listele, puteti ca aceasta faza sa se repete
optional adica sa se aduca câte doua grupuri ca sa se formezegrupuri de marime medie
(daca faceti acest lucru, nu faceti grupurile mai mari de 4 persoane) . Evaluati exercitiul
la discutia finala aducând toate rezultatele si discutati asemanarile si diferentele între ele.
Continuati discutia întrebând partcicipantii ce i-a determinat sa ajunga la astfel de
caracterizari. Cum au reusit sa decida ca gesturile personajelor au fost bune sau rele ?
Meditarea si evaluarea :
Scopul evaluarii este determinarea valorilor relevante pentru noi, care ne-au
determinat sa ne gândim ce e bine si ce e rau. Dupa ce s-a stabilit acest aspect, urmatorul
pas este de a observa cât de usor sau de greu este sa negociezi despre valori atunci când
trebuie întocmita o lista comuna. Puteti sa întrebati participantii cum au reutit sa faca o
lista comuna – care au fost argumentele care au reusit sa îi convinga de ce si unde s-a
creat granita de a fi capabili sa-i întelegem sau sa îi ascultam pe ceilalti.
O posibila continuare poate sa fie încercarea de a privi înapoi sa aflam cum am
învatat ce e bine si ce e rau – ce ne spune acest lucru despre ce avem în comun si ce
difera de ceilalti.
Efectele acestei metode :
Abigail este un exercitiu adesea utilizat pentru a pregati participantii pentru un
schimb intercultural pentru propria experienta. Este folositor atunci când se introduce
conceptul abstract al valorii oamenilor, din moment ce participantii sunt pusi într – o
situatie în care ei trebuie sa utilizeze principiile valorice pentru a face caracterizarile. O
variatie a exercitiului este de a fi jucat în forma actuala, apoi se poate cu o poveste
diferita, în care femeile sa devina barbati si vice-versa. Este posibila aceasi carcaterizare?
De ce se schimba lucrurile?
Sunt posibile mai multe variante : introduceti vârsta personajelor si discutati în
jurul acesteia, faceti-i pe toti sa aibe acelati sex, inclusiv un mediu etnic sau national. Si
apoi priviti cum schimbarile din poveste detemina diferente de caracterizare si de ce.
Pentru a obtine rezultatele cele mai bune cu acest exercitiu, este esential sa
stabiliti o atmosfera deschisa în care fiecare carcaterizare a povestirii este acceptata si sa
nu judecati participantii pentru argumentele pe care acestia le aduc si ni se par ciudate sau
inoportune pentru noi.
4) CULTIONARY
Care este prima dumneavoastra impresie despre cineva din alta tara?
Cum ati transpune-o într-un desen?
Daca va place desenul atunci va va placea si mai mult “cultionary”
Teme
Imagini, stereotipuri si prejudecati
Scopuri:
?? Sa ne folosim si sa analizam stereotipurile si prejudecatile
?? Sa ne folosim de imaginile pe care le avem despre grupurile minoritare
?? Sa întelegem cum actioneaza stereotipurile
Pregatirea
?? O lista cu lucrurile pe care trebuie sa le deseneze participantii
?? O panoplie si marker pentru a nota rezultatele
?? Foi de hârtie A4 si creioane
?? Scotch sau ace de gamalie pentru expunerea desenelor
Timp
45 min-2 ore (depinde de marimea grupului)
Numarul participantilor
Oricâti
Instructiuni
1. E nevoie de echipe de trei sau patru persoane
2. Echipele sa-si ia foile de hârtie si creioanele si sa se izoleze de celelalte
3. Chemati câte un membru din fiecare echipa si dati-le câte un cuvânt
4. Ei se întorc în echipa si încep sa deseneze cuvântul, în timp ce ceilalti încearca
sa-l ghiceasca. Trebuie sa faca numai desene;nu sunt permise cuvinte su numere. Nu se
vorbeste, ci doar se confirma raspunsul corect.
5. Cereti altui membru al echipei sa deseneze. Faceti în asa fel încât fiecare sa
aiba ocazia sa deseneze macar o data.
6. La sfârsit grupurile trebuie sa-ti expuna desenele, si astfel interpretarile si
imaginile diferite ale aceluiasi cuvânt pot fi comparate si discutate.
Concluzii si evaluarea
?? Faceti asta în grupuri mici (pot fi aceleasi echipe. ) Întrebati participantii
daca activitatea li s-a parut dificila si sa argumenteze.
?? Cereti-le sa se uite la desenele expuse si sa compare imaginile si modurile
diferite în care cuvintele au fost interpretate. Întrebati-i daca imaginile corespund
realitatii si întrebati-i pe cei ce le-au desenat de ce au ales aceste imagini.
?? Întrebati-i de unde ne vin ideile acestor imagini, daca sunt pozitive sau
negative si ce efecte ar putea avea asupra relatiilor noastre cu cei implicati
Sfaturi pentru animator
Daca grupul este mai mic “ CULTIONARY” poate fi jucat într-un singur
grup, o persoana trebuie sa deseneze si primul care ghiceste desenul este urmatorul
Fiti constienti ca exista persoane care nu se considera destul de talentati si
aceasta activitate li se va parea dificila. Asigutati-i ca d-voastra nu sunteti interesati de
opere de arta si încurajati-i pe toti sa deseneze.
Activitatea e menita sa înlature orice stereotip pe care îl avem despre alti oameni,
strainii si minoritatile fiind incluse. Este foarte creativ si plin de haz. Oricum este
important ca activitatea sa nu se limiteze doar la desene si sa determine grupul sa reflecte
asupra riscurilor create de existenta stereotipurilor, si mai ales asupra originii imaginilor
pe care ni le facem.
Toata lumea are nevoie de stereotipuri pentru a putea fi în legatura cu mediul si cu
oamenii din jur. Fiecare dintre noi avem stereotipuri, lucru nu numai inevitabil ci si
necesar. Deci oricealuzie la participantii cu stereotupuri trebuie evitata. Trebuie sa fim
constienti ca stereotipurile sunt doar imagini si presupuneri care au de multe ori putine
în comun cu realitatea. Faptul ca suntem constienti de existenta stereotipurilor si a
riscurilor pe care le provoaca ne ajuta sa evitam aparitia prejudecatilor ce duc la
discriminare.
E interesant de observat faptul ca nu ne formam o imagine stereotip despre o
persoana cu care nu prea avem tangenta. De exemplu, gânditi-va la un stereotip pe care îl
aveti despre cineva din Slovenia, San Marino sau Bhutan. Daca avem vreunul poate fi
doar ca “sunt oameni simpatici”. Deci, sugeram sa includeti în lista de cuvinte care sa fie
desenate un exemplu de o nationalitate cel putin care este minoritara în tara
dumneavoastra si una care nu este si cu care grupul are mai mult sau mai putin contact
direct. Cereti-le oamenilor sa mediteze la diferentele dintre stereotipuri si posibilele cauze
ale acestora.
O alta problema care trebuie atinsa este originea stereotipurilor. Poate fi analizat
rolul educatiei scolare, al familiei, al mass-mediei si al grupului format din membri cu
aceleasi drepturi.
Pt CULTIONARY:
Regulile si ideile pentru care echipele trebuie sa faca desenele trebuie adaptate
contextului national si cultural al grupului. Cuvintele incluse în lista de mai jos sunt
doar sugestii pe care dumneavoastra le puteti adapta. De exemplu, daca doriti sa
folositi imagini ale unei anumite nationalitati nu le puteti permite jucatorilor sa
deseneze steaguri sau monede-ar fi prea usor. Pe de alta parte, pentru a evita ghicirea
prea rapida prin simpla asociere a ce urmeaza, alternati descrierea minoritatii cu alte
cuvinte referitoare la concepte, obiecte sau oameni care nu au nimic de-a face cu
aceste subiecte adica de exemplu, daca cereti descrierea unui maghiar, a unui român si
a unui franceze e mai bine sa începeti cu maghiarul, urmat de “rasism” sau
“minoritate” si doar apoi românul urmat de “prieten” înaintea francezului. Acest
lucru va adauga varietate, va stimula competitia si va face activitatea mai hazlie.
Sugestii pentru cuvintele ce sa fie desenate:
Rasism,. diferenta., educatie., discriminare., anti-semitism., refugiati,. conflict,.
european,. nationalist (din tara în care se desfasoara activitatea) . un taran., saracie,.
un musulman., un homosexual,. european,. egalitate,. o persoana depistata pozitiv cu
HIV., un tigan,. un japonez., un rus., un african, drepturile omului, media,. un turist.,
solidaritate,. un nevazator., refugiere., iubire, un arab, un moldovean.
Sugestii
Încurajati membrii grupului sa afle mai multe despre felul în care sunt folosite
stereotipurile în mass-media si în reclame, si despre reactiile lor fata de aceste
stereotipuri. Cereti-le ca pe data urmatoare sa vina cu exemple. Ne formam imagini
despre oameni si culturi nu numai din desene si scrieri, ci si din muzica. Puteti încerca
“Knysna Blue” pentru a explora aceste imagini muzicale.
În mod alternativ, dupa ce v-ati gândit la stereotipuri, s-ar putea sa doriti sa
continuati sa explorati efectul lor si al etichetarii oamenilor. Daca e asa folositi
“Etichete”
5 ) DRAGA PRIETENE
Toti avem pareri, idei si sentimente pe care am vrea sa le împartasim dar
uneori ne este greu sa vorbim despre ele. Scrierea unei scrisori poate fi o modalitate
mai buna pentru a exprima ceea ce gândim.
Teme
Cele legate de tema sedintei
Scopuri
?? Încurajarea participantilor în exprimarea viziunilor si a sentimentelor
?? Promovarea empatiei si a întelegerii mai multor puncte de vedere despre o
anumita tema
?? Încurajarea participantilor carora le este mai greu sa vorbeasca în fata
altora
?? Începerea discutiilor despre solidaritate, egalitate si respect reciproc
Timpul
Aceasta activitate ar trebui sa se desfasoare pe parcursul a unei zile sau doua, si sa
fie inclusa într-un program mai larg
Partea A:30 min
Partea B:15 min
Partea C:30min
Partea D:45 min.
Marimea grupului
De la 5 la 30
Pregatire
?? Creioane si hârtie
?? Acces la xerox
Instructiuni
Partea A
Alegeti doi sau trei participanti si cereti-le sa scrie o scrisoare unui alt membru al
grupului despre un anumit subiect, De exemplu despre a apartine minoritatii, despre
rasism, Europa, nedreptate etc. Scrisorile trebuie sa se termine cu o invitatie la pentru
raspuns, de exemplu “Ce credeti despre aceasta? ”, ”Ma puteti ajuta? ”, ”Care e parerea
dumneavoastra? ”
Partea B
La începutul sedintei urmatoare cereti-le delor ce au scris scrisorile sa le citeasca
grupului.
Partea C
Cereti-le celor carora le-au fost adresate scrisorile sa scrie raspunsurile.
Partea D
La sfârsitul sedintei sau la urmatoarea, trebuiesc citite raspunsurile date la
scrisori.
Concluzii si evaluare
Întrebati-i pe cei care au scris scrisorile ce au învatat din aceasta activitate, si apoi
pe ceilalti membri ai grupului ce au învatat ascultându-i. Apoi continuati discutia despre
subiectele scrisorilor.
Sfaturi pentru animator
Aceasta activitate ofera posibilitatea de a se gândi în modul cel mai limpede la
ceea ce simt sau ce vor sa spuna despre un subiect. Ofera de asemenea, celor care au
dificultati în exprimarea orala posibilitatea de a contribui la discutiile din cadrul
grupului. În acest fel activitatea ajuta la crearea unor sentimente pozitive în grup si
favorizeaza întelegerea personala. E utila si în cazurile când exista conflicte în grup.
Acest tip de exercitiu se potriveste oricarui fel de grup dar da rezultate bune mai
ales în grupurile internationale.
Temele scrisorilor ar trebui sa fie legate de scopurile sedintei. De exemplu. daca
tema este “violenta” atunci puteti porni de la un eveniment recent, un conflict între
grupurile de tineret, un atac violent asupra cuiva, un raid al politiei în tabara tiganilor sau
migratorilor
Partea A:Alegerea primilor care trebuie sa scrie ar trebui facuta în functie de
diversitatea grupului De exemplu, o persoana minoritara si una majoritara;persoane
apartinând minoritatilor diferite;un barbat si o femeie;etc. E important ca cei care scriu
scrisorile sa se stie care sunt, pentru a nu-si scrie reciproc, ci sa vizeze alti membri ai
grupului. Participantii trebuie sa stie ca scrisorile trebuie sa fie cât mai personale posibil,
dar în acelasi timp trebuie lasati sa decida singuri în ce fel sa faca lucrul acesta. În acest
caz “personal” înseamna ca participantii sa asocieze subiectele cu situatia lor, sau ca
acestea li se potrivesc. /le sunt utile..
Activitatea presupune si o dificultate, aceea ca unii participanti ar putea simti ca
“nu pot scrie”. Ei trebuie sa fie încurajati.
E foarte folositor sa dati fiecarui membru al grupului fotocopii ale scrisorilor
scrise în partea A.
SUGESTII
Scrieti despre ceva ce va preocupa. Trimiteti–le autoritatilor, politicienilor sau
ziarelor locale corespunzatoare. Asigurati-va ca parerile dumneavoastra sunt cunoscute
si ajuta la înfaptuirea schimbarii.
Nu e usor sa scrii scrisori. Poate fi foarte dificil sa redai exact ceea ce vrei sa spui,
trebuie sa-ti alegi cu mare grija cuvintele. Daca sunteti interesat puteti încerca”Viitorul
alb”, care este o activitate prin care se exploreaza originea cuvintelor si cum, prin
asocieri, li se poate schimba sensul.
6) VISURI
O caracteristica pe care toti oamenii o avem este abilitatea de a visa si de a ne imagina
un viitor mai bun. Aceasta activitate întareste simtul egalitatii în cadrul grupului cu
ajutorul împartasirii viziunilor si a visurilor noastre.
TEME
?? Egalitatea mai presus de originea etnica si culturala
?? Solidaritate si empatie între membrii grupului
SCOPURI
?? Accentuarea egalitatii în cadrul grupului
?? Generarea solidaritatii si a empatiei si crearea unei atmosfere placute în grup
?? Încurajarea cooperarii
?? Cunoasterea reciproca
TIMPUL
1 ora
MARIMEA GRUPULUI
Între 6 si 40
PREGATIRE
panoplie si marker-câte un set pentru fiecare grup participant
INSTRUCTIUNI
1. Organizarea acestei activitati va depinde de marimea grupului. Daca grupul e mediu
(10 oameni) lucrati cu el ca întreg. Daca e mai mare, faceti grupe de câte 5-6.
2. Dati-le cinci minute sa reflecteze asupra viitorului – în termenii familiei, slujbelor,
hobbiurilor, dezvoltarii personale, drepturilor civile etc.
3. Apoi cereti-le sa-si dezvaluie aspiratiile si visurile si sa argumenteze. Ar trebui sa
scrie sau, de preferat sa deseneze, trasaturile comune pe un afisier, de exemplu faptul
ca au un servici, copii, casa etc.
4. Cereti fiecarui grup sa-si prezinte desenele sau concluziile tuturor celorlalti.
5. Continuati prin a le cere sa mentioneze idividual sau pe grup, 3 lucruri care îi
împiedica sa-si atinga aspiratiile si 3 care lucruri concrete pe care ei, ca si grup, le-ar
putea face pentru a vedea o parte din visurile lor împlinita.
Concluzii si evaluare
Începeti prin a-i întreba ce au simtit în timpul activitatii si ce le-a placut.
?? Continuati cu alte întrebari:
?? V-a surprins ceva?
?? Considerati ca toata lumea are dreptul de a-si împlini aspiratiile?
?? Credeti ca unii au mai multe sanse decât altii? Cine sunt acestia si de ce sunt
favorizati;este corect?
?? Cum va puteti sprijini reciproc pentru a învinge piedicile si pentru a va îndeplini
visurile?
SFATURI pentru ANIMATOR
Activitatea ofera grupului sau individului posibilitatea de a-si exprima clar visurile sau de
a gasi solutii pentru a rezolva împreuna lucrurile. Insistam sa specificam aceasta abordare
colectiva pentru a depasi deficientele individuale, cum ar fi”Nu stiu sa fac asta sau
asta”…”Nu am ceea ce-mi trebuie.. ”. Activitatea e mai eficienta daca viziunile sunt
asociate în mod creativ. Daca participantii întâmpina greutati la desenat puteti folosi
tehnicile colajului, folosind reviste vechi, foarfeca si lipici. În mod alternativ puteti invita
persoane carora sa le prezentati viziunea dumneavoastra sub forma unei scurte piese
(schita) . Orice alta metoda prin care faciliteaza expresia creativa si spontana este de
preferat comunicarii scrise sau orale.
Daca grupul este multicultural este mai usor sa faceti referiri la rasism, xenofobie si anti
semitism. De altfel, întrebarea “Credeti ca toata lumea are dreptul de a-si îndeplini
visurile? ”ar trebui sa contribuie la directionarea discutiei si a reflectiilor în acest sens.
SUGESTII
Încercati activitatea “Baloane” pentru a favoriza aparitia sentimentelor pozitive în grup.
Gânditi-va la ceva concret pentru a se realiza ideile participantilor facute cunoscute în
timpul activitatii sau planificati o alta sedinta pentru a gasi solutiile practice.
7) FIECARE DESEN SPUNE O POVESTE
Uneori vedem ceva care ni se pare foarte simplu. Dar uitându-ne din alt punct de vedere
vedem altceva.
TEME
?? Perceptiile au la baza si depind de experienta, cultura, asteptarile noastre anterioare
etc.
?? Deciziile sunt deseori luate pe baza unor date limitate
SCOPURI
?? Sa aratam felul în care imaginile noastre despre altii influenteaza interpretarea
comportamentului lor.
?? Sa fim constienti de felul în care completam golurile cunostintelor noastre.
?? Sa fim constienti de influenta si puterea pe care o au imaginile pe care ni le-am creat,
asupra oamenilor.
TIMPUL
30 min
MARIMEA GRUPULUI
Oricâti
PREGATIRE
?? Alegeti un desen care se leaga de tema sedintei sau campaniei pe care o desfasurati.
?? Taiati desenul în asa fel încât fiecare parte sa “spuna o poveste”, iar când le uniti sa
fie “o poveste diferita”
?? Lipiti cele doua jumatati pe foi separate
?? Faceti copii cu fiecare jumatate pentru fiecare participant
?? Hârtie si creioane pentru fiecare participant
INSTRUCTIUNI
1. Spuneti-le participantilor ca vor primi fiecare un desen si, individual, sa scrie despre
ce cred ca e desenul respectiv, cine sunt personajele, ce se întâmpla, unde se petrece
actiunea etc.
2. Dati-i fiecarui participant prima jumatate a desenului, si în decurs de 5 min sa scrie
povestea
3. Acum cereti-le sa schimbe între ei povestile. Daca grupul e mare se poate împarti în
grupuri de câte 6 sau 8 persoane.
4. Acum dati-le cea de-a doua jumatate a desenului si cereti-le sa treaca în revista
impresiile despre ceea ce au vazut.
Concluzii si evaluare
Discutia ar trebui sa favorizeze o analiza a modalitatilor în care ne organizam si revizuim
datele pe care le avem. Va vor ajuta urmatoarele întrebari:
?? Despre ce credeti ca a fost imaginea?
?? Cine erau persoanele din imagine?
?? Unde se aflau ei?
?? Ce faceau?
?? De ce erau acolo?
?? De ce v-ati gândit la anumite lucruri (si nu la altele) ?
?? Imaginea a fost interpretata diferit de membrii grupului?
?? V-ati schimbat parerea când ati vazut întreaga imagine?
În realitate, când se întâmpla ceva sau când vedem doar o parte din “imagine” încercam
totusi sa-i dam un înteles.
?? Ce se întâmpla daca mai târziu privim din nou imaginea într-un context mai larg si ne
schimbam punctul de vedere?
?? Va razgânditi sau ramâneti la parerea initiala?
?? De ce e greu sa recunoastem ca ne-am razgândit?
SFATURI
Încercati sa gasiti imagini sau desene potrivite pentru grup si relevante pentru viata lor,
sau care se refera la un anumit subiect pe care doriti sa-l discutati.
SUGESTII
Încurajati pe toata lumea sa promita sa încerce sa fie mult mai critici si mai constienti de
cea ce spun oamenii, de ceea ce citesc sau de ce vad, mai ales de imaginile stirilor si ale
reclamelor. Faceti-va timp în sedinta urmatoare pentru a-i lasa pe participanti sa va spuna
ce surprize au avut si cu ce au ramas.
Aceasta activitate se coreleaza foarte bine cu “Ce vedeti? ”, în care participantii se uita la
imaginile de pe hârtie si se pretind a fi redactorii care scriu articolele
8) PRIMELE IMPRESII
Prima impresie poate fi foarte înselatoare. Ea este foarte importanta, si e foarte usor sa
faci presupuneri gresite la adresa celor pe care nu-i cunosti.
TEME
?? Identitatea personala
?? Stereotipia
?? Felul în care ne formam pareri despre oameni, dispunând de foarte putine date
adevarate.
SCOPURI
?? Compararea felurilor în care oamenii au prime impresii diferite
?? Explorarea faptului ca experientele anterioare nuanteaza primele noastre impresii.
?? Sa fim mai constienti de felul în care impresiile noastre ne influenteaza
comportamentul fata de ceilalti.
TIMPUL
30 min
MARIMEA GRUPULUI
4-12 participanti
PREGATIRE
?? Alegeti imagini din reviste cu oameni care au fete interesante/socante/diferite. Lipiti
figurile pe o foaie de hârtie si lasati spatiu mult dedesubt.
?? Va trebui sa aveti câte o foaie pentru fiecare participant.
?? Câte un creion la fiecare
INSTRUCTIUNI
1. Jucatorii trebuie sa stea în cerc; le dati tuturor câte o foaie.
2. Cereti-le sa se uite la imgine si sa noteze LA CAPATUL PAGINII prima impresie
despre persoana din imagine.
3. Apoi sa îndoaie capatul paginii pentru a ascunde ceea ce au scris si sa o dea persoanei
urmatoare.
4. Urmatorul scrie si el prima impresie pe care o are despre persoana din imaginea pe
care a primit-o, ascunde ceea ce a scris si da mai departe foaia.
5. Acest procedeu se repeta pâna când toti participantii au vazut toate imaginile.
6. Acum desfaceti foile si lasati-i pe toti sa compare “primele impresii” diferite.
Concluzii si evaluarea
Discutati despre ce s-a întâmplat si cu ce ati ramas:
?? Ca grup?
?? Ce v-a surprins?
?? Pe ce v-ati bazat primele impresii?
?? Prezentati exemple de situatii în care v-ati format o prima impresie complet gresita
despre cineva.
?? Care a fost rezultatul?
?? Ce ne spune aceasta activitate despre noi însine?
SFATURI
Înainte de a începe fiti siguri ca toata lumea întelege instructiunile. E bine sa aratati cum
trebuie scrisa si îndoita foaia.
Foile trebuie sa circule repede, nu trebuie lasat prea mult timp de gândire. Primele
impresii se cer.
Evitati alegerea figurilor celebritatilor sau ale persoanelor cunoscute.
Încercati sa gasiti figuri cât mai variate:de vârste, culturi, etnii diferite, cu talente sau
defecte etc.
Sa fiti pregatiti pentru argumentari dure ale atitudinilor. În functie de marimea grupului,
comentariile pot sa nu fie totdeauna anonime.
ALTERNATIVE
Daca grupul e mai mare ar fi bine sa folositi un retroproiector. Fiecare participant va
scrie prima lui impresie pe o bucata de hârtie numerotata, iar dumneavoastra le veti aduna
si le veti citi la final.
SUGESTII
Introduceti câteva lucruri noi în grupul sau în organizatia cu care lucrati, care sa va ofere
posibilitatea aflarii mai multor chestiuni despre oamenii care sunt diferiti;de exemplu
invitati un speaker, prezentati filme straine sau organizati seri culturale cu muzica din alte
tari.
Daca preferati sa lucrati cu imagini ale oamenilor atunci încercati”Portrete” si explorati
parerile pe care le aveti despre persoane considerate ratate sau împlinite din punct de
vedere social. Daca doriti sa folositi tehnica imaginilor pe care le avem despre
persoanele straine “Antonio si Ali”va vine în ajutor.
9) FORTEAZA CERCUL
Doriti sa va simtiti ca apartinând unei minoritati sau majoritati? Aceasta activitate este
una adecvata.
TEME
?? Relatiile minoritate/majoritate
?? Mecanismele politice si sociale care determina divizarea societatii
SCOPURI
?? Sa vedem cum e sa apartinem minoritatii sau majoritatii
?? Analiza strategiilor folosite pentru a fi acceptati de grupul majoritar
?? Sa realizam când ne convine sa apartinem minoritatii sau majoritatii.
TIMPUL
40 MIN
MARIMEA GRUPULUI
6-8 persoane într-un cerc
PREGATIRE
?? Hârtie si creioane pentru observatori
?? Ceas sau cronometru
INSTRUCTIUNI
1. Împartiti grupul în subgrupe de câte 6 sau 8 persoane.
2. Fiecare subgrupa trebuie sa-si aleaga “observatorul” si “persoana din
afara/outsiderul”.
3. Ceilalti jucatori sa stea umar lânga umar în asa fel încât sa nu fie loc liber între ei.
4. Persoana din exterior trebuie sa încerce sa intre în cerc si nu e lasat de cei care
formeaza cercul.
5. Observatorul trebuie sa noteze toate strategiile pe care le folosesc cei din cerc si
“outsiderul” si sa cronometreze timpul.
6. Dupa doua sau trei minute, indiferent ca a reusit sau nu sa intre în cerc, ”outsiderul”
este înlocuit.
7. Activitatea se termina când toti participantii care au dorit, au fortat cercul.
Concluzii si evaluarea
Discutati cu toata lumea ce s-a întâmplat si cum s-au simtit.
Începeti cu întrebarile urmatoare:
?? Cum v-ati simtit când erati în cerc?
?? Cum v-ati simtit ca “outsider”?
?? Cei care au reusit sa intre în cerc se simt altfel decât cei care nu au reusit?
Întrebati-i pe observatori:
?? Ce strategii au folosit “outsiderii”?
?? Ce strategii au folosit cei din cerc pentru a-i împiedica pe ceilalti sa intre?
Apoi întrebati-i pe toti:
?? Când va simtiti în minoritate sau ca “outsider”în viata reala si când apreciati faptul ca
faceti parte din grup sau din majoritate?
?? Care sunt cele mai puternice grupuri ale societatii noastre? Si care sunt cele mai
slabe?
?? Cercul reprezinta privilegiile, banii, puterea, munca. Ce metode adopta grupurile
minoritare pentru a avea acces la acestea? Cum îsi apara majoritate statutul?
SFATURI
Ar fi bine sa le dati indicatii concrete observatorilor, adica sa noteze:
?? ce vorbesc oamenii din cadrul cercului între ei si cu outsiderul.
?? Ce fac cei din cerc pentru a nu-l lasa pe outsider sa intre.
?? Ce spune outsiderul.
?? Ce face outsiderul.
Aceasta activitate presupune multa energie din partea celor care participa. În principiu,
nu ar trebui sa existe agresiune, doar daca relatiile dintre participanti nu sunt prea
prietenoase.
Înainte de evaluare se recomanda ca participantii sa fie lasati sa discute neoficial despre
ceea ce s-a întâmplat.
ALTERNATIVE
Daca sunt mai multe grupuri care participa, se poate ca ficare dintre ele sa-si puna un
nume. Acest lucru va revigora sentimentul identitatii grupului. Se poate ca outsiderul sa
apartina altor grupuri. LA sfârsitul etapei outsiderul trebuie sa se întoarca la grupul lui,
chiar daca a reusit sau nu sa rupa cercul. Acest fapt accentueaza sentimentul singuratatii
pe care îl are outsiderul.
SUGESTII
Sugerati-le participantilor sa spuna cum si-ar putea controla mai bine comportamentul si
când ar putea, fara sa vrea, sa –i excluda pe unii din grup. De exemplu, exista
reprezentanti din toate departamentele comunitatii locale care sa faca parte din grupuri,
cluburi, societati sau organizatii locale? Daca ar dori ar putea face parte? Ce îi
împiedica? Ce i-ar încuraja sa se alature lor? Gasiti solutia potrivita pentru a oferi tuturor
posibilitatea de a participa.
Fiind trecute în revista mecanismele de excludere si motivele pentru care excludem
persoanele care sunt diferite de noi, poate v-ar placea sa încercati activitatea “Domino”,
pentru a întari sentimentul de grup si pentru a explora trasaturile pe care le avem ca fiinte
umane, sau încercati”Sa cautam asemanari si sa descoperim diversitatea”, pentru a
explora felul în care fiecare dintre noi este un amestec de trasaturi pe care le au si alti
oameni, dar nu toti, si pentru a celebra diferenta.
10) LINIA ISTORIEI
Studierea si predarea/invatarea istoriei e intotdeauna inclinata spre etnocentrism,
nationalism si cateodata xenofobie. In timp ce joaca un rol important in socializare si
identitate istoria, datorita felului in care e predata/invatata, deseori intareste
prejudecatile si stereotiopiile asupra unor popoare si tari. Educatia inter-culturala ar
trebui sa promoveze o interpretare a istoriei care sa tina cont de perspective diferite. Nu
exista niciodata un singur adevar, acest fapt e adevarat pentru istorie spre deosebire de
alte discipline. Ascultand-o sau citind-o istoria altora ne ajuta sa ne intelegem propria
istorie.
PROBLEME DIVERSE DE DISCUTAT/ADRESAT
?? Citiri diferite ale istoriei si interpretari diferite ale evenimentelor istorice.
?? Etnocentrism si nationalism
?? Empatia si promovarea unei viziuni asupra lumii mai largi.
SCOPURI
?? Explorarea diferitelor perceptii ale istoriei si ale predarii/invatarii istoriei.
?? Cautarea unor similaritati in sistemele noastre educationale
?? Cresterea curiozitatii si empatia despre istoriile si culturile altor popoare.
?? Generarea unei abordari critice asupra istoriei noastre
PREGATIREA
Desenati un calendar care sa dateze din 1500 pana in prezent pe o
tabla mare sau pe cateva hartii
Ace si banda/caseta
TIMP
30 minute-1ora
MARIMEA GRUPULUI
Orice marime
INSTRUCTIUNI
Fiecare participant sa se gandeasca la 5 date istorice care sunt foarte importante pentru
tara sau cultura lor si sa-si scrie numele pe calendar langa fiecare an.
Dupa ce toata lumea a facut acest lucru, intrebati de ce aceste date sunt importante, ce
reprezinta si de ce le-a ales.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Participantii sa spuna daca au gasit date sau evenimente surprinzatoare sau daca
eraufamiliare cu toate. Daca citeva evenimente nu sunt familiare pentru cativa
participanti, numiti-i pe cei care le-au inregistrat sa le explice.
Discutati cum si de ce invatam despre anumite evenimente din istoria noastra si nu din
alte istorii.
SFATURI CARE FACILITEAZA LUCRURILE
E probabil ca acest tip de exercitiu sa mearga mai bine cu grupuri mai tinere decat mai in
varsta. E potrivit pentru grupurile multiculturale dar poate fi bun si pentru cele
monoculturale. In acest caz, e interesant de reflectat de ce ne a mintim anumite date si
nu altele, ssi ce ne influenteaza. E preferabilsa scrii numele pe calendar decat sa vina
fiecare sa si-l scrie.
VARIATII
Activitatea poate fi adaptata si folosita su un calendar pe un an. Persoanele sa marcheze
sarbatorile importante serbate de anumite tari, culturi, religii diferite.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Sa fi constient de faptul ca ce iti spun persoanele sa-r putea sa nu fie intreaga poveste.
Dezvolta-ti o abordare critica fata de ce auzi si citesti. Pune-le intrebari!
Preluam atitudini fata de altii, nu numai din ce invatam formal, de exemplu in orele de
istorie, dar si ceea ce invatam neoficial, prin preluarea unor informatii din ceea ce spun
sau fac anumite personaje si in special din glumele pe care le spun. Daca esti interesat sa
vezi etnocentrismul perpetuat in glume foloseste “Concursul Eurojokes”.
11) IN BLOCUL NOSTRU
Atitudinile rasiale conduc nu numai la atacuri violente asupra strainilor sau refugiatilor
dar si la discriminare in adaposturi sau la locurile de munca si in alte aspecte ale vietii
de zi cu zi.
Aceasta activitate este un exercitiu/joc.
ASPECTE DE DISCUTAT
Conflictele dintre oameni de culturi diferite pot fi rezolvate intr-un mod pozitiv.
Analiza conflictelor si felulin care le tratam e diferita depinzand de originea sociala si
culturala a persoanelor in cauza. Interesele noastre pot deforma felul in care percepem
problema si o putem agrava.
SCOPURI:
?? Analiza atitudinii noastre fata de persoanele din grupuri sociale si culturale
diferite.
?? Explorarea strategiilor de rezolvare a problemei.
?? Reflectarea asupra limitelor de toleranta.
?? Reflectarea asupra relatiei dintre discriminare si conflicte de interese.
TIMP
1h 1/2-2 ore
MARIMEA GRUPULUI
-minim 10 persoane max 25
PREGATIREA
copii ale cartilor de joc
copii ale notitelor observatorului
copii ale foii:indici pentru gasirea unei solutii
pixuri si foi pentru ca observatorii sa ia notite
INSTRUCTIUNI
1. Spusele grupului ca vor prezenta o situatie reala, apoi cititi urmatoarele: “Exista un
bloc in apropiere. Unul dintre apartamente e inchiriat unui grup care are deseori musafiri
de acasa si organizeaza frecvent petreceri. Cativa vecini, in special cei care locuiesc in
apartamente apropiate de cel al studentilor sunt deranjati si se plang ca studentii si
prietenii lor fac zgomot, nu-i lasa sa doarma si nu au grija de cladire. Vecinii au
organizat o sedinta pentru a incerca sa rezolve aceasta problema. ”
2. Voluntarii sa joace rolul vecinilor. E nevoie de minimum 6 si max 9. Restul
participantilor sunt observatori.
3. Impartiti cartile de joc intre voluntari si dati observatorilor copii ale Notitelor
Observatorilor.
5 minute sunt necesare pentru ca persoanele sa stie ce trebuie sa faca.
4. Reamintiti voluntarilor ca scopul e sa descopere o solutie pentru probleme apoi sa
inceapa jocul.
5. Discutia sa continue 10 min si si apoi fara intrerupere fiecare participant va primi o
copie a indiiilor pentru gasirea unor solutii. Jocul sa continue inca 10 min. Totusi, jocul
se poate intrerupe sau prelungi dupa necesitate.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Toti paricioantii sa se stranga intr-un grup pentru discutii care ar trebui impartit in 2
parti:
1. EXERCITIUL/JOCUL
Discutati ce s-a intamplat in joc folosind ca si ghid urmatoarele intrebari:
a)Ce au inregistrat observatorii s care au fost impresiile lor fata de joc/exercitiu?
b)care a fost parerea actorilor?Le-a fost dificil sa-si intre in rol, ce li s-a parut ca a fost
mai greu si ce a fost mai simplu?
Participantii u perceput vreo diferenta dintre faza I si faza a II-a, adica dupa ce actorii au
primit indiciile pentru gasirea solutiei.
c)Ce argumente au fost aduse si au fost bazate pe fapte, motive sau emotii?
d)A fost usor sa-si gaseasca argumente pentru sau impotriva studentilor?
e)De unde au adus argumente?
f)S-a rezolvat problema si toata lumea a fost multumita de rezultat?
g)A fost o solutie corecta sau o parte a trebuit sa cedeze mai mult decat cealalta?
h)Care au fost solutiile alternative?
2. SITUATIA IN VIATA REALA
Odata ce toata lumea a vorbit, grupul ar trebui ajutat in analiza si reflectarea
problemelor. Poti lansa dezbaterea prin adresarea de intrebari precum:
Jocul a reflectat vreo realitate?Care au fost similaritatile si care diferentele?A fost ceva
exagerat?
Care dintre personaje a reflectat cel mai bine atitudinile din societatea noastra?
Cand facem fata unui conflict care implica persoane din medii culturale diferite, cautam o
solutie care e buna pentru toti sau incercam sa ne impunem punctul de vedere si sa
neglijam pe cei care gandesc altfel?
Cat de mult e conflictul legat de neintelegerile din cultura decat de alte lucruri precum
interese personale si economice?
A trecut cineva print-un asemenea experiment?Care au fost circumstantele?Daca nu ti s-a
intampalt inca, de ce nu?
SFATURI pentru CEL CARE FACILITEAZA SITUATIA
Fii atent cum ecurge jocul pentru ca ceea ce se intampla va afecta modul in care facilitezi,
spre exemplu sa nu folosesti cartile de joc, indiciile pentru gasirea unei solutii si mai
departe, cand conduci situatia sa te hotarasti cum sa balansezi discutia dintre analizarea
dinamicii grupului, procesele grupului care ia
decizii si raportarea problemelor la realitate. Ia nota ca exista 2 carti de joc “Indicii in
gasirea solutiei”, prima carte pentru “scaun ” si a doua pentru cei care joaca. Cel care
primeste prima carte va depinde de ceea ce s-a intamplat in joc. Daca s-a ales in mod
democratic ca o anumita persoana sa prezideze sedinta, atunci acea perosoana primeste
cartea I, daca nu o primeste conducatorul comitetului rezident. Gasirea solutiei pentru
problema si luarea deciziilor sunt procese dificile. Persoanele trebuie sa stie sa
comunice, sa fie sensibili la nevoile altora, si sa aiba imaginatie si incredere incat sa
poata explora problemele in mod cinstit. E mai usor cand persoanele discuta despre
interesele lor si incearca sa gaseasca un teren comun sau consens pentru castigul comun
astfel incat fiecare persoana sa-si satisfaca nevoile si un castig in rezultat. Din nefericire
tot mai multe persoane comenteaza de pe o pozitie pe care va trebui sa o abandoneze cu
retineri, si sa faca compromisuri astfel incat in final toata lumea are senzatia ca a pierdut
ceva in lc sa castige. E important ca in timpul evaluarii trebuie sa faci grupul sa fie
constient desi sa faca diferente intre atitudinile pe care le adoptam fata de straini sau de
persoanele care sunt diferite si modul in care tratam problemele de zi cu zi care
implicaabilitati de comunicare si interpretare.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Participantii sa ia in considerare, in lumina a ceea ce au invatat din aceasta activitate,
care sunt pasii pe care-i pot face pentru a imbunatati relatiile dintre diferite grupuri care
locuiesc in comunitati locale. Pune planul in actiune. Daca vrei sa continui problema
despre identitatea nationala poti folosi activitatea SARBATOARE NATIONALA. In
mod alternativ, daca esti interesat in explorarea prejudecatilor si a conflictului din familii
incearca GHICI CINE VINE LA CINA.
Cartile de joc(a fi copiate pentru participanti)
TINERII STRAINI
Vorbesti si intelegi limba tarii in care te afli foarte bine, dar nu intelegi de ce vecinii sunt
suparati. In opinia ta, tu si prietenii tai studenti va comportati normal. Nu vrei sa-ti
parasesti apartamentul sub nici o forma.
CONDUCATORUL COMITETULUI REZIDENTILOR
Apartamentul tau e departe de cel in care traiesc studentii straini. Personal nu te
deranjeaza. Dar nu-ti plac strainii si nu vrei ca ei sa locuiasca in blocul in care stai.
TANARA(25-30 ani) Traiesti singura si ti-e teama de studenti pentru ca par a fi ciudati
si diferiti
fata de tine.
O PERSOANA TANARA
Esti si tu student. Nu cunosti bine problema, dar vrei sa te muti in apartamentul in care
stau studentii.
REFUGIAT
Esti si tu strain, desi esti dintr-o alta tara decat cea din care sunt ceilalti. Tu si cu familia
ta nu prea aveti de-a face cu alte persoane din bloc. Nu ai avut nicio problema cu nimeni
in ciuda faptului ca te simti cam izolat.
CUPLU MAI IN VARSTA(acest rol trebuie jucat de 2 oameni)
Amandoi suntei constienti de probleme datorita carora multi oameni isi parasesc tara si
incep o alta viata altundeva. Sprijiniti o organizatie care ajuta tarile in curs de
dezvoltare.
VECHIUL SOMER
Nu esti de acord cu politicile care permit strainilor sa vina si sa lucreze in tarata. Esti de
parere ca strainii care vin in tara sa aiba statut de turisti.
PROPRIETARUL CLADIRII
Strainii si-au platit chiria la timp si nu vrei sa pierzi venitul din acel apartament. Dar nu
itiprea plac strainii si vezi acest conflict ca o posibilitate de a mari chiria pentru studentii
straini. Pe de alta parte, ai posibilitatea de a le inchiria alt apartament la periferia
orasului.
NOTELE OBSERVATORILOR
Slujba ta ca si observator e sa privesti foarte atent ce se intampla si sa iei note pentru
discutia de la sfarsitul jocului.
LUCRURILE DE NOTAT SUNT:
Isi respecta jucatorul randul la vorbit sau se baga altii sau toti incearca sa vorbeasca
deodata, sau 1 sau 2 persoane incearca sa impuna parerea? Incearca cineva sa se impuna
si sa faciliteza intalnirea?
Ce fel de argumente folosesc jucatorii? S-a schmbat atitudinea jucatorilor si
comportamentul lor dupa ce au primit “Indicii pentru gasirea unei solutii”?
PRIMA CARTE-INDICII pentru GASIREA UNEI SOLUTII
Aceasta carte e pentru persoanele care prezideaza intalnirea Nota:Daca pana acum in joc
nu a fost aleasa in mod democratic o persoana atunci Conducatorul Comitetului
Rezidentilor
1. Prezidarea:Ai fost ales in mod democratic sa prezidezi sedinta/intalnirea, continua sa
faci lucrul acesta. Urmeaza mai jos indiciile.
2. CONDUCATORUL COMITETULUI REZIDENTILOR
Pana acum intr-un joc nimeni n-a fost ales sa prezideze intalnirea, deci sugereaza ca
intalnirea are nevoie de un presedinte si ca acesta ar trebui ales in mod democratic.
Propune ca tu sa fi acesta datorita pozitiei tale de leader la Comitetul Rezidentilor. Daca
ceilalti sunt de acord pastreaza cartea si foloseste indiciile pentru presedinte de mai in
jos. Daca altcineva e ales da-i cartea lui si ia-i cartea acestuia in schimb.
INDICII pentru PRESEDINTELE INTALNIRII
E datoria ta sa pastrez ordinea si sa facilitezi intalnirea. Trebuie sa te asiguri ca:
-toata lumea are sansa de a vorbi;
-persoanele isi respecta dreptul sa vorbeasca;
-daca e necesar, stabiliti olimita de timp pentru fiecare contributie si nu-i lasati sa
depaseasca limita;
-nu permiteti limbajul abuziv si asigurati-va ca nu deviaza de la subiect;
-incercati sa limitati discutia sau sa o mentineti pe o linie pozitiva;
-tineti-i pe pozitii, scopul e sa gasiti solutia la problema;
CARTEA A DOUA-INDICII pentru GASIREA SOLUTIILOR
Fiecare jucator sa primeasca aceasta carte, cu exceptia Presedintelui. Gandeste-te ce
poti face cu rolul tu, pentru a putea gasi o solutie. Ascultati im mod activ si respectati
dreptul fiecaruia de a vorbi. Incearca sa legi ceea ce spui cu ceea ce s-a spus. Cand e
randul tau sa vorbesti incepe cu un rezumat a ceea ce s-a spus inainte. Fa deosebire intre
fapte si opiniile tale. Nu devia de la subiect, concentreaza-te asupra problemei
studentilor si asupra necesitatii de a gasi o solutie, nu aduce alte argumente, opinii sau
idei pe care le-ai avea.
12) KNYSNA BLUE
Muzica reprezinta un mijloc excelent pentru a ne apropia de celelalte culturi, dar poate
fi purtatoarea unor stereotipi si partiniri. Aceasta activitate permite o patrundere in
stereotipiile culturale prin folosirea muzicii intr-un mod mai simplu si relaxant.
SUBIECTE DE DISCUTAT
-stereotipuri si imagini pe care le avem despre muzica altor tari;
-dominatia culturala si influenta produselor masei culturale cosmopolitane asupra
gesturilor noastre muzicale;
SCOPURI
-cresterea curiozitatii despre muzica altor tari si popoare;
-provocarea stereotipilor si prejudecatilor despre muzica din surse non-europene;
-cresterea curiiozitatii despre alte popoare, culturi, muzica, si limba;
-provocarea etnocentrismului in muzica si in alte produse culturale;
-intrigarea participantilor si introducerea unei atitudini placute in grup;
TIMP
-5+10 min.
MARIMEA GRUPULUI
-oricare
PREGATIREA
-selecteaza o bucata muzicala sa un cantec dintr-un album dintr-o cultura minoritara
sau din alt continent;
-daca poti tradu cuvintele(daca se poate), fa copii pentru participanti;
-ai nevoie de un casetofon;
INSTRUCTIUNI
1. Gaseste timp potrivit pentru aceasta activitate, de exemplu la inceputul sesiunii sau
dupa o pauza
2. Spune-le grupului ca vei pune muzica si ei vor incerca sa ghiceasca de unde este.
3. Daca muzica contine cuvinte, spune grupului sa-si imagineze ce se spune.
4. Pune muzica pentru 3-4 minute.
5. Spune-le participantilor ca pot discuta despre muzica cu un prieten daca vor, dar sa nu
spuna ce au ghicit. Le pot nota daca vor.
6. La sfarsitul sesiunii, pune muzica din nou si invita participantii sa spuna ce au ghicit.
7. Spune-le raspunsul.
8. Daca ai cuvintele, da-le o copie si pune muzica din nou. Spune-le sa urmareasca
cuvintele. Pot canta daca vor.
9. Continua cu evaluarea si la sfarsitul sesiunii incheie cu alte melodii.
EVALUARE
Daca consideri ca e bine, poarta alte discutii. Participantii sa spuna daca au fost surprinsi
de originea muzicii, daca le-a placut, daca a fost dificil sa ghiceasca de unde se trage si de
ce, etc. Daca participantii spun ca muzica nu le-a fost cunoascuta, dar le-a placut,
intreaba-i de ce nu au ascultat acest gende muzica pana acum. pentru ca nu se asculta la
adio?Dece nu se asculta la radio?
INDICII pentru CEL CARE FACILITEAZA SITUATIA
Alegerea muzicii e foarte importanta pentru succesul activitatii. Functioneaza
mai bine daca se asculta o parte a muzicii unde exista cuvinte si mai incolo pune toata
piesa, inclusiv cuvintele. In acest fel, participantii nu se concentreazaasupra cuvintelor
imediat. Muzica aleasa trebuiesa emane o atitudine pozitiva in camera si asupra grupului
indiferent de origine. Fii pregatit sa furnizezi informatii despre muizca ascultata, despr
dimensiunea culturala si cat de populara e in tara de origine.
O asemenea activitate merge bine cand muzica aleasa nu e evident straina:deseori
asociem muzica clasica cu jazzul din America de Nord siEuropa, in timp ce o buna parte
este cautata de artisti din medii diferite.
Muzica si alte forme de expresie culturala precum dansul sau arta e un mod
excelent de apropiere de alte culturi dar fii atent ca poate sa aiba stereotipuri si partiniri.
“Knysna Blue”, titlul acestei activitati, e de asemenea titlul unui album si cantec
sud-african Abdulah Ibsahim. Daca nu sti cu ce muzica sa incepi acesta este un bun
inceput, “Knysna Blue” a lui Abdulah Ibsahim. Enja Records
SUGESTII pentru CONTINUARE
Aceasta activitate, atata timp cat introduce muzica din alte medii culturale, poate
fi urmat de faptul ca participantii pot aduce muzica de alta origine pentru grupuri.
Totusi, fii atent ca acest lucru sa nu se transforme intr-o competitie despre muzica
preferata. Muzica traditionala, dansul, arta si poveatitul, sunt forme de arta cu radacini in
cultura lor. Cateodat eliminam povestitul si povestea din folclor pentru ca le consideram
ca fiind pentru copii. Totusi, poti intreba multe depsre cultura din ele.
Incearca! Incearca sa ghicesti de unde se trag povesti din POVESTI ALE LUMII.
O sa fii surprins!
13) REALIZAREA INFORMATIEI/STIRII
Cat de bun e un reporter?
Aceasta e o activitate cu exercitiu de interpretare
SUBIECTE DE DISCUTAT
?? Cum sunt interpretate diferit aceleasi evenimente de diferiti oameni
?? Promovarea unei viziuni mai largi asupra vietii
SCOPURI
?? experienta prezentarii unui eveniment
?? dezvoltarea si intelegerea felului in care prezentarea devine partinitoare
?? constienta asupra modului in care perceptiile noastre pot deveni deformate
TIMP
90 de minute
MARIMEA GRUPULUI
10
PREGATIREA
tabele si pixuri
banda pentru inregistrarea tabelelor
INSTRUCTIUNI
1. Imparte grupul in doua
2. Un grup sa lucreze impreuna pentru a dezvolta un exemplu de 5 minute bazat pe un
incident sau eveniment. Poate fi un eveniment real sau unul inventat care sa implice
conflictul dintre 2 grupuri cu culturi si vieti diferite.
3. Cand sunt gata, primul grup sa prezinte schita grupului 2 care joaca rolul de reporteri
tv care prezinta un eveniment.
4. Imediat ce schita e gata, cere reporterilor sa paraseasca camera. Da-le 5 minute sa se
gandeasca la ceea ce au vazut si sa-si prezinte raportul ca si cum ar face-o la stiri. Nu au
voie sa ia notite sau sa comunice unii cu altii.
5. Cheama reporterii in camera pe rand. Fiecare are 3 minute pentru a face reportajul
6. Inregistreaza fiecare reportaj pe tabel separat
7. Odata ce si-au spus reportajul, reporterii pot sta sa asculte si celelalte reportaje, dar sa
nu faca nici un comentariu.
8. In final, dupa ce toti au terminat, pune-i sa asculte banda
9. 9. Particpantii sa compare reportejele si sa discute despre ce au invatat.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Incepe prin a intreba reporterii:
Ce ti s-a parut mai usor de tinut minte?Ce a fost cel mai greu?
Ce ai face daca nu ti-ai aduce aminte de ceva?
Intreaba actorii:
Au fost omisiuni semnificante in reporteje?
Au prezentat reporterii rapoarte concrete despre evenimente?
Deschide-ti discutia cu toata lumea:
Ce astepti la stiri?Doar un reportaj despre evenimente sau si comentarii sipareri?
Spun cu exactitate reporterii ceea ce e comentariu si ceea ce e fapt?
Cat de increzatoare sunt stirile de la tv?
SUGESTII pentru FACILITATOR
Fii pregatit sa oferi informatii si exemple de evenimente care fost partinitoare
Optional: Mentine activitatea prin folosirea unui cadru care sa reprezinte tv-ul si ceva
care sa reprezinte microfonul reporterilor
VARIATII
Reporterii repezinta jurnalisti de la ziare diferite, de exemplu un ziar de aripa dreapta,
unul de stanga, un ziar de scandal, un corespondent strain din alta ta ra care sa reprezinte
evenimentul/stirea. In timpul discutiei vorbiti despre diferenta dintre reportaje si daca
diferitele puncte de vedere au influentat reportajul
PUNE INTREBAREA
Ce influenta au proprietarii, cei care fac reclama, legaturile cu partidele politice, asupra a
ceea ce se transmite si intelegerea stirilor?
SUGESTII pentru CONTINUARE
In urmatoarea sesiune uita-te la ziarul local si uita-te la stirile de la tv si discuta cat de
concret e reportajul, care evenimente au fost musamalizate si care lasate pe
dinafara?Daca crezi ca exista vreo lipsa de informare scrie o scrisoare editorului. Daca
oamenii vor sa exploreze subiectul partinirii din media du-te la activitatea PARTINIRI IN
MEDIA. Fii constient ca nu numai informatiile din presa si tv sunt partinitoare;istoria
invatata de noi la scoala e de asemenea partinitoare, nationalista si etnocentrista. Uitativa
la LINIA ISTORIEI
14) PARTENERI IN MEDIA
O activitate interesanta si larga pentru ca grupul sa lucreze la rolul mediei in
raspandirea stereotipiei, prejudecatilor si partinirii.
SUBIECTE DE DISCUTAT
Stereotipuri si prejudecati: cum sunt multiplicate si raspandite in societate Calitatea,
cantitatea si informatia: manipulare, idei, abuz si lipsa de informare Imagini despre
oameni si grupuri “diferite”datorita stereotipiei si generalizarii
Dificultatile de care ne lovim in schimbarea imaginii si a perceptiilor Mecanismul “tap
ispasitor”social. Tendinta de a invinovati pe altii pentru probleme le sociale fara a
analiza toate cauzele.
SCOPURI
A da posibilitatea participantilor sa exploreze imaginile pe care majoritatea societatii o
are asupra oamenilor din culturi, origini, minoritati diferite. A observa ca nu toate
culturile diferite de a noastra au o imagine sociala negativa.
A analiza rolul mass mediei in crearea si dezvoltarea stereotipiilor si prejudecatilor
sociale.
TIMP
PARTEA A 2 1/2 ORE
PARTEA B O SAPTAMANA
PARTEA C 2 1/2 ORE
MARIMEA GRUPULUI
minim 10, maxim 25 de persoane, participantii sa fie de peste 13, 14 ani
PREGATIREA
PARTEA A: tabel, marker
PARTEA B: depinde de resursele disponibile. Materialele care pot fi folosite in acest tip
de activitate sunt variate: ziare, reviste, inregistrari video a programelor tv, radio. E
posibil sa faci aceasta activitate doar cu ziare, reviste pe care le pot aduce participantii.
PARTEA C: Pt plenar: tabel sau o tabla mare, markere sau creta.
INSTRUCTIUNI
Aceasta activitate e impartita in 3 etape:
PARTEA A: PREGATIREA
1. Imparte participantii in grupuri de 4-6 oameni
2. Explica-le ca in timpul cursului de saptamana viitoare, vor analiza diferite elemente
din mass media: tv, radio, si in special, presa scrisa pentru a afla cum strainii sau
persoanale diferite sunt descrise
3. Discuta exact ce trebuie sa caute participantii si de ce trebuie se fie consitenti: de
exemplu limba folosita (sunt ei luptatori pentru libertate sau teroristi) timpul sau spatiul
alocat acestor stiri, prioritatea pe care o au, adica e cap de afis sau nota in subsolul paginii
si verifica cum sunt tratati sau descrisi oa
menii dupa originea lor. Ce fel de fotografii sau alte imagini sunt folosite.
4. Fa o lista cu tipurile de media cu care vei lucra ai da-le grupului. In functie de
membrii grupului si de cuostintele tale, poti opta intre faptul ca poti da grupurilor toata
sarcina sau ca poti cere fiecarui grup sa trateze un mediu adica o echipa lucreaza cu
ziarele care apar zilnic, alta echipa cu revistele
saptamanale, alta cu tv-ul, alta cu radioul.
PARTEA B: MUNCA IN DOMENIU
Grupurile sa primeasca o saptamana pentru a-si indeplini cercetarea si sarcinile.
PARTEA C: CONCLUZII
1. In plenar fiecare grup sa-si prezinte rezultatele cercetarii si documentarii Da-ti-le
fiecarui grup 20 de minute.
2. Noteaza principalele descoperiri ale fiecarui grup in tabel sau pe tabla.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Odata ce rezultatele sau stabilit, fa un rezumat despre informatia raportata de de fiecare
grup. Incearca sa punctezi informatiile cel mai comune precum si cele care pot fi
contradictorii. Discutia poate continua cu intrebari precum: Care sunt trasaturile
principale prin care minoritatile se grupeaza in jurul nostru si sunt trasate in media?
Exista minoritati sau grupuri de straini care sunt descrisi in mod pozitiv? Exista altele
care sunt descrise in mod negativ? Imaginile prezentate sunt bazate pe fapte si date, sau
pe presupuneri si prejudecati? Cum sunt construite imaginile, din cunostintele reale
despre acele grupuri si minoritati, sau prin stereotipuri sau manipularea informatiei?
SUGESTII pentru FACILITATOR
PARTEA A: Exista avantaje si dezavantaje in ambele optiuni. Cerinta ca grupul sa
acopere raza va cere un efort mai mare si organizare a muncii, cerand fiecarei echipe sa
se ocupe de 1 mediu va limita viziunea globala a fiecarui grup, dar va fi mai usor sa
organizezi si sa permiti oamenilor sa abordeze subiectul cu o mai mare adancime.
Din moment ca o mare parte din aceasta activitate se face intr-o saptamana, introdu
activitatea (partea A) la sfarsitul unei sesiuni, dar rezerva o intreaga sesiune pentru
adunarea rezultatelor (partea C) . E recomandabil sa faci aceasta activitate cu
participantii care se cunosc si au experienta cu lucrul in grup de exemplu membrii unui
grup de tineret sau organizatii. Depinzand de cat de bine te cunosti cu participantii si cu
situatia, popti schimba timpul indicat pentru activitate. De exemplu daca activitatea are
loc in timpul vacantelor scolare, timpul necesar pentru lucrul pe camp poate fi redus la
trei zile, similar poate fi extins daca circumstantele o cer.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Potrivit muncii prestate de echipe poti propune sa organizezi un grup care “sa pazeasca”pt
a revizui media pentru exemple de reportajsau distorsiuni rele. Se pot scrie scrisori
colective la ziare, tv sau radio, oricand se gasesc exemple de discriminare impotriva
cuiva sau impotriva unor minoritati. Daca vrei sa explotezi in continuare relatiile dintre
idei, cuvinte si imagini, un mod distractiv de a o face este “cultionary”. In mod
alternativ, s-ar putea sa-ti placa “DRUMUL SPRE DEZVOLTARE”, care ridica multe
probleme sociale, economice si politice in media.
15) COPILARIA MEA
Exista un copil in fiecare dintre noi si bineinteles ca toti am avut o copilarie. Cum a
fost? Privind la copilaria cuiva e un mod interesant de a-i intelege si respecta pe ceilalti.
SUBIECTE DE DISCUTAT
Egalitate si diversitate
Similaritati culturale si diferentele intre oameni. Asa-zisele “diferente culturale” nu sunt
numai culturale dar si economice, politice
SCOPURI
-sa invatam despre felul in care fiecare din noi a crescut
-sa intelegem diferentele sociale si economice care sustin fiecare fiecare persoana si
societate
-sa generam empatia si intelegerea intre membrii grupului
TIMP
45 min
MARIMEA GRUPULUI
Oricare
PREGATIREA
Nici o pregatire speciala doar grupul sa mai fi lucrat impreuna.
INSTRUCTIUNI
1. Expune scopurile si telurile activitatii
2. Spune-le oamenilor sa se grupeze in 4 sau 6 si sa discute ce au facut in copilaria lor.
Intrebari sugerate: La ce varsta te-ai dus la scoala? Cine mai traia in familia ta? Teai
dus duminica la scoala sau ai avut alt tip de educatie religioasa? Ai muncit cand ai
fost copil?
Ce jocuri iti placeau si ce povesti ascultai? Care erau preferatle tale? A trebuit sa ai
grija de fratii si surorile tale?
EVALUARE SI CHESTIONARE
Participantii sa spuna ce au considerat ca a fost interesant si sa compare diferitele
copilarii, influentele relative si mediul social sau politic are a prelevat asupra lor.
Persoanele sa reflecte asupra copilariei lor si sa spuna daca copii din vecinatatea lor au
avut aceleasi experiente?
INDICII pentru FACILITATOR
Scopul principal al acestei activitati e ca participantii sa-si dea seama ca nu toata lumea
are aceleasi sanse in viata, si chiar daca sunt vecini, au crescut in conditii diferite. Mai
mult. Mai mult, se sustine faptul ca diferenta nu vine din culoarea pielii sau religie. Fii
atent!Acest exemplu nu trebuie sa se transforme intr-o sesiune pentru analiza psihologica
falsa. Scopul e sa se observe ca, datorita mediului familiilor noastre, conditiilor sociale si
economice, locului in care ne-am nascut sau am crescut, avem experiente si perceptii
diferite ale vietii si a lumii din jurul nostru. Aceste conditii pot influenta diferenta asa
cum o face cultura. De fapt fac parte din cultura noastra, la fel ca si religia, limba sau cu
loarea pielii. Tipul de intrebari puse in evaluare trebuie adaptate felului de oameni din
grup, de exemplu nu are rost sa intrebi cum e sa ai culoarea pielii diferita daca toata
lumea e alba?Nimeni nu trebuie sa se simta tensionat cand dezvaluie ceva care i-ar face
sa se simta incomozi. Aceasta activitate e mai interesanta daca participantii isi ilustreaza
comentariile cu fotografii sau desene.
SUGESTII pentru CONTINUARE
“COPILARIA MEA” se combina bine cu “Povestea Mea”care implica identificarea
evenimentelor publice si aflarea ce ai facut, sau unde ai locuit cand aceasta s-a
intamplat?Daca vrei sa vezi relatiile din familie si cum atitudinile pot varia dupa rol si
varsta, incearca “Ghici cine a venit la cina?”
15) POVESTEA MEA
Viata noastra e formata din experiente. Totusi suntem marcati de anumite evenimente
mai mult decat altii. Aceasta activitate compara experientele si exploreaza diversitatea
si similaritatile din grup
SUBIECTE DE DISCUTAT
Povesti despre viata
Diversitate culturala
Lucruri care influenteaza viata participantilor legate de tara, cultura, religie sau familie.
SCOPURI
Cresterea curiozitatii si empatiei despre cultura altor participanti. Generarea unor
abordari culturale a istoriei noastre Crearea constiintei diversitatii asupra istoriei
europene.
PREGATIREA
Un calendar pe o tabla sau pe o bucata mare de hartie. Trebuie marcata in ani si sa
inceapa su anul nasterii celui mai in varsta participant, si sa se termine cu anul curent.
TIMP
30 de minute -1ora
MARIMEA GRUPULUI
-oricare
INSTRUCTIUNI
1. Fiecare participant sa se gandeasca la 3 evenimente publice care le-au marcat viata, si
sa-si scrie numele in dreptul anului in care au avut loc evenimentele. Acestea pot fi
politice, istorice, sportive sau muzicale.
2. Persoanele sa spuna de ce le considera importante, ce reprezinta si de ce le-au ales.
DISCUTARE SI CHESTIONARE
Participantii sa spuna daca au fost surprinsi sau socati de oricare evenimente sau date si
daca au fost familiari cu toate. E interesant de discutat cum si de ce le dam importanta
anumitor evenimente mai
mult decat altora.
INDICII pentru FACILITATOR
Aceasta activitate se poate desfasura cu orice grup si poate sa inceapa referindu-se la
domiciliu. Daca lucrezi cu un grup local aceasta activitate ii ajuta pe participanti sa-si
dea seama, chiar daca locuiesc pe aceeasi strada, oamenii le da importanta acelorasi
evenimente. Einteresant de observat ca un anumit eveniment a marcat o majoritate de
participanti indiferent de originea lor sau educa
tia lor -“toti suntem egali”. Intr-un grup multicultural e bine sa ridici curiozitatea asupra
trecutului recent si influentelor culturale si sa-i incurajezi sa-si respecte mai mult
crezurile si convingerile. Calendarul poate fi mai colorat daca participantii adauga poze
(o poza polaroid e buna) sau un desen in dreptul anului nasterii lor. Intr-un seminar sau
curs, agata calendarul undeva unde poate sta pe toata durata si fa referiri la el. Aceasta
activitate se poate continua cu “Copilaria Mea”
SUGESTII pentru CONTINUARE
Suntem formati nu numai unde locuim, dar si de evenimente, si de familiile noastre si
istoria lor. Cat de multe stii de unde sa trag parintii si bunicii tai?. Poate esti ungur sau
spaniol, dar poti sa tragi din mai multe nationalitati. Descopera mai mult folosind
“copacul vietii”.
16) SARBATOAREA NATIONALA
Prin schimbul de informatii despre eroii lor nationali, participantii ajung sa se cunoasca
mai bine si sa observe diferentele culturale si istorice
SUBIECTE DE DISCUTAT
Eroii ca elemente si simboluri ale socialismului sa a culturii nationale
Interpretari diferite ale istoriei
Diferente si legaturi dintre oameni din culturi diferite si medii etnice
SCOPURI
Participantii sa devina constienti de persperctvele diferite a evenimentelor istorice
impartasite si a eroilor asociate cu ele. Cresterea curiozitatii participantilor despre istorie
si eroii din alte culturi
Sa fie critici cu istoria lor nationala Sa lucreze la o viziune universala a istoriei Sa
reflecteze asupra predarii/invatarii istoriei si a rolului eroilor
TIMP
90 DE MINUTE
MARIMEA GRUPULUI
Orice marime intre 10-40 participanti
PREGATIREA
tabele si markere
hartie si creion pentru participanti
INSTRUCTIUNI
1. Daca grupul e mare, imparte participantii in grupuri de 5-6
2. Spune-le sa se gandeasca fiecare la eroii nationali, in specia la cei pe care ii apreciaza
sau de care sunt mandri. E important sa se precizeze in special daca grupul e multicultural,
faptul ca eroii nu trebuie sa faca parte din istoria tarii in care locuiesc, ei pot fi
atat din tara de origine cat si din tara parintilor lor. Da-le 5 minute.
3. Fiecare membru al grupului sa-si spuna alegerea, si sa spuna de ce sunt sau au fost
importanti acei eroi pentru tara lor. Da-le timp suficient pentru schimbul de informatii si
de interogare.
4. Fiecare grup sa scrie pe tabel numele eroilor, nationalitatea lor si care a fost realizarea
lor. In plenar, fiecare grup sa-si prezinte tabelul celuilalt gr.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Trebuie notat care eroi, daca sunt, sunt mentionati de mai mult de o data. Intreaba-i daca
le-a placut aceasta activitate si apoi discuta, punand urmatoarele intrebari: A fost cineva
surprins de eroii mentionati?De ce? Toata lumea a auzit de eroii mentionati? pentru ce
sunt faimosi eroii nationali?Ce valori umane reprezinta? De ce ii apreciem mai mult pe
altii?Unde am invatat sa-i respectam, si de ce? Credeti ca daca ar trai azi valorile si
actiunile lor i-ar face eroi?
INDICII pentru FACILITATOR
Daca grupul e multi-cultural e interesant sa compui grupurile in functie de ori ginea
participantilor. In al doilea rand, daca timpulsi atmosfera sunt potrivite, grupul poate face
o schita despre un eveniment istoric care a facut pe cineva faimos. Poate fi adaugat un
element de competitie intrebandu-i pe ceilalti despre identitatea eroului. Principiul din
spatele activitatii, ca eroii traiesc in
tr-un cadru cultural si specific national functioneaza mai bine daca grupul e multicultural.
Diferentele de sex si varsta sunt intersante de asemenea. Poti contribui la
activitate prin cautarea unor nou notiuni. Daca multi eroi nationali sunt asociati cu un
razboi sau o lupta, atunci e interesant sa prezinte imagini ale eroului din punctul de
vedere al celeilalte parti. Se poate intampla ca toti eroii sa fie barbati. Daca e asa e
interesant sa intrebi de ce si sa legi evaluarea cu subiecte despre sexism sau discriminare.
VARIATII
O variatie interesanta ar fi sa impartasesti sarbatorile nationale diferite in diferite culturi
si tari. De ce e o anumita zi considerata sarbatoare nationala?
SUGESTII pentru CONTINUARE
Alte activitati care exploreaza subiecte relationatesunt “Linia istoriei”si “Povestea Mea”.
Daca lucrezi cu “Eroi Personali”poti compara eroii din ziua de azi cu cei din trecut. Daca
vrei o alta activitate incearca”Drumul spre Dezvoltare” si exploreaza fortele economice si
politice care fac istorie in prezent.
17) DRUMUL SPRE DEZVOLTARE
De-alungul istoriei au existat miscari/migrari ale popoarelor in toata Europa, avand o
constantaamestecare a diferitelor grupuri, rase sau culturi. De aceea dimensiunea
multi-culturala a societatilor de azi nu e un fenomen recent. Totusi, azi ne lovim de
rasism, xenofobie, antisemitism, intoleranta. Victimele rasismului si a xenofobiei sunt de
obicei imigrantii si refugiatii, si de asemenea e subliniata ideea ca cresterea rasismului
si a xenofobiei e rezultatul crizei economice globale, si ca problema e prin urmare
economica. Aceasta poate fi o parte din argumentare dar nu e singura. Exista legaturi
clare intre modelul dominant al dezvoltarii economice si miscarile imigrantilor si a
refugiatilor dar etnocentrismul si nationalismul agresiv poate fi o cauza a imigrarii.
Aceasta activitate ii ajuta pe participanti sa inteleaga cum relatiile economice dintre
nord si sud ii forteaza pe oameni sa-si paraseasca tara de origine, si felul in care tarile
europene bogate contribuie la deplasarea oamenilor, prin perpetuarea echilibrului dintre
relatiile dintre nord si sud.
SUBIECTE DE DISCUTAT
?? Relatiile dintre N si S si dezechilibrul care-i guverneaza
?? Interdependenta dintre oameni si tari si dintre N si S
?? Modele de dezvoltare si consecinta lor
?? Relatiile economice si un factor care contribuie la dezvoltarea rasismului si a
xenofobiei
?? Solidalitate, egalitate si istoria lumii
SCOPURI
?? Dezvoltarea intelegerii ca dezechilibrul dintre N si S e unul din factorii care-i
forteaza pe oameni sa caute conditii mai bune in alte tari.
?? Intelegerea interdependentei dintre popoare si tari
?? Intelegerea rasismului si a xenofobiei ca parte a problemei globale
TIMP
2 ore in total, 75 de minute pentru joc, 45 pentru evaluare.
MARIMEA GRUPULUI
minim 4, maxim 40
PREGATIREA
Echipament necesar pentru fiecare echipa:
tabla pentru joc (o fotografie marita e buna)
4 jetoane mari (facute din carton, 2 cm in diametru) , 1 galben si 3 de diferite cu lori:
maro, albastru, verde.
1 zar
fotocopiaza si taie bucata de carton. Daca e posibil pune-le intr-o cutiuta.
70 de boabe de fasole uscata, bucati de macaroane pentru a servi ca simbol (sa reprezinte
resursele)
INSTRUCTIUNI
1. Imparte participantii in 4 grupe. Pot juca individual daca grupul e mic.
2. Imparte jetoanele intre grupe: pune jetoanele intr-o caciula si pune pe cine va din
fiecare grupa sa ia unul. In acest fel fiecare va avea o culoare aleasa la intamplare
3. Imparte pastaii de fasole. Da echipei cu culoarea galbena 7, ehipelor care au culoarea
maro, verde si albastru 21 de pastai de fasole fiecareia (aceste distributii corespund cu
distributia resurselor naturale intre tarile din N si S)
4. Fiecare membru al echipei va arunca zarul sa vada cine incepe
5. Citeste regulamentul jocului
6. Asigura-te ca toata lumea stie ce sa faca, apoi sa inceapa jocul.
EVALUARE SI CHESTIONARE
La sfarsit spune fiecarei echipe sa priveasca inapoi la drumul parcurs, la patratele la care
s-au oprit si sa vada ce s-a intamplat acolo. Daca exista vreun patrat la care nu s-a oprit
nici o echipa, citeste cartonasul sa le spui ce s-ar fi intamplat. Continua cu o discutie
despre cum s-au simtit jucatorii si ce au invatat: Cum ti s-a parut sa fi”galben”? Cum ti
s-a parut sa fi”verde”, “maro”sau “albastru”? Exista similaritati intre acest joc si
realitate? Pe cine reprezinta jetonul galben?Si pe ceilalti?Putem spune ca cei reprezen
tati de jetonul galben sunt prezenti numai in N? Cei care reprezinta celelalte jetoane se
gasesc numai in S? Cine beneficiaza atat in N cat si in Sde sistemul din lume? Putem
vorbi de un “model de dezvoltare dominant”, care poate servi ca cel mai bun in toate
situatiile, tarile sau popoarele? Care sunt caracteristicile in functie de acest joc, modelului
de dezvoltare prezent? E acesta un model realizabil in sensul ca ii serveste in practica pe
toti barbatii si femeile, si pe toate popoarele din lume? In viitor ar putea fi posibil un
model de dezvoltare care ar putea fi aprobat? Cum ar fi acesta? Care sunt legaturile dintre
aceasta situatie si atitudinile rasismului si a discriminarii? E cinstit sa spui, de exemplu ca
imigrantii vin in tara noastra pentru a ne lua banii si resursele?
INDICII pentru FACILITATOR
Cand se joaca in grup, e mai bine sa existe grupuri de 4 oameni si un maxim de 8 pe
grupa. La patratul 49 grupul cu culoarea galbena poate schimba regulile ori cum vor ei.
E de presupus ca vor sa schimbe regulile pentru avantajul lor. Le pot face pe celelalte
echipe sa se intoarca la start, sa le ia toti pastaii de fasole si sa faca celelalte echipe sa
rateze urmatoarele 3 ture. Daca schimba regulile pentru a face ca lucrurile sa fie cinstite,
subliniaza ca acest lucru e greu de realizat din punct de vedere politic, pentru ca vor
trebui sa convinga electoratul. Va fi o politica nepopulara si vor trebui sa explice cum
vor intentiona sa o aplice evitand tensiunile sociale.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Fa o lista cu lucrurile pe care le poti face pentru a imbunatati situatia economica din sud
Fa o lista cu lucrurile pe care le face pentru a imbunatati situatia de acasa, de exparticipa
la dezvoltarea proiectelor locale, sprijina afacerile locale, boicoteaza firmele care se
comporta imoral. Ia aminte cat sti de problema din acest joc. Gasesti ca e greu sa obtii
informatii independente si ca stirile nu sunt intreaga poveste? Poti explora aceste lucruri
in “Partiniri media” si “Realizarea stirlor”
REGULILE pentru JOC
Explica-le ca exista jocuri in care regulile nu sunt la fel pentru toata lumea. Aceasta se
intampla si in acest joc. Avantajele si dezavantajele drumului spre dezvoltare sunt
diferite pentru echipe diferite. Poate parea nedrept, dar nu noi am inventat regulile, noi
le-am copiat, cat de corect posibil din realitate. Sansa hotaraste cine cu ce culoare joaca.
In realitate, acest lucru nu e determinat de sansa ci de factori geografici, economici sau
culturali care au stabilit ostacolele si posbilitatile ca fiecare tara si popor se vor intalni pe
drumul spre dezvoltare.
1. Acest joc se joaca ca oricare altul care are nevoie de tabla de joc.
2. Spune-le echipelor sa arunce zarul pe rand si apoi sa mute atatea patrate cate numere
arata pe zar.
3. Spune-le ca instructiunile scrise in caseta cu litere sunt instructiunile pentru echipele
care joaca cu simbolul galben si cele scrise cursiv sunt pentru echipele care joaca cu
simboluri maro, verde si albastru.
4. Daca ajungi pe un patrat de actiune ia cartonul cu actiunea corespunzatoare si urmeaza
instructiunile.
5. Prima data cand o echipa ajunge pe un patrat cere-le sa citeasca instructiunile de pe
cartonas. ei trebuie sa citeasca instructiunile care sunt relevante pentru ei.
6. Spune-le jucatorilor ca trebuie sa urmeze instructiunile sa mute sau/si sa plateasca
precum e dictat.
7. Daca o echipa nu are pastai de fasole pentru ca le-au dat trebuie sa imprumute de la
echipa care are mai multe si cat mai repede sa le dea inapoi.
8. Regulamentul jocului nu poate fi schimbat numai cu acordul tuturor grupurilor sau
daca exista un ordin special pentru a fi oprit pe unul din cartoanele de actiune.
CARTOANE pentru ACTIUNE
Patratul 3-“Colonizatorii si cei colonizati”
Patratul 7-“Sanatate pentru dezvoltare”
Patratul 10-“Explozia populatei”
Patratul 12-“Razboi si violenta”
Patratul 16-“Revolutia urbana”
Patratul 18-“Barbati, Femei si Foamea”
Patratul 21-“Economia neoficiala si somajul ascuns”
Patratul 24-“Educatia pentru dezvoltare”
Patratul 27-“O gaura in atmosfera”
Patratul 30-“Revolutia tehnologica”
Patratul 34-“Sfarsitul ideologiei”
Patratul 37-“La sfarsit exista intotdeauna FMI”
Patratul 40-“Ajutorul dezvoltarii internationale ”
Patratul 42-“O cultura de educatie globala ”
Patratul 44-“Noi migratii, noi segregatii”
Patratul 46-“Taierea padurilor si extinctia speciilor”
Patratul 49-“Un nou ordin. . . pentru cel care vrei sa ordoni ”
Patratul 52-“Moartea”
Patratul 54-“Dezvoltarea”
PATRATUL 3-COLONIZATORII SI CEI COLONIZATI
In trecut (si poate si in prezent, dar sub alte forme) tara ta i-a colonizat pe altii de la care
ai bogatii si materiale brute. Poti inainta un patrat si sa culegi un pastati de fasole de la
fiecare echipa. In trecut (si poate si in prezent dar sub alte forme) , tara ta a fost
colonizata de altii. Ti-au luat bogatiile si materialele brute. Echipa ta e mai departe de
telul dezvoltarii si trebuie sa dai un pastai de fasole echipei cu simbolul galben.
PATRATUL 7-SANATATE SI DEZVOLTARE
Ai adus un nivel de dezvoltare care iti da posibilitate sa ai un nivel de sanatate, o rata a
mortalitaii copiilor redusa, putine epidemii, durata de viata lunga Poti inainta pe un alt
patrat. Nivelul de intretinere a sanatatii e redus sau nu exista. Holera, SIDA si alte boli
impreuna cu o rata a mortalitaii copiilor ridicata si durata de viata redusa, afecteaza o
proportie ridicata a populatiei care te impiedica sa-ti indeplinesti telul dezvoltarii. Da
inapoi doua patrate.
PATRATUL 10-EXPLOZIA POPULATIEI
Ai reusit sa controlezi rata nasterilor, astfel pastrand rata cresterii populatiei stabila sau la
un nivel descrescator. De aceea te bucuri de un nivel bun de standard al vietii. Du-te 2
patratele inainte. Ai nivele ridicate de crestere a populatiei si nivele scazute de crestere
economica si de aceea, intampini probleme mai mari in necesitatile de baza a mai multor
oameni. Du-te inapoi 2 patrate, indepartandu-te de dezvoltare.
PATRATUL 12-RAZBOI SI VIOLENTA
Ai o puternica industrie a armelor. Vanzarea armelor altor tari inseamna ca devii bogat.
Fiecare echipa iti da 3 pastai de fasole si te muti cu un patrat. Tensiunile sociale interne
si abuzul drepturilor omului si represiunea cu care merge mana in mana duce la razboi de
gherile, razboi civil, razboiul cu tarile vecine. Un nr mare de oameni au cautat refugiu in
alta parte. Datorita problemelor de securitate trwbuie sa ai o armata mare si un buget
militar ridicat. Da 2 pastai de fasole echipei cu culoare galbena si nu avansezi 2 ture.
PATRATUL 16. REVOLUTIA URBANA
Orasele mari au devenit centre industriale si financiare de importanta majora cu profituri
mari si speculatii financiare. Muta-te 3 patrate. Saracirea satelor a fortat pe multi
fermieri sa migreze la oras crescand astfel arii intinse de mizerie in cocioabele din orase.
Lipsa de oportunitati inseamna ca-ti pierzi muncitorii cei mai buni si oamenii de stiinta
care emigreaza in tari unde munca, salariul, si conditiile de viata sunt mai bune. Da
inapoi 2 patrate.
PATRATUL 18. BARBATI, FEMEI SI FOAME
Imbunatatirile in productia de hrana va asigura multa. Desi efectele pe termen lung a
colorantilor folositi in producerea hranei sunt necunoscuti, e adevarat ca hrana e
intotodeauna disponibila. De aceea te poti duce mai departe cu un patrat. Totusi, daca
trebuie sa faci fata surplusurilor, dintre care trebuie sa distrugi pentru a nu ruina piata,
stai pe loc. Seceta, folosirea abuziva a solului, proasta folosirea a mijloacelor de
cultivare a pamantului, si faptul ca trebuie sa vinzi aproape tot ce produci pentru a plati
datoria tarii, face ca pastrarea hranei sa fie acuta si creste astfel foametea. Ramai pe loc o
tura.
PATRATUL 21. ECONOMIA NEOFICIALA SI SOMAJUL ASCUNS
Automatizarea si restructurarea industriei mareste nivelul somajului. Trebuie sa consacri
resursele pentru subdivizarea somajului. Din acest motiv du-te cu un patrat inapoi,
pentru ca beneficiile globale ale comertului cresc, stai pe loc. absenta, imbatranirea sau
distrugerea bazei industriale si criza din productia agricola inseamna ca populatia fara
slujba si economia ilegala creste. Du-te inapoi 2 patrate.
PATRATUL 24. EDUCATIA pentru DEVOLTARE
Un sector mare a populatiei are acces la educatia de nivel superior si secundar care
favorizeaza dezvoltarea. De asemenea beneficiezi din oferirea de locuri in Institutiile de
Educatie Superioara studentilor straini carora le ceri taxe mari. Vin cauza lipsei de
oportunitati de acasa si deseori raman pentru a contribui la economie. Muta-te inainte un
patrat si ia un pastai de fasole de la fiecare echipa. Analfabetismul si lipsa educatiei
pentru majoritatea populatiei inseamna ca te duci inapoi 4 patrate.
PATRATUL 27. GAURA IN ATMOSFERA
Industriile polueaza mediul, de ex prin extragerea materialelor brute, prin poluare cauzata
in timpul procesului si prin depozitarea deseurilor. Ca rezultat, stratul de ozon e distrus
are loc schimbul de clima si alte catastrofe ca o consecinta a dezvoltarii. Vrei sa protejezi
mediul si gasesti ca costurile extractiei sunt prea mari sau procesele prea poluante. Iti
transferi uzinele industriale in tari slab dezvoltate si ii explorezi resursele naturale. Da
inainte doua patrate. Faci fata dezastrelor naturale ca o consecinta a distrugerii mediului.
Ceata e mai deasa si mai lunga. Industriile poluante se instaleaza in tara ta, resursele
naturale sunt exportate in alte tari. Muta-te cu un patrat inapoi.
PATRATUL 30. REVOLUTIA TEHNOLOGICA
Revolutia tehnologica iti da posibilitatea pentru dezvoltare. Piata de export pentru noile
tehnologii sunt profitabile. Fiecare echipa iti da 2 pastai de fasole si inainteaza 1 patrat.
Revolutia tehnologica trece pe langa tine. Da inapoi 3 patrate sau poti cumpara noi
tehnologii de la fiecare echipa care joaa cu jetonul galben. Orice vrei sa cumperi te va
costa 3 pastai de fasole.
PATRATUL 37. LA FINAL EXISTA INTOTDEAUNA FONDUL MONETAR
INTERNATIONAL
FMI iti acopera politicile economice si iti sprijina politicile de investitie de cumparare de
intreprinderi publice si serviciile tarilor straine ca o contributie la “dezvoltarea” lor.
Aceste masuri iti ofera profituri substantiale. Fiecare echipa iti da 2 pastai ca raspalta a
investitiei tale. Da inainte 2 patrate. FMI impune o politica economica de ajustare
structurala. Trebuie sa-ti vinzi intreprinderile si serviciile publice. Somajul creste si
sectoare mari ale populatiei cad sub linia saraciei. Da-i echipei cu jeton galben 2 pastai
ca rasplata pentru interesul fata de datoria straina a ta. Da inapoi 2 patrate.
PATRATUL 40. AJUTORUL DE DEZVOLTARE INTERNATIONALA
Trebuie sa imparti im mod egal 1% din pastaii de fasole (daca trebuie sa le tai fa-o)
alatura-te organizarii de ajutor de dezvoltare internationala pentru a discuta situatia
globala si da inainte 1 patrat. Ai primit niste pastai de fasole de la echipa cu jeton galben
ca si un imprumut dezinteresat pentru dezvoltare. Trebuie sa te hoatrasti sa-i cheltui pe
bunuri si echipament cumparat de ei. Da inainte 1 patrat, daca din moment ce va trebui
sa platesti 2 pastai ca dobanda pe datoria ta echipei cu jetonul galben, stai pe loc. Nu uita
sa platesti 2 pastai de fasole.
PATRATUL 42. O CULTURA DE COMUNICARE GLOBALA
Revolutia cumpararii si dezvoltarea industriei audio-vizualului permit valorilor sociale si
culturale sa se extinda in lume. Simultan bursa creste astronomic. Da-i inainte 2 patrate
si primeste de la fiecare echipa 1 pastai pentru a plati produsele si serviciile
informationale. Revolutia comunicarii inseamna ca cultura occidentala si valorile devin
“pervasive”. . . . Iti pierzi identitatea culturala in timp ce modelele de dezvoltare si
comunicare care nu au de-a face cu cultura si istoria devin acce pentru ati. Stai pe locul
tau, satnd in fata TV si stai o tura.
PATRATUL 44. NOI MIGRARI, NI SEGREGARI
Imigrarea crescandaa oamenilor saraci din tarile din sud care cauta o viata mai buna te
forteaza sa aloci noi resurse pentru a trata cu imigrantii care ajung in tara voastra. Daca
vrei sa te muti cu un patrat, trebuie sa-i dai fiecarei echipe 1 pastai de fasole “ca ajutor”.
Cresterea emigrarii spre tarile nordice inchide”golirea creierului” a celor care sunt
inzestrati si calificati academic. Da inapoi 3 patrate.
PATRATUL 46. TAIEREA PADURII SI EXTINDEREA SPECIILOR
Nivelele ridicate de consumatie te forteaza sa explorezi in alte regiuni ale planetei. Acest
lucru contribuie la disparitia unor arii extinse de paduri si numeroase specii de animale
sau plante. Daca ai jucat in interesul tuturor echipelor si nu numai in interesul tau, da
inapoi cateva patrate, imparte banii pentru a corecta greseli anterioare si schimba regula
jocului. Dar, din moment ce nu e asa se fac lucrurile intr-o lume competitiva, si pentru
ca inca mai ai timp si ocazie da inainte cu un patrat.
Resursele naturale sunt exploatate si nu primesti nici un profit care sa-ti permita sa te
dezvolti. Se intinde despadurirea, clima se schimba si creste foametea Incerci sa faci tot
ce poti pentru ca sa-ti protejezi mediul, dar institutiile internationale iti critica politicile
legate de mediu. Da inapoi 1 patrat si da un pastai de fasole echipei cu jeton galben.
PATRATUL 49. O NOUA ORDINE. . . pentru CARE VREI SA O ORDONI
Poti schimba regulile jocului cum vrei pentru a-ti da posibilitatea sa-ti ajungi telul cat mai
repede posibil. daca orice alt jucator sau echipa protesteaza sau vrea sa se bage in noua
ordine a lucrurilor, trebuie sa-ti dea pastaii de fasole Da- inainte 2 patrate. Incearca sa te
adaptezi noii ordini si nupune rezistenta, cu putin noroc noua ordine creata nu se va
indrepta prea mult de drumul spre dezvoltare. Ca precautie stai o tura.
PATRATUL 52. MOARTEA
Riscul unei regresii economice e o amenintare serioasa fata de modelul tau de dezvoltare.
Daca nu vrei sa incepi jocul din nou de la 0, singura obtiune e sa storci ultima picatura
din echipa si sa iei 2 pastai de fasole de la fiecare, si nimeni nu poate spune ca ai avantaj,
da inapoi cu un patrat. Caderea pretului materialelor brute si cresterea dobanzii ratelor pe
datoria ta, provoaca o regresi une economica severa. Da inapoi cu o decada, sau incepe
de la inceputul drumului spre dezvoltare.
PATRATUL 54. DEZVOLTAREA
Esti norocos ca ai jetonul galben. Ai atins telul dezvoltarii. Poti fi sigur ca toate
celelalte echipe sunt departe de acest tel si ca orice ai face, nimeni nu va putea sa-l
ajunga. E sigur ca tu detii si controlezi banii si resursele si ca nu a mai ramas mai nimic
de la ceilalti. Viata e placuta pentru tine. Totusi exista a menintari pentru tine in viitor:
resursele naturale se degradeaza, aerul e poluat la fel si apa;iar pamantul se transforma in
desert. Foametea si disperarea cresc in multe locuri din lume. Cativa imigranti incearca
sa scape de mizerie pentru a ajunge intr-un loc confortabil, dezvoltat. Dar bucura-te de
dezvoltare pana mai poti. Daca ai un simbol altul decat cel galben, ori ai avut un noroc
incredibil, sau ai trisat. Altfel, e imposibil pentru cineva care nu are jetonul galben sa
atinga acest
nivel al jocului pentru ca dezvoltarea e pastrata doar pentru cei privilegiati. Daca multi
ar ajunge la acest nivel, ar fi necesar sa imparta resursele limitate si cei care se bucura de
beneficii ar renunta la ele. Acest lucru ar fi putin probabil pentru ca ei, cei putini,
stabilesc regulile jocului.
18) CAUTAREA SIMILARITATILOR SI DESCOPERIREA
DIVERSITATII
Cat de usor e sa gasesti pe cineva care gandeste si are sentimente similare cu ale tale?
SUBIECTE DE DISCUTAT
-identitatea personala;
-acceptarea si celebrarea activitatii;
-toti suntem diferiti si egali;
SCOPURI
Descoperirea diversitatii din grup.
Dezvoltarea capacitatii de comunicare.
Sa ajungi sa-i cunosti pe toti si sa dezvolti un sentiment pozitiv in grup
TIMP:
20 minute
PREGATIREA
-copii ale hartiei si pixuri 1 pe persoana
INSTRUCTIUNI
Fiecare jucator sa completeze intrebarile. Si sa gaseasca pe cineva cu aceleasi raspunsuri
la toate intrebarile. Daca nu gasesti pe nimeni, spune-le sa incerce sa gaseasca pe cineva
cu care sa imparta 4 caracteristici, daca nu pot atunci pe cineva cu 3 sau 2.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Intreaba-i daca le-a placut aceasta activitate si de ce?Intreaba-i apoi ce au invatat. Apoi
intreaba:
Cati au gasit pe cineva cu 5, 4, 3, 2, 1 trasaturi in comun? Cate diversitati de religie,
gusturi in muzica sau cui nu-i plac animalele, sau au bautura favorita sunt in grup? Daca
sunteti un grup atat de divers cum veti lucra impreuna?
SUGESTII pentru CONTINUARE
Oamenii care sunt diferiti sunt deseori discriminati. Daca vrei sa vezi cum e sa faci parte
din majoritate incearca “CEL IMPAR AFARA” sau “KNYSNA BLUE” pentru a te
relaxa si sa asculti muzica sa afli mai multe despre gusturile muzicale ale altora din grup
si sa exploreze imaginea culturala pe care o castigi prin muzica.
CAUTAREA SIMILARITATILOR SI DESCOPERIREA DIVERSITATII
Scrie raspunsurile la raspunsurile de mai jos si incearca sa gasesti pe cineva din grup care
are aceste raspunsuri. Daca nu reusesti gaseste pe cineva cu care ai 4, 3, 2 caracteristici
in comun, sau esti unic?
M-am nascut in
Religia mea e
Sunt alergica la
Nu-mi place
Muzica favorita e
19) IMPARTASIREA DISCRIMINARII
A fost ingrozitor, a fost o situatie jenanta, n-am stiut ce sa fac.
SUBIECTE DE DISCUTAT
-Manifestarea prejudecatii si a discriminarii din societate;
-Cum sa tratezi anumite situatii?
SCOPUL
-Sa fii mai constient de discriminarea din zilele noastre;
-Promovarea empatiei cu cei care sunt discriminati
-Sa-i ajute pe oameni sa devina mai “assertive”
TIMP
45 de minute
MARIMEA GRUPULUI
Oricare. Daca grupul e mare imparte-l pentru discutie in sase, opt, grupuri.
PREGATIRE
tabel si marker
INSTRUCTIUNI
1. Fiecare persoana sa se gandeasca la o situatie cand au fost discriminati sau o situatie
in care au vazut acest caz.
2. Fiecare persoana sa-si descrie situatia grupului.
3. Scrie toate situatiile pe tabel si spune grupului sa aleaga o situatie pentru discutie.
4. Spune persoanei a carei situatii a fost aleasa sa descrie in detaliu ce s-a intamplat.
5. Apoi vorbiti despre:
-Cum s-a ivit situatia si ce s-a intamplat de fapt;
-Cum s-a simtit persoana discriminata;
-Cum s-a simtit persoana care a facut discrminarea;
-Cum au raspuns si ce s-a intamplat dupa incident;
7. La final intreaba grupul ce ar fi putut face in aceeasi situatie si sa gaseasca alte cai de
raspundere.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Vorbiti despre discriminare in general. Care sunt cel mai comune motive pentru care
oamenii fac discriminare?Datorita varstei, culorii pielii sau datorita hainelor pe care le
porti? De ce altii fac discriminare fata de persoane diferite? Unde au invatat acest
comportament? Cat de important e sa provoci discriminarea?
INDICII pentru FACILITATOR
Persoanele sa se gandeasca la situatia reala dar trebuie sa le spui ca nimeni nu trebuie sa
se simta tensionat daca spun ceva care-i fac sa se simta disconfortant. De obicei,
persoanele discuta despre discriminarea negativa dar pot fi ridicate si problemele
discriminarii negative.
VARIATII
1. Foloseste jocul pentru a explora situatia. Cere o pereche sau un grup sa interpreteze
situatia la timp ce altii vorbesc. Cere apoi observatorilor sa sugereze raspunsuri
alternative la situatii.
2. Cere tuturor sa scrie un rezumat al situatiei pe hartie. Pune hartiile in palarie. Fiecare
persoana apoi sa-si aleaga o bucata de hartie. Fiecare persoana sa citeasca ce au pe
hartie. Fiecare sa incerce sa ghiceasca sentimentele celorimplicati.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Organizeaza un antrenament ‘aasertivness ‘pt a te ajuta sa dezvolti indemnarile pentru
tratarea situatiilor dificile. Oamneii fac discriminari fata de altii care sunt diferiti cand e
in interesul lor, dar in acest timp le place multe din lucrurile aduse de straini precum
pizza. , kebabul sau muzica jazz sau reggae. Daca vrei sa descoperi “amprente” straine
du-te la ‘Trailing diversity’. In mod alternativ incearca “Limita 20” pentru distractie.
19) POVESTIRI ALE LUMII
Povestirile sunt cele mai interesante si mai relevante expresii ale culturii. Ancorate in
istorie, transmise verbal, sunt purtatoarele morale ale culturii. Aceasta activitate
foloseste povestirile pentru a explora perceptiile (si stereotipurile) pe care le-am putea
avea despre culturi diferite.
SUBIECTE DE DISCUTAT
-perceptii si imagini pe care le avem despre alte culturi si despre cultura noastra.
-etnocentrism si stereotipie.
SCOPURI
-cresterea curiozitatii despre povestea altor culturi si popoare
-provocarea stereotipurlor si prejudecatilor despre valorile altor culturi
-cresterea curozitatii despre alte popoare, culturi, muzica sau limba
-intrigarea participantilor si introducerea unei atitudini pozitive ingrup
TIMP
60-90 de minute
PREGARTIREA
Alegeti toate sau cateva povestiri si o copie a “versiunii A” pentru
fiecare participant. Pregateste copii a povestirii intregi pentru a fi
impartite la final, inclusiv daca vrei, copii ale celor originale in limba
originala.
MISTRETUL CEL SALBATIC SI ORB
VERSIUNEA A
VERSIUNEA COMPLETA
POVESTEA LUI W. X. CARE A PRINS PESTE pentru MAMA SA VITREGA
IARNA
VERSIUNEA A
VERSIUNEA COMPLETA
PORUMBEII SI PLASA CELUI CARE PRINDE PASARI
VERSIUNEA A
VERSIUNEA COMPLETA
CUM SI-A CAPATAT IEPURELE COADA?
VERSIUNEA A
VERSIUNEA COMPLETA
INSTRUCTIUNI
1. Fiecare participant sa primeasca o copie a povestilor (versiune A) si da-le 15 minute
pentru a le citi.
2. Fiecare participant sa incerce sa ghiceasca de unde vin povestile. Ar fi mai bine sa le
dai participantilor o raza din care sa citeasca precum Europa de sud, Europa de nord,
Europa centrala, Europa de est, Africa, Orientul Mijlociu, America de sud, Asia, America
de nord.
3. Persoanele sa se grupeze in grupuri de 4-6 pentru ca sa-si schimbe parerile si sa
discute motivele.
4. Fiecare grup sa gaseasca o decizie comuna despre originea fiecarei povesti. Da-le
30-45 de minute pentru acesta discutie.
5. In plenar fiecare grup sa-si prezinte concluziile si motivele. Acest lucru va duce la
alte discutii dupa cum oamenii reevalueaza incercarile si alte grupuri aduc alte idei sau
sugestii.
6. Trebuie sa te decizi cand sa pui punct discutiei apoi da intreaga versiune a povestii
(inclusiv in limba originara) sau citesti intreaga versiune si spune de unde e versiunea.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Daca crezi ca e bine, incepe discutia intreband participantii daca le-au placut povestea si
daca au fost surprinsi de origini, daca li s-a parut dificil si daca s-au simtit bine.
INDICII PENRTU FACILITATOR
Povestile exprima valori fundamentale si aceeasi poveste poate fi in versiuni diferite din
alte tari datorita variatiilor in conditii geografice si climatice in religie sau in valori.
Activitatea merge mai bine daca participantii trec peste circumstantele practice stricte
(precum climatul sau daca exista un anumit animal intr-o regiune data) si sa vada anumite
valori transmise de poveste.
SUGESTII pentru CONTINUARE
O activitate in continuare, in special intr-un grup multicultural, e sa le spui anumitor
participanti sa aduca povesti din tara lor intr-o sesiune viitoare. Ar fi un mod interesant
sa apropii diferite generatii. Daca iti place sa citesti povesti, poate iti place sa te si joci
“Limita 20”. Daca iti place sa faci colaje
poti incerca portrete.
POVESTIRI-VERSIUNEA A (copiata si impartita)
MISTRETUL SALBATIC SI ORB
A fost odata un vanator care a plecat in padure cu pusca sa. Acolo a zarit doi pui de
mistret mergand unul in spatele celuilalt. Vanatorul a ochit si-a impuscat cel de al doilea
mistret dar s-a intamplat ceva care l-a surprins. Conducatorul a fugit iar ce de al doilea
nu stia ce sa faca. A fost abandonat stand cu ceva ce parea sa fie o nuia uscata in gura.
Vanatorul s-a apropiat cu grija, crezand ca mistretul salbatic il va ataca observat ca sta
unde s-a oprit fara sa-si urmeze prietenul. vanatorul s-a apropiat pentru a vedea mai bine.
A observat ca ceea ce parea a fi o nuia uscata era de
fapt coada mistretului care fugise. Acum vanatorul a inteles ca mistretul era orb si ca
glontul atinse coada conducatorului sau si o taiase. A luat mistretul salbatic, l-a dus
acasa si tot timpul tinand in gura coada. Acasa, vanatorul l-a hranit si l-a ingrijit foarte
bine. E ciudat chiar si animalele arata consideratie pentru creaturile din neamul lor. N-ar
trebui si noi, cei inzestrati cu inteligenta sa avem grija de parintii nostri si prietenii care
au nevoie de ajutor?
POVESTEA LUI W. X. CARE A PRINS PESTE IARNA pentru MAMA LUI
VITREGA.
W. X. era un barbat care a trait mai demult. Mama sa adevarata a murit si tatal sau s-a
recasatorit cu o femeie a sarui nume de familie era Z. Prin urmare ea a devenit mama lui
WX. Mama vitrega era rea si nu-l placea pe WX, si obisnuia sa-l defaimeze pe WX in
fata tatalui sau. Cu timpul tatal a inceput si el sa-si displaca fiul. WX era bun si
recunoscator parintilor. Intr-o iarna, vremea era foarte
rea, ningea puternic, de multe ori ningea toata ziua. Era atat de rece, incat dupa ce
ningea, raul din apropiere, care curgea atat de cristalin, era acum tacut si inghetat.
Oamenii stateau acasa din pricina frigului, la fel si animalele, rareori ieseau afara.
Pamantul era acoperit in intregime cu zapada. Intr-o zi mama vitrega a lui WX s-a
hotarat ca vrea peste proaspat si i-a spus fiului sau vitreg S-a gandit: -De unde pot face
rost de peste proaspat daca ninge toata ziua si raul a inghetat?Cum s-a spus inainte, WX
era un fiu recunoscator si a icsit in imensitatea alba sa gaseasca peste. WX a cautat timp
indelungat, dar cum sa gaseasca peste proaspat?Intr-un final s-a dus in aval. Pamantul
era tare si vantul batea. Era atata de frig incat tremura Acum WX statea acolo uitandu-se
la rul inghetat si s-a gandit: -Nu ma pot duce acasa cu mana goala cand mama mea vrea
peste. Ce sa faca? WX s-a gandit si tot gandit, dar nu a gasit o solutie. In final a izbucnit
in lacrimi e disperare. Cu cat plangea mai mult cu atat ii curgea lacrimile. In final s-a
format o gaura in gheata care acoperea raul. Au inviat datorita caldurii lacrimilor lui
WX. Foarte bucuros, Wx a ridicat pestii si l-a dus acasa la mama lui.
Ca si WX, nu trebuie sa renuntam la speranta.
PORUMBEII SI PLASA CELUI CARE PRINDE PASARILE
A fost odata un stejar batran in care traiau multi porumbei. toata ziua zburau sa-si caute
mancare, dar seara se intorceau sa-si petreaca seara in stejar. Intr-o zi porumbeii
erau plecati, ca de obicei. Dintr-o data, un porumbel mic a spus: -Uite, uite cate
seminte!Cat de multa mancare este pe pamant!
Celalalt porumbel i-a dat dreptate si a zburat sa se stabileasca acolo, dar un porumbel
batran a spus: -Stop!Nu zbura acolo!Cum de acolo exista asa multe seminte? -N-are
importanta!a spus alt porumbel: Hai sa mergem sa mancam impreuna! Intregul stol a
zburat cu exceptia porumbelului batran. Au inceput sa sarbatoreasca, in timp ce le
urmarea miscarile de la distanta. Dupa ce s-au saturat, au vrut sa plece de acolo, dar n-au
putut. Au fost prinsi in plasa celui care prin de pasari si au strigat in disperare: –
Ajutor!Am fost prinsi!Ajutor! Porumbelul batran a spus: -Linistiti-va! Dar unul din
porumbei a spus: -Priviti, cineva se indreapta spre noi. E cel care prinde pasari si vine sa
ne
prinda. Porumbelul batran a spus: -Calmati-va. Ridicati-va de la pamant deodata si
puteti ridica si plasa. Intreg stolul a ridicat putin plasa. Apoi porumbelul cel batran a
spus, in timp ce le arata copacul: -Va puteti stabili aici. Un prieten de-al meu sta aici, un
soricel. A chemat soricelul care a facut o gaura in plasa asa ca porumbeii au fost liberi.
Intreg stolul a multumit soricelului.
CUM SI-A CAPATAT IEPURELE DE CAMP COADA CEA SCURTA.
In vie lupul sapa si planta vita de vie. Le-a cerut vulpii si iepurelui sa-l a jute. Le-a
pregatit o masa gustoasa-o oala de miere. Toti au muncit, dar vulpea era tentata sa guste
din miere inainte de masa, asa ca s-a dus langa vita de vie cea mai apropiata si a tipat: –
Helo!Helo!-Ce se intampla?a intrebat lupul. -Sunt invitata la o petrecere, a mintit vulpea.
-Fugi, a spus lupul. -Si intoarce-te repede, a spus iepurele. Dar vulpea s-a dus direct la
tufisul unde lupul ascunsese oala cu miere. A mancat pe saturate si apoi s-a intors la lup
si la iepure. -Cum a fost la petrecere?a intrebat lupul. -Am fost ocupata, a zambit vulpea
cu gura pana la urechi. -Cum a fost mancarea?a intrebat iepurele. -Dulce si gustoasa, a
raspuns cu viclenie vulpea. Apoi au continuat sa sape. Curand, vulpea s-a intors si a
tipat: -Helo!Helo!-Ce e acum?a intrebat lupul si iepurele. -Sunt invitata la o alta
petrecere, a raspuns vulpea. -Du-te atunci, a raspuns lupul. vulpea s-a dus din nou.
Cand s-a intors, iepurele si lupul a intrebat daca i-a placut. -Nici pe jumatete ca data
trecuta. Cand vulpea s-a furisat pentru a treia oara, a terminat mierea din oala, iepurele si
lupul au adormit pentru ca erau obositi. Cand vicleana vulpe s-a intors, aceasta i-a uns
nasul iepurelui care dormea, cu restul de miere. apoi a strigat: -Treziti-va somnorosilor!
-Oh, te-ai intors deja?Cum a fost la petrecere?a intrebat lupul, apoi a cascat. -S-a
terminat, a zambit vulpea. -Ai mancat bine?a intrebat iepurele si si-a plecat ochii. -Bine
si gustos, a spus vulpea lingandu-si gura. -Frate lupule, nu ne inviti sa mancam acum?-
Ba da, desigur, a dat din cap lupul, imediat se face vremea pentru dejun. A aratat spre
tufisul unde ascunsese oala cu miere.
Dar s-a intors cu oala goala si a strigat: -Cineva a mancat toata mierea!Daca as stii sine e
hotul, i-as suci gatul!Vulpea a raspuns ingratios: -Iepurele a mancat toata mierea in timp
ce dormeai! -Nu e adevarat!Nu eu am fost!a protestat iepurele. Lupul, furios, a sarit pe
iepure sa-i suceasca gatul. Iepurele a luat-o la sanatoasa. Dupa un timp, lupul aproapa ca
l-a prins si a reusit sa-i muste coada. Dar din fericire pentru iepure, lupul nu a reusit sa-l
prinda din urma ca sa-i suceasca gatul. De atunci, iepurele are o coada scurta.
POVESTIRILE-VERSIUNEA COMPLETA
MISTRETUL CEL SALBATIC SI ORB
A fost odata un vanator care a plecat in padure cu pusca sa. Acolo, a zarit 2 mistreti
salbatici, unul in fata celuilalt. Vanatorul a ochit si l-a impuscat pe cel de-al doilea, dar sa
intamplat ceva care l-a uimit: cel din fata a fugit, in timp ce celalalt nu stia ce sa faca.
statea acolo cu ceva care parea a fi o nuia uscata in gura. Vanatorul s-a apropiat cu grija,
crezand ca mistretul il va ataca. Aobservat ca statea unde se oprise, fara a-si urma
prietenul. Vanatorul s-a apropiat pentru a se uita mai bine. A observat ca, ceea ce parea
o nuia uscata, era de fapt coada mistretului care fugise. Acum vanatorul a inteles ca
mistretul era orb si ca glontul atinsese coada celui din fata taindu-i-o. A luat mistretul
orb si l-a dus acasa tot timpul purtandin gura coada taiata. In casa lui, vanatorul l-a hranit
si
a avut grija de el. E ciudat. Chiar si animalele manifesta respect pentru creaturi. N-ar
trebui ca noi, cei inzestrati cu ratiune, sa avem grija de parintii nostri, prietenii nostri care
au nevoie de ajutor?
(Aceasta poveste e din Tigrea-Etiopia, Africa)
POVESTEA LUI WANG XIANG CARE A PRINS PESTE IARNA pentru MAMA SA
VITREGA.
Wang Xiang era un om care a trait in timpul dinastiei Jin. Mama s-a murit si tatal sau s-a
recasatorit cu o femeie a carei nume era Zhu. Prin urmare, a devenit mama vitrega a lui
Wang Xiang. Mama vitrega era rea si nu-l placea pe Wang Xiang, obisnuia sa-l
defaimeze in fata tatalui sau. Timpul trecea si tatal incepuse sa-l displaca si el. Fiul era
bun si recunoscator parintilor in ciuda acestui fapt Intr-o iarna, vremea era foarte rea,
ningea puternic zile in sir. Era atat de frig incat dupa ninsoare, raul din apropiere care
era atat de cristalin, era inghetat Oamenii stateau in casa, la fel si animalele. Pamantul
era tot acoperit cu zapada Intr-o zi mama vitrega a lui Wang Xiang s-a hotarat ca vrea
crap proaspat la cina si i-a spus fiului vitreg. El s-a gandit: -De unde pot aduce crap
proaspat daca ninge tot timpul si raul e inghetat? Dupa cum s-a spus, Wang Xiang era un
fiu recunoscator, asa ca s-a dus repede sa caute peste. Wang Xiang a cautat mult, dar
unde sa gaseasca peste?S-a dus in aval. Pamantul era tare si rece, vantul batea puternic.
era atat de frig incat tremura. Acum Wang Xiang statea holbandu-se la raul inghetat
gandindu-se: -Nu ma pot duce acasa cu mana goala, daca mama vrea peste. Ce sa
faca?Wang Xiang s-a gandit si s-a tot gandit, dar nu a gasit o solutie. Intr-un final a
izbucnit in lacrimi de disperare, curgandu-i pe obraz. Cu cat palngea mai mult cu atat
erau mai multe lacrimi. Intr-un final a observat o groapa in gheata care acoperea raul.
Dintr-o data doi crapi au zburat pe gheata langa gaura. Au inviat datorita caldurii din
lacrimile lui Wang Xiang.
Foarte entuziasmat Wang Xiang a luat pestii si i-a dus acasa la mama lui vitrega.
Acesta minune a fost explicata mai tarziu. A fost un rezultat al simtului datoriei lui
Wang Xiang. (Poveste originala chineza)
PORUMBEII SI PLASA CELUI CARE PRINDE PASARI
Intr-o jungla a existat un stejar in care traiau mai multi porumbei. Toata ziua acestia
zburau sa caute hrana dar seara se intorceau in stejar. Intr-o zi porumbeii zburau dupa
hrana ca de obicei. Dintr-o data un porumbel mic a zis: -Uite cate seminte!Cat de multa
mancare se afla pe pamant. Ceilalti porumbei i-au dat dreptate si au zburat intr-acolo dar
porumbelul batran a spus: -Stati!Nu zburati acolo. Cum se face ca exista seminte in
mijlocul junglei? -Nu conteaza, a spus alt porumbel. Haideti sa mancam impreuna. Tot
stolul a plecat cu exceptia porumbelului batran. Au inceput sa sarbatoreasca. Dupa
aceasta porumbeii au vrut sa zboare dar nu au putut. Au fost prinsi in plasa celui care
prinde pasari, si zbierau cu disperare: -Ajutor!Am fost prinsi!
Porumbelul batran a raspuns: -Linistiti-va! Dar un alt porumbel a strigat: –
Priviti!Cineva se indreapta spre noi. E cel care prinde pasari. Porumbelul intelept a spus:
-Linistiti-va. Ridicati-va de la pamant, astfel ridicati si plasa. Stolul a ridicat putin plasa.
Acum porumbeii au incercat si au reusit sa ridice plasa astfel incat sa zboare. Porumbelul
intelept a zburat primul si ceilalti l-au urmat. Au zburat mult, pana au ajuns la un copac.
Porumbelul intelept le-a spus in timp ce le arata copacul: -Va puteti aseza aici. Un
prieten bun de-al meu sta aici, un soricel. A chemat soricelul care a facut o gaura in
plasa, astfel porumbeii s-au eliberat Tot stolul i-a multumit soricelului. (aceasta poveste
e din India)
CUM SI-A CAPATAT IEPURELE COADA SCURTA
In vie lupul sapa si planta vita de vie. Le-a cerut vulpii si iepurelui sa-l ajute. Le-a
pregatit o masa gustoasa-o oala de miere. Toti au muncit, dar vulpea e ra tentata sa guste
din miere inainte de masa, asa ca s-a dus langa vita de vie cea mai apropiata si a tipat: –
Helo!Helo!
-Ce se intampla?a intrebat lupul. -Sunt invitata la o petrecere, a mintit vulpea. -Fugi, a
spus lupul. -Si intoarce-te repede, a spus iepurele. Dar vulpea s-a dus direct la tufisul
unde lupul ascunsese oala cu miere. A mancat pe saturate si apoi s-a intors la lup si la
iepure. -Cum a fost la petrecere?a intrebat lupul. -Am fost ocupata, a zambit vulpea cu
gura pana la urechi.
-Cum a fost mancarea?a intrebat iepurele. -Dulce si gustoasa, a raspuns cu viclenie
vulpea.
Apoi au continuat sa sape. Curand, vulpea s-a intors si a tipat: -Helo!Helo!-Ce e acum?a
intrebat lupul si iepurele. -Sunt invitata la o alta petrecere, a raspuns vulpea. -Du-te
atunci, a raspuns lupul. vulpea s-a dus din nou. Cand s-a intors, iepurele si lupul a
intrebat daca i-a
placut. -Nici pe jumatete ca data trecuta. Cand vulpea s-a furisat pentru a treia oara, a
terminat mierea din oala, iepurele si lupul au adormit pentru ca erau obositi. Cand
vicleana vulpe s-a intors, aceasta i-a uns nasul iepurelui care dormea, cu restul de miere.
apoi a strigat: -Treziti-va somnorosilor! -Oh, te-ai intors deja?Cum a fost la petrecere?a
intrebat lupul, apoi a cascat. -S-a terminat, a zambit vulpea. -Ai mancat bine?a intrebat
iepurele si si-a plecat ochii. -Bine si gustos, a spus vulpea lingandu-si gura. -Frate
lupule, nu ne inviti sa mancam acum?-Ba da, desigur, a dat din cap lupul, imediat se face
vremea pentru dejun.
A aratat spre tufisul unde ascunsese oala cu miere. Dar s-a intors cu oala goala si a
strigat:
-Cineva a mancat toata mierea!Daca as stii sine e hotul, i-as suci gatul!Vulpea a raspuns
ingratios: -Iepurele a mancat toata mierea in timp ce dormeai! -Nu e adevarat!Nu eu am
fost!a protestat iepurele. Lupul, furios, a sarit pe iepure sa-i suceasca gatul. Iepurele a
luat-o la sanatoasa. Dupa un timp, lupul aproapa ca l-a prins si a reusit sa-i muste coada.
Dar din
fericire pentru iepure, lupul nu a reusit sa-l prinda din urma ca sa-i suceasca gatul.
De atunci, iepurele are o coada scurta.
20) DIVERSITATEA URMELOR
Dimensiunea multiculturala a societatilor noastre e exprimata in multe forme.
Amprentele altor culturi sunt peste tot, astfel incat nicimacar nu le observam cateodata.
AceasTa activitate permite participantilor sa urmareasca semnele fenomenului multiculturalsi
sa observe mediul social din jurul lor.
SUBIECTE DE DISCUTAT
-traim intr-o lume interdependenta;tarile noastre depind una de cealalta.
-in fiecare societate gasim indicii ale prezentei diferitelor culturi.
-relatia dintre culturile diferite si recunostiinta ca influenta comuna asupra fiecaruia ne
imbogateste.
SCOPURI
-Participantii sa aiba posibilitatea sa identifice influenta asupra altor culturi in societatea
lor si contributiile facute.
-Sa pretuiasca valorilein mod pozitiv.
TIMP
Partea A: planificarea activitatii: 30 min;
Partea B: urmarirea: 2-2h 1/2
Partea C: raportul-1 h
Partea D: expunerea (optional) ;daca poti colecta poze, filme, inregistrari, trebuie
sa acorzi mai mult timp pregatirii si expunerii.
MARIMEA GRUPULUI
: min 10-max25 oameni
PREGATIREA
-pt partea A ai nevoie de hartie, pixuri si table si markere de diferite culori;
-pt partea B materialele cerute depind de resursele disponibile. Pot fi folosite
camere video, casetofoane. Daca nu se prinde, participantii sa fac o lista de “amprente”
pe care le-ar putea intalni.
-pt partea D daca participantii pot face fotografii sau inregistrari aranjeaza spatiu
si timp pentru ca acestea sa fie auzite.
INSTRUCTIUNI
PARTEA A: PLANIFICAREA
1. Imparte participantii in grup cu max 6 persoane/grup.
2. Spune-le ca trebuie sa exploreze mediul local (sate, resedinte de judet, orase) si sa
caute “amprente” de la alte tari si culturi si sa faca o lista si sa le documenteze cu poze,
inregistrari audio-video (sau sa faca o lista daca grupul nu prea are resurse) .
3. Cauta unele zone unde oamenii ar putea gasi “amprente”. Gastronomic: mancaruri,
conidmente, din alte culturi care nu sunt folosite in mancarea lor, restaurantele din
strainatate, bauturi. Imbracaminte si moda: haine care se trag din alte tari si culturi,
pantofi sau haine facute in strainatate si importate. Muzica: uita-te la programele
muzicale la statiile de radio locale. Asculta muzica din alte tari in locuri publice precum
cafenele, baruri sau discoteci. Cauta locuri specializate in muzica din anumite zone sau
tari. Mass-media: cumpara diferite canale TV din programe straine incorporate in
programele lor. Limba: cuvinte din alte tari pe care le folosesti in viata de zi cu zi.
PARTEA B-URMARIREA
1. Cere grupului sa planifice un moment in timpul saptamanii viitoare cand pot petrece 2
ore explorand mediul (sate, resedinte de judet, orase) si sa caute “amprente” din alte tari
si culturi.
PARTEA C: PREZENTAREA
1. Fiecare grup sa-si prezinte concluziile cercetarii lor si sa faca un rezumat a lucrarilor
gasite.
2. Ajuta-i sa-si gaseasca un logo cu documentarea “amprentelor”. Acest lucru ii va ajuta
sa obtina o viziune globala a muncii colorate facute in timpul partii B
EVALUARE SI CHESTIONARE
Prezentarile trebuie sa se termine cu o discutie. Poti facilita evaluarea cu intrebari
precum:
Au fost surprize?
Ce inseamna faptul ca exista atat de multe “amprente” din alte tari si culturi in
jocul nostru?
Cum pretuim faptul ca exista o cunoastere crescanda despre alte culturi si societati
cand aceasta cunoastere e partiala si superficiala?
Ce ne aduce aceasta cunoastere?Care ii sunt limitele? Ar fi folositor sa o
marim?Cum am putea face acest lucru?
Poti descoperi anumite modle sau curente in “amprente”?Vin mai mult din
anumite tari decat din altele?De ce?
INDICII pentru FACILITATOR
E important sa motivezi grupurle astfel incat sa le placa activitatea?De ce poti stimula
oamenii comparand cercetarile cu o poveste cu detectivi, o calatorie de descoperire sau de
aventuri. E important sa subliniezi ca cercetarile trebuie sa fie un efort colectiv. In
discutii incearca sa punctezi:
-ca traim intr-o lume interdependenta si ca tarile depind una de cealalta. In
fiecare societate exista dovezi ale prezentei altor culturi.
-revolutia tehnologica si de comunicare ne ofera posibilitati enorme pentru
schimbul si de cunostiinte pentru schimbul cultural si de cunostiinte.
-relatia dintre diferite culturi si influenta comuna ne imbogateste
-contributiile fiecarei culturi ar trebuui apreciate ca atare si nu in contextul tarii sau
societatii din care se trag.
Daca e posibil si daca participantii vor, poti chema oamenidin alte tari sau culturi
(relationate cu descoperirile) sa vada logourile, de ex un DJ de la o statie de radio locala,
cineva din asociatia minoritatii locale, cineva care lucreaza intr-un magazin.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Poate vrei sa-ti impartasesti logo-urile cu altii. Invita persoane din grupurile locale sau
organizatii. E usor sa acceptam lucrurile care ne plac din alte culturi precum mancarea,
Sau bautura, dar deseori oamenii care vin nu sunt atat de ospitalieri. Ce se intampla cand
vecinii tai au obiceiuri diferite si nu e usor sa te intelegi cu ei? Poti explora cateva
probleme “In Blocul nostru”. In mod alternativ, daca esti interesat de ce s-ar putea
intampla cand se intalnesc cu 2 culturi, incearca jocul “Insula”.
21) COPACUL VIETII
De unde venim?
De unde vin parintii si bunicii nostri?
In aceasta activitate participantii isi exploreaza arborele genealogic si daca rudele au
fost straini.
SUBIECTE DE DISCUTAT
-nationalismul si puritate etnica;
-empatia fata de straini, imigranti si refugiati;
-identitatea personala si nationala;
SCOPURI
-participantii sa fie constienti de mediul cultural si real al lor;
-intelegerea relatiei dintre noi si lume;
-generarea empatiei fata de alti oameni care au calatorit sau emigrat in alte tari si
fata de minoritati;
-lucrul la identitatea participantilor si perceptiilor asupra lumii
-cresterea curiozitatii despre cultura noastra si a lor
-observarea prejudecatilor si partinirilor sociale si culturale;
TIMP
Partea A: planificarea activitatii: 30 min;
Partea B: cercetarea-o zi sau o saptamana depinde de timpul disponibil;
Partea C: impartasirea copacului familiei: 30-60 min, depinde de marimea grupului
Evaluarea: 30 min;
MARIMEA GRUPULUI
: 3-20 persoane
PREGATIREA
un exemplu de copac al familiei;
INSTRUCTIUNI
Partea A
1. Explica grupului conceptul de arbore genealogic.
2. Intreaba-i daca s-au gandit vreodata sa-si faca arborele genealogic sau daca cineva din
familie are unul.
3. Spune-le participantilor sa mearga acasa si sa discute cu parintii lor si sa incerce sa-si
deseneze copacul.
4. Discutati despre ce fel de lucruri ar trebui sa-si intrebi familia, de ex daca au existat:
-rude au emigrat in alta tara sau s-au mutat in alt oras;
-rude care au venit din alta tara ca si emigranti sau refugiati sau refugiati sau s-au
casatorit in familie;
-rude care sunt membrii unei minoritati (rasiale, religioase, sexuale) sau daca sau
casatorit cu cineva care face parte din minoritate;
PARTEA B
1. Da participantilor timp (de la 1 zi->1 saptamana, depinde de cat timp ai, sa-si faca
copacul)
PARTEA C
Spune-le participantilor sa-si impartaseasca descoperirile, cu restul grupului. Acest lucru
poate fi facut in diverse moduri:
1. Participantii sa-si arate copacul, punctand pana unde in timp se intinde. Daca vor, pot
spune care rude s-au mutat in strainatate sau au venit din alta tara. E important ca
participantii sa dezvaluie numai ce vor (nimeni nu trebuie sa se simta presat in
dezvaluirea faptelor) sau,
2. Participantii nu-si arata copacul, dar discuta despre lucrurile gasite despre
familia lor pe care nu le-au stiut.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Depinzand de marimea grupului, aceasta activitate poate fi facuta prima data in grupuri
mai mici. Fiecare grup soune lucruri comune pe care le-au descoperit. Spune-le sa
raspunda la intrebari precum:
De ce s-au mutat rudele tale in alta tara? (sau au imigrat)
Crezi ca e normal sa ridici bariere fata de nevoile oamenilor de a gasi alte oportunitati in
alte tari?
Te-ai gandit sa te muti in alta tara?
Daca da, cum ai vrea sa fi tratat la sosire?
Cum te-ai simti daca nu ai putea sa: iti practici religia, sa vorbesti limba ta, sau sa ai
drepturi mai putine decat alte persoane?
INDICII pentru FACILITATOR
Cateva intrebari sau descoperiri pot fi personale, sau se poate intampla ca rude le
participantilor sa nu vrea sa le spuna copiilor lor lucruri pe care le considera neplacute
sau dezonorante, de exemplu: cineva care e homosexual, sau a fost in inchisoare. Din
acest motiv trebuie sa te asiguri ca nimeni nu e presat sa spuna mai mult decat trebuie.
De asemenea, trebuie sa existe o atmosfera de incredere in interiorul grupurilor, care
permite distantei sa fie pusa deoparte. Altfel, participantii pot fi retinuti in impartasirea
anumitor lucruri despre familiile lor care ar putea duce la excludere. trebuie sa fi pregatit
sa le dai idei in alcatuirea copacului genealogic. Daca vrei sa fie competitie, spune-le ca,
cu cat mai departe se duce arborele, cu atat e mai bine. Aceasta activitate e potrivita
pentru ca participantii sa fie constienti de faptul ca, de-alungul istoriei, oamenii s-au
mutat intotdeauna in alta tara. Cele mai bune exemple sunt miscarile de colonizare, dar si
in europa oamenii s-au mutat tot timpul: evreii si romanii au fost nevoiti sa-si paraseasca
tara, razboaiele au cauzat mutari ale oamenilor pentru ca sa se mute si granitele. Spre
deosebire de mutari, nu trebuie sa uitam mutarile de sezon ale oamenilor de exemplu:
plecarea in vacantele de vara in alte tari, sau plecatul la munca in timpul recoltei. Se
intampla deseori ca tinerii nu sunt constienti de mediul familiei lor. Putem fi mandrii de
trecutul nostru ca natiune, dar nu suntem constienti de faptul ca stramosii nostri au venit
din alta tara, sau au emigrat in alte continente. daca aceasta mutare a oamenilor e
normala, atunci de ce miscarile si existenta altor persoane in tara noastra e ceva negativ si
trebuie prevenit?
SUGESTII pentru CONTINUARE
Daca ti-a placut aceasta activitate, uita-te la istoria tarii tale in”Linia Istoriei”. E
interesant pentru ca ceea ce invatam in scoli e aproape intotdeauna bazat pe punctele de
vedere nationaliste si etnocentriste ale majoritatii.
22) CE VEZI?
Se spune ca o poza buna valoreaza cat 1000 de cuvinte.
SUBIECTE DE DISCUTAT
Perpetuarea stereotipurilor si prejudecatilor prin media. Folosirea si utilizarea proasta a
imaginilor pentru a da informatii si pentru a evoca raspunsuri emotive
SCOPURI
Sa explorezi felul in care sunt folosite pozele in presa. Sa-ti dezvolti capacitatile de
analiza critica.
TIMP 45 de minute
MARIMEA GRUPULUI 6+
PREGATIREA
Aduna 5 sau 6 poze din reviste si ziare si pune-le pe o bucata mare de hartie. Hartie,
pixuri si lipici. Ace sau banda pentru a atasa pozele pe perete.
INSTRUCTIUNI
1. Pune pozele pe perete.
2. Da-le participantilor bucati de hartie simpla si spune-le sa se uite la fiecare poza pe
rand si sa scrie 2 titluri, unul pozitiv, altul negativ.
3. Cand toata lumea e gata, lipeste titlurile sub poze.
4. compara titlurile.
CHESTIONARE SI EVALUARE
Discutati despre ceea ce s-a intamplat in activitate si ce au invatat oamenii.
Cate interpretari au existat pentru fiecare poza?
Au existat persoane diferite care au vazut lucruri diferite in aceeasi poza?
Cand citesti ziare si reviste, la ce te uiti prima data, la poze sau la titlul de articol?
In ce proportie arata pozele adevarul a ceea ce s-a intamplat intr-o situatie?
Cum folosesc editorii pozele pentru a transmite o informatie, pentru a starni vreo emotie,
sau pentru a provoca simpatii?
INDICII pentru FACILITATOR
Incearca sa gasesti poze care pot fi interpretate in moduri diferite. De exemplu: o poza a
site-ului calatorului cu 10 nivele. O persoana poate “vedea”numai gunoaie le lasate in
urma la 2 nivele in timp ce alta persoana poate vedea 8 parti curate.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Fii mia constient de felul in care sunt folosite pozele din ziare, in reclame sau in caritate.
Provoaca grupurile sa vada cine poate gasi poza care a fost folosita in modul cel mai
poiztiv, si alta care a fost folosita in modul cel mai inselator. Dupa ce s-au uitat la pozele
din presa, poti explora felul in care jurnalistii prezinta sitrile, incercand singuri
“Realizarea stirilor”.
23) CUM/UNDE STAI?
Ce credem noi despre rasism si discriminare?Cat de capabili suntem noi sa ne a aparam
punctul de vedere si sa-i intelegem pe ceilalti?
SUBIECTE DE DISCUTAT
Rasism, antisemitism, xenofobie, intoleranta.
Responsibilitatea propriilor actiuni.
SCOPURI
Provocarea vederilor participantilor si a opiniilor lor despre rasism, antisemitism,
xenofobie, intoleranta.
Cresterea constiintei rolului pe care participantii il joaca ca membrii ai societatii
Participantii sa-si impartaseasca gandurile si opiniile
Distrugerea barierelor comunicarii si incurajarea tuturor in exprimarea opinii lor.
Participantii trebuie sa fie constienti cat de rapiiz trebuie sa fim in luarea unor decizii si
apoi cat de mult ii luam apararea.
MARIMEA GRUPULUI 10-40 de oameni
TIMP 1 ORA
PREGATIREA
Tabel si markere, sau un proiector
O lista cu constatari
Inaintea inceperii activitatii scrie constatarile pe tabel.
INSTRUCTIUNI
1. Spune-le participantilor sa isi imagineze ca intr-o parte a camerei exista un minus (-) ,
si ca in partea opusa exista un plus (+)
2. Spune-le ca vei citi constatarile si ca cei care nu sunt de acord cu aceasta sa se mute in
partea unde se afla (-) . Aceia care sunt de acord sa se mute in partea cu (+) . Cei care
nu au pareri sau sunt indecisi sa stea la mijloc, dar nu vor putea vorbi.
3. Citeste prima constatare
4. Odata ce toata lumea sta in pozitia aleasa, spune-le celor de la perete, pe rand, sa le
explice celorlalti de ce si-au ales pozitia respectiva. Ei trebuie sa convinga si restul
grupului ca au dreptate, si prin urmare, ceilalti sa li se alature. Da-le intre 5 si 8 minute.
5. Dupa ce toata lumea a vorbit spune-le celor care vor sa-si schimbe pozitia, sa o faca
daca vor.
5. Citeste apoi cealalta constatare si repeta procesul.
6. Odata ce toate constata rile s-au discutat, treci la evaluare.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Incepe cu urmatoarele intrebari:
Cum te-ai simtit in timpul exercitiului?
A fost dificil sa alegi?De ce?
A fost greu sa stai in mijlocul camerei si sa nu poti vorbi?
Ce fel de argumente au fost folosite, cele bazate pe un fapt, sau acelea care au declansat
emotii?
Care au fost mai eficiente?
Exista comparatii intre ceea ce au facut oamenii si au spus in timpul acestui exercitiu, si
intre realitate?
Sunt valide constatarile?
A fost util exercitiul?
INDICII pentru FACILITATOR
Pt a facilita participarea, poti invita membrii care sunt retinuti in a-si spune opinia. In
acelasi mod spune celui care intervine prea des, sa aiba rabdare. Constatarile sunt
neaparat controversate. E important sa explice acest lucru la sfarsitul evaluarii.
Poti dezvolta discutia pe diferite punct: In ciuda ambiguitatii exista un anumit adevar in
constatari. Explica faptul ca in comunicare, oameni diferiti inteleg lucruri diferite in
acelasi context. E normal ca oamenii sa gandeasca in mod diferit. Nu e neaparat o
atitudine pozitiva sau negativa. ceea ce e mai important e sa stii si sa intelegi cauzele
care au motivat pozitia. Incearca sa punctezi legatura cu realitatea vietii. Deseori ne
gandim numai la un aspect al problemei. Se intampla ca deseori sa fim rugati sa
sprijinim o problema, dar nu avem intotdeauna sansa sa ne gandim de ce sa facem acest
lucru. Poti spune grupului sa se gandeasca cum afecteaza acest lucru democratia. Cat de
mult ascultam argumentele altora?Cat de bine ne spunem punctul de vedere Cu cat de
vagi suntem sca atat suntem mai ambigui si riscam sa nu fim intelesi. Cat de consistenti
suntem in parerile is opiniile noastre?
SUGESTII pentru CONTINUARE
Nu e usor sa te impui si sa fi ascultat, cateodata e chiar periculos. Dar nu trebuie sa te
simti singur, sunt si altii care vor o lume mai buna. Exista intotdea una ceva ce poti face.
Gandeste-te cum poti imbunatati vietile minoritatilor din comunitatea ta si cum poti
sprijini drepturile oamenilor din tara ta, sau din strainatate, si ia o atitudine indiferent cat
e de mica. Daca vrei sa grabesti activitatea care ii imparte pe oameni in grupuri si in
acelasi timp care ridica probleme despre izolare, incearca”Exceptia”. Te poti gandi mai
mult de ce nu se fac oamenii auziti. Cine are puterea si de ce nu asculta? “regulile
jocului”
EXEMPLE DE CONSTATARI
MUSULMANII NU PREA SE POT INTEGRA IN SOCIETATILE EUROPENE.
NATIONALISM INSEAMA RAZBOI.
BARBATII SUNT MAI RASISTI DECAT FEMEILE.
E MAI BINE SA FII DE CULOARE DECAT HOMOSEXUAL.
ROMANII (TIGANII) SUNT SINGURII EUROPENI ADEVARATI.
TINERII SUNT pentru FRONTUL ATACURILOR RASISTE.
IMIGRANTII FURA CASELE SI SLUJBELE.
IUBIREA REZOLVA ORICE PROBLEMA.
VIITORUL ALB
Ce imagini asociezi sintagmei”viitor alb”?
Ce imagini asociezi sintagmei”viitor negru”?
Daca spunem ca viitorul e negru inseamna ca nu e de bine. In scoala v-au spus profesorii
“ca veti primi o nota proasta pentru acest lucru”?Ceea ce au vrut sa spuna e ca nu era o
nota buna!E negru asociat cu lucruri proaste-si prin asociere oamenii de culoare sunt rai?
SUBIECTE DE DISCUTAT
Felul in care sunt transmisa valorile prin limba.
Stereotipuri si prejudecati
Pericolul utilizarii limbii intr-un mod critic.
SCOPURI
Sa fii constient ca limba nu e lipsita de valori.
Sa fii constient de felul in care limba poate reflecta discriminarea impotriva
minoritatilor.
Sa stii sa apreciezi importanta folosirii limbajului non-discriminant.
TIMP 45 de minute
MARIMEA GRUPULUI orice numar care poate fi impartit in grupe de 6-8 persoane.
PREGATIREA
o bucata mare de hartie si markere pentru grupuri
o copie marita a tabelului agatat unde toti il pot vedea.
INSTRUCTIUNI
1. Imparte grupurile in subgrupe de 6-8 presoane
2. Spune fiecarui grup sa gaseasca loc in camera pentru ca sa poata lucra.
3. Da o bucata de hartie si un marker fiecarui grup si spune-le sa copieze urmatorul tabel:
+ 0 –
1. Explica-le ca aceasta activitate e despre limba pe care o folosesc, si ca trebuie sa se
gandeasca la expresii care cuprind cuvinte precum: alb, negru, indian, romani (tigani)
, evreu, arab, rus. In timp ce ei se gandesc la expresii, gandeste-te cum sunt folosite
aceste cuvinte. Daca sintagma are sonotatie pozitiva, scrie-o in prima coloana, daca
are conotatie neutra, sscrie-o in a doua, si daca are conotatie negativa, in a treia. De
exemplu expresia”viitorul e”negru”, se refera la un viitor nesigur si tulburat, deci
pune-l in a treia coloana. In Anglia se vorbeste despre “vara indiana”, cand vremea e
buna la inceputul toamnei. Indian se pune in coloana intai. pentru aceasta activitate e
nevoie de 15 minute.
2. Grupele sa se uite la sintagmele din coloana a treia, cele cu conotatii negati ve, si sa
sugereze expresii alternative. Scrieti-le in coloana a patra, care se poate
intitula”limba alternativa”
6. Daca grupurile au terminat, spune fiecarui grup sa citeasca expresiile pe care le-au
gasit.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Evaluarea trebuie centrata in jurul expresiilor gasite:
Care a fost coloana cea mai plina?
Ce fel de cuvinte gasim in coloanele 1, 2, 3?
Daca limba nu e neutra, ce valori reflecta limba noastra despre cultura noastra si a
altora?
E important sa folosesti limbajul care nu are conotatii negative despre alte culturi?De
ce?Daca da, ar trebui sa schimbam limba?
INDICII pentru FACILITATOR
Daca grupul e international, e interesant sa imparti participantii in grupe dupa limba
natala, pentru a face o analiza comparativa. Cateodata, dezbaterea care are loc dupa
activitate, se transforma intr-una despre “limba corecta din punct de vedere politic”. Nu
acesta e scopul activitatii, ci sa se reflecteze de ce e mai comun sa dai conotatii pozitive
cuvantului “alb” dacat cuvantului “negru”, sau “tigan”, si vice-versa. Totusi daca se pune
intreba rea, mai bine o tratezi decat sa o ignori. Unii participanti spun ca atunci cand
spun “E intr-o dispozitie neagra”, adica intr-o dispozitie proasta, nu se gandesc la
persoane de culoare si nu fac discriminari. In acest caz e bine sa diferentiezi atitudinile
personale de valorile transmise de limba. Foarte des folosim sintagme fara sa fim
constienti de originea lor si prin urmare de valorile pe care le implica. Aceasta e o
dezbatere si milara discutiei despre limbajul sexist din multe expresii.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Spune tuturor sa fie constienti de felul in care folosesc limba si de felul in care il folosesc
altii, cand vorbesc, in media sau in publicitate. Fa o competitie pentru a gasi exemple de
sintagme care sunt folosite in mod intentionat pentru a face discriminari, sau pentru a gasi
originea sintagmelor folosite normal. Poti sa te uiti la rolul mediei in transmiterea sau
perpetuarea prejudecatii in “Partiniri Media”sau daca iti plac cuvintele sau calambururile,
uita-te la “Concursul Eurojoke”pt a explora implicatiile zicerii de glume, atat cui le
spunem, cat si impotriva cui le zicem.
1) Bomboane
Fiecare persoana va lua o mâna de bomboane. Din mâna lor cu bomboane fiecare
va trebui sa puna deoparte câte o bomboana din cele trei culori favorite ale lor. De îndata
ce fiecare si-a ales culoarea se va pune un afis cu urmatoarele întrebari pe el:
Rosu: Care este cea mai frumoasa amintire a ta?
Galben: Ce anume îti place mai mult la ceea ce faci?
Purpuriu: Spune-ne câte ceva despre familia ta.
Verde: Spune-ne câte ceva despre hobbyurile tale si despre ce alte lucruri te intereseaza
în afara de organizatii.
Albastru: Spune-ne despre munca ta (trecut sau prezent) sau despre educatie.
Oranj: Care este lucru care nu l-ai facut niciodata, si ti-ai dorit sa-l faci.
Maro: Ce anume îti place cel mai mult în legatura cu grupul cu care lucrezi?
Roz: Daca ai putea sa mergi undeva în lume pe gratis care ar fi acel loc?
Fiecare participant va spune grupului care sunt optiunile sale în functie de culori.
2) Patru colturi
Vor fi alesi patru oameni din grup. Grupul necesita cel putin 16 oameni. Fiecarui
din cei 4 lideri li se vor da caracteristici, caracteristici care vor permite cuiva sa li se
alature grupului lor (acest lucru este facut în secret pentru fiecare lider – atribuirea
caracteristicii). Caracteristica poate fi de exemplu: ochelarii, blugii, tenisii, culoarea
parului, etc. Fiecare lider va merge într-un colt. Participantii care ramân, în tacere, vor
trece prin dreptul fiecarui lider cu mâna întinsa ca si cum ar vrea sa dea mâna. Fiecare
lider va da din cap, “da” sau “nu”, aprobând sau dezaprobând intrarea cuiva în grupul sau.
Când un jucator va intra într-un grup, el se va aseza în spatele liderului, pentru ca liderul
sa poata vedea cine urmeaza sa intre în grupul sau. În cel mai bun caz, câtiva oameni nu
vor fi alesi. Jucatorii care nu sunt alesi vor trece prin fata fiecarui lider de cel putin 2 ori,
pentru a avea sansa de a fi totusi alesi. În acest moment se poate termina jocul. Liderii
vor fi întrebati cum s-au simtit când au trebuit sa respinga jucatorii, cum s-au simtit
oamenii care au fost acceptati si cum s-au simtit cei care nu au fost alesi. Fiecare jucator
va spune de ce crede el ca a fost acceptat de grup. (Nu se va spune grupului ca este vorba
de o caracteristica fizica). Exista situatii când jucatorii îsi dau seama de modul dupa care
sunt alesi.
3) Respectându-i pe ceilalti
Se împarte grupul în doua echipe. O echipa va merge de-o parte si li se va da
hârtie si creioane. Li se va spune ca trebuie sa poarte o conversatie, sa interactioneze cu
10 oameni din celalalt grup într-o perioada de timp limitata.
Toata lumea din cealalta echipa va primi un semn (care va fi confectionat din
carton si care va putea fi purtat pe frunte). Nimeni nu are voie sa citeasca ce este scris pe
cartonul care se afla pe fruntea sa. Vor fi facute semne ca “Spune-mi ca arat obosit”,
“Ignorati-ma”, “Spune-mi ca arat bine”, “Spuneti-mi ca sunt idiot”, “Trateaza-ma ca si
cum as fi cel mai bun prieten al tau” etc.
Ar trebui sa fie o varietate de semne pozitive si negative. Doar grupul cu hârtie si
pix are voie sa initieze o conversatie. Grupul cu semnele pe frunte va trebui sa astepte ca
cineva sa intre în discutie cu ei.
Va fi de ajutor daca jucatorii vor face comentarii în timpul conversatiei. (Ex. Un
prieten de-al mea care era îmbracat cu “Spune-mi ca sunt prost”, s-a înscris la un atelier
inter-cultural. Cineva l-a întrebat pe jucator de unde este. Când jucatorul spune “Din
Oradea” persoana spune: “Am auzit ca exista foarte multi oameni prosti în Oradea!)”.
Trebuie avut grija cu persoanele mai sensibile, care pot avea o problema cu ceea ce este
scris pe fruntea lor. În consecinta, lor le vor fi date semne pozitive.
Dupa ce grupul “interactioneaza” este important sa se faca un scurt rezumat al
jocului, care sa cuprinda discutii despre cum au fost tratati unii si altii, cum s-au simtit
jucatorii, cum au reactionat jucatorii care aveau semne negative pe frunte si de ce, care
jucatori au fost avantajati si de ce.
Este important ca oamenii sa cunoasca sfârsitul jocului, astfel sa se previna
glumele proaste inspirate din desfasurarea jocului. Jocul a mai fost folosit într-o
dezbatere despre stereotipuri. Fiecare dintre noi avem semne invizibile pe care le purtam,
acestea influentând modul în care oamenii ne trateaza. Putem sa ne examinam reactiile
dupa modul în care ne trateaza oamenii si în functie de acest lucru sa încercam sa ne
îmbunatatim comportamentul fata de ceilalti.
4) Papusa Ioana
Se confectioneaza o papusa dintr-o bucata mare de hârtie sau din mai multe bucati
de hârtie lipite una de alta. Papusa va trebui sa aiba o vârsta apropiata de cea a grupului
cu care se lucreaza. Papusa va fi “îmbracata” cu ajutorul markerelor si al cariocilor si va
primi un nume.
Ioana va fi adusa la urmatoare întâlnire si va fi asezata pe un scaun. De îndata ce
începe sedinta, Ioana va fi prezentata tuturor participantilor. Se vor spune lucruri bune cât
si lucruri rele despre Ioana, în asa fel încât prezentarea sa fie impartiala. Prezentarea
poate fi ceva de genul “Dragi participanti, v-o prezint pe prietena mea Ioana. Ne simtim
foarte bine împreuna, cu exceptia faptului ca uneori Ioanei îi miroase foarte urât
respiratia.” Când se spune acest lucru, se va rupe o bucata din Ioana si asigurati-va ca nu
va fi o bucata mica. Dupa aceasta, participantii vor fi îndemnati sa faca comentarii
negative despre Ioana. Comentarii pot fi despre parul ei, despre haine, despre
personalitate, despre orice. De fiecare data când un participant face un comentariu
negativ, se va rupe o bucata din Ioana.
Dupa ce toata lumea a terminat cu comentariile -participantii vor fi îndemnati sa
faca cât mai multe comentarii – se va trece la urmatoarea faza a jocului. Li se va spune
participantilor “Ei bine, acum ca am facut-o pe Ioana bucatele nu ne ramâne de altceva
decât sa o asamblam la loc.” Trebuie spus jucatorilor ca Ioana nu va mai fi niciodata la
fel – ca va avea cicatrici care vor ramâne pentru totdeauna.
Jocul transmite un mesaj puternic tuturor participantilor. Se va demonstra
participantilor cât de distructiv poate fi comportamentul oamenilor. De asemenea jocul
dezvolta participantilor spiritul de echipa. Participantii ar trebui sa vada (ar fi bine sa
existe o discutie pe aceasta tema) cum puterea lor – în acest caz o putere pozitiva – se
poate aduna si ca atunci când este canalizata într-o directie buna se poate realiza orice.
Ioana poate fi refacuta în asa fel încât cicatricile sa nu se vada în exterior ci doar
în interior, ceea ce arata ca unele lucruri chiar daca nu se vad pot fi foarte daunatoare.
5) Ioana, cu o diferenta
Este un alt mod de a juca Ioana – papusa. Se traseaza o figura umana de
dimensiuni mari. Jucatorii se vor gândi împreuna la o modalitate de a lucra cât mai bine
împreuna. Se vor scrie în cadrul figurii trasate, lucrurile la care jucatorii s-au gândit.
Dupa aceasta se vor discuta lucruri care împiedica jucatorii sa lucreze împreuna, în
echipa. Toate lucrurile la care s-au gândit jucatorii vor fi scrise în afara figurii umane.
Dupa acesta vor urma discutii. Desenul poate fi facut în sediul organizatiei, astfel noi
lucruri putând fi adaugate pe desen sau în afara acestuia oricând.
6) Jocul balonului
Tema jocului: credinte si valori.
Echipament: baloane, post-it (foi lipicioase) si creioane
Jocul se desfasoara mai bine cu un grup mai mic de jucatori (6-10), de vârsta
pionieratului (de asemenea este destul de provocator si pentru adulti). Se da fiecarui
jucator un balon ca sa-l umfle si apoi sa-l lege. Dupa aceasta se dau fiecarui participant
10 post-it, pe care jucatorii vor trebui sa scrie credinta si valorile legate de familie, tara
sau valori personale. Pentru acest lucru se poate ca jucatorii vor avea nevoie de câteva
minute. Post-it vor fi lipite pe balon. Jucatorii îsi vor tine baloanele în timp ce liderul va
citi urmatoarele:
Va aflati într-o întrece a baloanelor cu aer cald. Fiecare valoare sau credinta este
ca o greutate a balonului cântarind fiecare 2 kilograme. În aceasta calatorie radioul
sfatuieste participantii sa evite vânturile puternice care se afla deasupra baloanelor.
Jucatorii vor trebui sa se ridice deasupra vânturilor iar pentru a face acest lucru ei trebuie
sa arunce o greutate din cos. Privelistea de la o altitudine mai mare îti taie rasuflarea, din
fericire senzatia este de scurta durata. Se va da drumul la heliu pentru a micsora
altitudinea si se va da drumul la o greutate din greseala. În acest moment te afli deasupra
unei mari întinderi de apa si vezi niste nori negri venind repede spre tine. Repede, da
drumul la doua greutati acum! Îti dai seama ca te afli în mijlocul unei furtuni! Se porneste
o ploaie puternica. Trebuie sa iei o decizie în legatura cu câte greutati sa mai arunci. Te
hotarasti sa arunci 3 greutati, ceea ce-ti va permite sa te ridici deasupra atmosferei cu
probleme. Toti cei care calatoresc cu balonul, stiu ca atunci când ramâi fara combustibil
faci tot posibilul ca sa mentii balonul în aer. Pentru ca înca nu ai ajuns înca pe partea
cealalta a întinderii de apa, trebuie sa mai arunci înca 2 greutati. Ai calatorit de-a lungul
globului, fara sa ti se întâmple nimic rau.
Ti-ai dat seama cât de greu ti-a fost sa iei decizii imediate care influenteaza
situatii grele. Observi ca ti-a mai ramas doar o singura greutate în cosul balonului.
Aceasta ultima greutate a fost aleasa sau ea doar a ramas din greseala în urma unor
alegeri indecise? Numai tu cunosti raspunsul.
?? Se poate sa fie cea mai importanta credinta sau valoare a ta?
?? Vrea cineva sa comenteze cum a ales ce sa arunce si când?
?? Ati supravietuit acestei calatorii?
?? Care a fost momentul cel mai critic si de ce?
?? Vrea cineva sa spuna care este greutatea finala a sa? (valoare, credinta)
Ne vom uita asupra câtorva greutati care au fost aruncate. Se poate ca se vor
observa unele lucruri familiare, în timp ce la unele nici nu v-ati gândit. Cât de importanta
este ultima greutate pentru voi, în acest moment în care ati analizat toate alegerile pe care
le-ati facut?. V-ati largit punctele de vedere despre alegerile din viata. Este timpul unei
discutii. Se poate ca jucatorii vor fi reticenti în legatura cu întrebarile de mai sus, dar cu
putina rabdare cu siguranta ca situatia va deveni favorabila derularii discutiilor.
7) Roluri si etichete
Obiective: observarea modului în care sunt jucate rolurile, examinarea rolurilor
jucatorilor si identificarea aspectelor negative si pozitive ale rolurilor.
Numarul de jucatori: 7 – 15
Materiale: post-it, etichete lipicioase, banda, hârtie, sfoara cu ceva suplimentar la capete
Directii: Fiecarui jucator i se va un rol pe care sa-l “poarte” pe cap. Jucatorii nu vor avea
voie sa se uite la el (rol), ci doar sa si-l puna direct pe frunte. Se va spune jucatorilor ca
trebuie sa construiasca un “turn”, folosindu-se de materialele date (hârtie, banda
lipicioasa, etc.). Jucatorii vor trebui sa-i trateze pe ceilalti în functie de etichetele pe care
le poarta. Se vor desemna cel putin doi observatori care nu vor aceeasi sarcina ca si
jucatorii. Va începe actiunea jocului, aceasta derulându-se pâna în momentul în care unii
dintre jucatori îsi vor da seama ce este scris pe eticheta lor. Dupa ce jocul este oprit, va
avea loc o discutie în legatura cu urmatoarele întrebari:
?? Ce credeti ca era scris pe eticheta voastra?
?? Cum a fost influentata participarea ta?
?? Au corespondente etichetele în cadrul grupului?
?? Cum este afectata participarea?
Potentiale etichete cu care sa se lucreze: “Ignora-ma”, “Poarta-te surprins”, “Râde la
absolut orice zic eu”, “Nici una dintre ideile mele nu este buna”, “Ia-te de fiecare cuvânt
pe care-l spun eu”, “Te confund”, “Spune-mi sa tac”, “Trateaza-ma ca pe un copil”, etc.
8) Agenda ascunsa
Jocul este identic cu “Roluri si etichete” cu urmatoarele diferente: fiecare
participant va primi o foaie cu indicatii pe care o va pastra pentru el. Jucatorii se vor
gândi cum si-ar putea juca rolul într-o actiune de grup. Se va da grupului o sarcina, cum
ar fi construirea a ceva sau gândirea în comun asupra unei idei. În acest context fiecare
jucator îsi va juca rolul. Dupa încheierea actiunii va avea loc o discutie, având aceleasi
întrebari ca în jocul anterior.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s